ANI ar putea fi lipsită de dreptul a verifica averile funcționarilor care își vor ”liberaliza capitalul”
Autoritatea Națională de Integritate nu îi va putea verifica și nici sancționa pe funcționarii care vor profita de eventuala lege a ”liberalizării capitalului”, chiar dacă au tăinuit până acum bunuri și averi. Proiectele de lege promovate de un grup de deputați ai Partidului Democrat, între care și președintele Parlamentului, Andrian Candu, prevăd modificarea legislației referitoare la ANI, care a intrat recent în vigoare, la 1 august 2016, și care nu a reușit să fie aplicată pe deplin.
Unul dintre proiectele propuse prevede că legea privind Autoritatea Națională de Integritate urmează a fi completată cu un articol, potrivit căruia ANI ”în cadrul efectuării controlului averii și al intereselor personale ale subiecților declarării, nu va verifica averea liberalizată de către aceștia în conformitate cu prevederile Legii privind liberalizarea capitalului și stimularea financiară”. Proiectul prevede că bunurile și capitalurile vor putea puse în circuitul legal, achitât statului 2 la sută din valoarea acestora.
Legea privind declararea averii și intereselor personale de asemenea urmează să fie modificată, așa încât în declarațiile de avere și interese personale pentru anul 2016 urmează să fie incluse averile liberalizate. Totodată, ANI va putea solicita de la Serviciul Fiscal de Stat informații privind liberalizarea capitalului, dar informația va putea fi utilizată doar în scopul confirmării declarării capitalului liberalizat, adică nu va putea fi făcută publică.
ANI nu a fost consultată
Astfel, dacă vor fi adoptate, proiectele, practic, vor reduce esențial din atribuțiile ANI, se arată îngrijorate surse din cadrul instituției. Potrivit acestora, ANI a fost solicitată pentru un aviz, dar solicitarea a ajuns pe adresa Autorității la 7 decembrie, în timp ce răspunsul era cerut pentru data de 6 decembrie. Cu toate că Autoritatea a formulat mai multe obiecții și recomandări, acestea se pare că nu au fost luate în considerare, întrucât nu se regăsesc pe pagina web a Parlamentului, lângă alte avize formulate pe marginea proiectelor de lege.
Experții din cadrul ANI au explicat că prin aceste proiecte li se va permite persoanelor care nu și-au declarat în mod legal proprietățile până acum sau care le înregistraseră pe persoane terțe, să le declare, dar fără să fie sancționați de ANI. Astfel, aceste averi nu vor putea fi nici verificate, nici confiscate, iar proprietarii nu vor putea fi sancționați, explică reprezentanții ANI.
Consultări publice ”de ochii lumii”
Autoritățile au organizat la 14 decembrie dezbateri publice, doar cu o zi înainte de dezbaterile în Parlament pe marginea proiectului privind ”liberalizarea capitalului”. Deși mai multe organizații non-guvernamentale au cerut amânarea discuțiilor, pentru a putea analiza amănunțit proiectele, propunerea a fost ignorată. O declarație semnată de reprezentanții societății civile semnala că aceste inițiative reprezintă, de fapt, o metodă camuflată de legalizare a averilor obținute ilegal.
Experți: De lege vor beneficia funcționarii care nu sunt integri. Ministrul Justiției – în apărarea proiectului
”Amnistia capitalului și amnistia fiscală sunt în contradicție cu spiritul luptei împotriva corupției”, a remarcat Adrian Lupușor de la organizația Expert-Grup, în cadrul dezbaterilor organizate de către autorii proiectului. În opinia lui, de această lege vor beneficia mulți funcționari care nu sunt integri și care au acumulat averi în mod ilicit.
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a sărit în apărarea proiectului, menționând că asemenea amnistii se fac în mai multe țări. Totodată, el a subliniat, în contextul adoptării recente a pachetului de integritate, care impune reguli mai dure pentru funcționari și demnitari la declararea averilor și intereselor, că nu ar fi corect din partea statului să nu le ofere acestora șansa de a și le declara pe toate. El a mai menționat că această amnistie ar fi trebuit făcută până la aprobarea pachetului de integritate.
”Din 2017 vom avea 70 de mii de persoane care trebuie să prezinte declarații de averi și interese, cu indicarea valorii corecte a bunurilor, pentru a nu avea istorii cu Porshe de 11 mii de lei și ne întrebăm cum trebuie să procedăm? Pe de o parte, trebuie să cerem de la tot sectorul public să-și declare averile la valori reale, pe de altă parte îi punem într-o situație în care vor fi persecutați pentru că fac acest lucru. Astfel de acțiuni sunt contrare proceselor normale care ar trebui să se producă”, a explicat ministrul Justiției. El a mai adăugat că atunci când oamenilor li se impun noi cerințe foarte dure, trebuie să le fie create condiții pentru ca aceste cerințe să fie respectate.
”Este anormal să declarăm că avem ”zero toleranță” față de corupție și să le permitem funcționarilor corupți să rămână în funcție pentru o perioadă nedeterminată și să le interzicem autorităților publice să se atingă de ei. Este un proiect care o să ajute persoanele șmechere și o să descurajeze contribuabilii onești”, i-a răspuns, în replică, directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, ministrului Justiției. El a atras atenția asupra faptului că acest proiect este promovat în mare grabă, cu încălcarea tuturor regulilor de transparență în procesul decizional și le-a cerut autorităților mai mult timp pentru analiză.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Proiectul Melniciuc: unii judecători înstrăinează apart...
Unii judecători care au primit apartamente în anul 2015 în condiții preferențiale datorită unui proiect de construcție gestionat de magistratul Oleg Melniciuc s-au dezis deja de aceste locuințe. În baza de date Cadastru în prezent figurează alte persoane ca proprietari. Judecătorii au obținut apartamentele noi la prețul de 360 de euro pentru un metru pătrat, în timp ce pe piață prețul este de 500 - 600 de euro. Moldova Curată a încercat să afle motivele pentru care judecătorii au renunțat atât de ușor la apartamentele, în a căror construcție au fost investiți și bani publici - pentru arenda terenului Judecătoria sectorului Râșcani a plătit peste 2 milioane de lei. Astăzi prezentăm cazul magistratului Serghei Papuha.
Candidaţi la funcţia de procuror şi judecător, fără ave...
În acest an Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei a decis ca persoanele care vor depune actele pentru a urma cursurile de instruire iniţială pentru funcţia de judecător şi procuror să nu mai fie obligate să prezinte declaraţia de avere. Anul trecut acest document era obligatoriu.
Fosta directoare a Liceului „Nicolae Iorga” din Capital...
Fosta directoare a Liceului „Nicolae Iorga” din Chişinău, prinsă în flagrant luând de la un părinte 600 de euro pentru a-i accepta copilul prin transfer în şcoală, nu scapă de pedeapsă. Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au lăsat în vigoare decizia pronunţată de Curtea de Apel Chişinău. În iunie 2014, magistraţii au decis să-i suspende condiţionat pedeapsa cu închisoare pe un termen de probă de doi ani, după ce, cu două luni înainte, Judecătoria sectorului Botanica a hotărât să o trimită după gratii pentru cinci ani. Asta presupune că fosta directoare nu va sta la puşcărie, cu condiţia că timp de doi ani nu va comite nicio abatere.
Procurorul raionului Strășeni, vizat acum doi ani de un...
Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.
