Salariul de bugetar la CSM: 34 de mii de lei lunar pentru președintele Victor Micu
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, a avut anul trecut un venit lunar de circa 38 de mii de lei. În jur de patru mii de lei pe lună a obținut din activitatea didactică și din dreptul de autor, însă cea mai mare sumă a ridicat-o în calitate de președinte al CSM: circa 414 de mii de lei anual sau peste 34 de mii de lei lunar.
Dacă în anul 2016 Victor Micu a ridicat un salariu de circa 22 de mii de lei lunar, anul trecut retribuția sa a crescut considerabil: a ridicat lunar peste 34 de mii de lei, aici adăugându-se și sporul salarial pentru nedivulgarea secretului de stat.
Președintele CSM a mai avut venituri din activitatea didactică de la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene, de la Universitatea de Stat din Moldova, de la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, de la Institutul Național al Justiției. De la Compania ”Milenium DPI Partners”, președintele CSM indică peste cinci mii de lei, care de fapt este suma unei diurne plătite acestuia.
Victor Micu a beneficiat de un venit de peste 10 mii de lei de la Societatea pe Acțiuni ”Cartea”, în calitate de plată pentru dreptul de autor.
Din arenda terenurilor agricole a obținut circa două mii de lei de la firma ”Popeșteanca” SRL.
Președintele CSM nu indică însă care a fost venitul soției sale. Acesta a explicat pentru portalul Moldova Curată că soția sa nu a lucrat, din motive de sănătate, de aceea nu a avut nici un venit.
Președinte CSM mai arată în declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2017 cinci terenuri agricole, un apartament de 109 metri pătrați, dobândit în anul 2009, dar și un autoturism de model Volvo S 80. Mașina a fost cumpărată în anul 2011.
Cu apartament nou la preț preferențial
Victor Micu este beneficiarul unui apartament cumpărat la preț preferențial, într-un bloc în care sunt și alte apartamente pentru magistrații de la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani). El nu indică acest apartament în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017, însă la rubrica ”Datorii” este trecută suma de 28 440 de Euro, aceștia fiind banii investiți pentru procurarea noii locuințe. Blocul cu noua achiziție a familiei Micu se află pe strada Hristo Botev.
Potrivit portalului Anticoruptie.md, Victor Micu a fost și președinte al Grupului de lucru care a selectat beneficiarii de aparatmente la preturi preferențiale. La întrebarea de ce a i s-a mai dat un apartament, dacă Victor Micu era deja în posesia unei locuințe în Chișinău, atunici, fostul președinte al instanței, Oleg Melniciuc, a răspuns: „Domnul Micu a fost ales de către colectivul Judecătoriei ca membru al grupului de lucru nu pentru că este președinte al CSM, ci pentru că este judecător al Judecătoriei sectorului Râșcani. El nu a depus solicitare, a fost propunerea mea, pe care am coordonat-o cu el, l-am întrebat dacă dorește sau nu, pentru că eu știu care este situația, el are două fete”, a specificat fostul președinte al instanței.
În prezent Victor Micu este la al doilea mandat la CSM. El a venit la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii de la fosta Judecătorie Râșcani din municipul Chișinău, acolo fiind magistrat și președinte de instanță.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Viceprimarul satului Hârbovăț, moşier cu averi nedeclar...
Deține două case de locuit şi câteva zeci de terenuri agricole, însă nu a declarat acest lucru. Ivan Vrabie, viceprimarul satului Hârbovăţ din raionul Anenii-Noi, nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2013 faptul că este titularul acestor bunuri imobile, menţionând doar venitul pe care l-a obţinut în acel an. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că viceprimarul a omis din declaraţia de avere mai multe bunuri. Comisia a suspendat controlul urmând ca dosarul să fie expediat Procuraturii Generale. Ivan Vrabie ar putea fi cercetat penal pentru fals în declaraţii.
Constantin Țuțu, dat în urmărire
Fostul deputat democrat Constantin Țuțu este cercetat de Procuratura Anticorupție pentru trafic de influență, iar pe numele lui Judecătoria Chișinău a emis ieri un mandat de arest pentru 30 de zile, în contumacie – absența nejustificată atunci când este convocat de organele de drept. Informația a fost confirmată pentru portalul Moldova Curată de Boris Druță, avocat din oficiu al fostului deputat.
Cetățenii pot „curăța” R. Moldova de demnitarii „pătați...
De la începutul anului curent, la Comisia Națională de Integritate (CNI) au parvenit 31 de sesizări în care oamenii invocau conflicte de interese, averi nedeclarate ale funcționarilor și demnitarilor, dar și cazuri de incompatibilități. Dacă cetățenii cunosc în localitățile lor astfel de abateri comise de către funcționarii și demnitarii publici, pot sesiza în continuare CNI sau pot informa echipa www.moldovacurata.md pentru a investiga cazurile reclamate.
Reprezentanţii societăţii civile în componenţa viitorul...
Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa web proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate. Potrivit acestui document, reprezentanţii societăţii civile, membri ai Consiliului de Integritate din cadrul ANI, vor fi aleşi de Ministerul Justiţiei. Experţii în domeniu cer însă Ministerului Justiţiei să nu monopolizeze această Comisie şi să includă în componenţa ei şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale.
Poliția de Frontieră refuză să divulge numele „operato...
Datele despre traversarea frontierei și plecarea în Italia a tinerei care a acuzat de neglijență medicii de la Centrul Mamei și Copilului nu au fost furnizate de către Poliția de Frontieră, ci de către un „operator extern”, care are acces la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (SIIPF). Asta susține conducerea Poliției de Frontieră, solicitată de Moldova Curată. Instituția nu divulgă însă numele acestui „operator extern”, invocând ”lipsa unui substrat factologic suficient”.
