ANI explică diferențele din certificatele de integritate ale lui Bogatico și Șor. Ar fi responsabil Inspectoratul Național de Probațiune

După ce a fost criticată că a scris lucruri diferite în certificatele de integritate ale lui Ilan Șor și Victor Bogatico, ambii având câte o condamnare penală nedefinitivă, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) oferă o explicație, la solicitarea portalului Moldova Curată. ANI își declină orice responsabilitate și susține că nu a făcut decât să preia datele de la o altă instituție de stat și să le scrie în document.

Primarul orașului Râșcani, Victor Bogatico, reprezentant al formațiunii Partidul Nostru, care vrea să candideze pentru un mandat de deputat, a criticat ANI pentru atitudine discriminatorie față de candidați. El a arătat că instituția a scris în certificatul său de integritate faptul că ”a fost condamnat pe art.326 al. 2 Cod Penal”. Bogatico spune că este vorba despre o hotărâre a primei instanțe, care nu este definitivă, dosarul fiind pe rol la Curtea de Apel Bălți, la fel ca și cel al lui Ilan Șor, condamnat și el de prima instanță, dar în certificatul căruia nu este menționată nicio interdicție privind ocuparea funcțiilor publice.

Directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Andrei Iavorschi

ANI face referire la Inspectoratul Național de Probațiune

Ion Guzun: ”Certificatele de integritate – doar pentru bifă”

Autoritatea Națională de Integritate afirmă că datele introduse în certificatele de integritate, referitoare la interdicția de a ocupa anumite funcții publice pentru o perioadă, sunt preluate de la Inspectoratul Național de Probațiune, fără a interveni în ele. În acest fel ANI argumentează cum în două situații similare doi solicitanți au primit certificate cu conținut diferit.

Formațiunea lui Grigore Petrenco a atacat în instanță ANI pentru că le-a eliberat certificate de integritate lui Ilan Șor și lui Vlad Plahotniuc

”Este informația pe care o primim de la Inspectoratul Național de Probațiune. Cum primim această informație, așa o includem în certificat. Noi operăm cu documente, cu fapte constatate, nu putem să inventăm noi ceva”, a declarat Victor Moloșag pentru Moldova Curată.

Inspectoratul de Probațiune: ”în limita informațiilor disponibile”

Solicitat de Moldova Curată, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Andrei Iavorschi, nu a putut să ne ofere mai multe lămuriri în această privință. El a declarat doar că instituția furnizează tot spectrul de informații privind restricțiile, ”în limita informațiilor disponibile”. Despre candidați concreți  a spus că nu poate oferi informații, deoarece există limitări stabilite de legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal. ”Noi avem zilnic foarte multe solicitări și noi nu le examinăm după nume, ci după subiect, adică noi nu facem politică”, a mai adăugat  acesta.

Expert: ”Certificatele de integritate – doar pentru bifă”

De ce, totuși, în situații similare, ANI a eliberat certificate de integritate cu un conținut diferit, l-am întrebat pe juristul Ion Guzun, expert la Centrul de Resurse Juridice: ”Problema nu este în ANI. Este o chestie pe care a bifat-o Partidul Democrat, dar lumea a înțeles, de fapt, că certificatul de integritate trebui să fie o reflecție a integrității candidatului. Ceea ce nu este neapărat adevărul. ANI are dreptate când spune că ceea ce face este doar să acceseze bazele de date și să includă în act confirmarea că persoana nu este integră. Dacă nu sunt constatate informații din ultimii 3 ani despre averi nejustificate, conflicte de interese consumate, restricții încălcate, incompatibilități și alte limitări de a ocupa funcții publice, atunci cazierul este curat”, a subliniat Ion Guzun.

Potrivit lui, un posibil răspuns poate fi găsit în hotărârile instanțelor de judecată, care deseori oferă soluții diferite și nu aplică în toate cazurile sancțiunea de interdicție privind ocuparea unor funcții publice.

În cazul lui Ilan Șor, instața de judecată i-a recalificat fapta într-una mai puțin gravă și nu l-a privat de dreptul de a ocupa funcții publice, amintește expertul. ”Dacă instanța de judecată nu l-a privat de acest drept, el a plătit o amendă și mai departe poate să lucreze. Șiretlicurile astea se aplică de unele instanțe de judecată, chiar și pentru cazuri de corupție. Dar este inacceptabil. Cum, dacă ți-ai folosit funcția pentru a da sau lua mită, sau pentru a face trafic de influență, să nu fii sancționat cu pedeapsa asta complementară, care iată s-a dovedit a fi pentru unii o cale de ieșire, pentru că nu au interdicția și pot să candideze?”, se întreabă Ion Guzun.

Totuși, rămâne neclar, mai spune juristul, faptul de ce a fost înscrisă mențiunea în certificatul candidatului din partea formațiunii Partidul Nostru. Or, acesta a fost condamnat doar în prima instanță, iar la Curtea de Apel această hotărâre ar putea fi schimbată.

Instanță de judecată: ”Certificatele de integritate nu sunt acte administrative”

ANI a fost atacată în judecată de o formațiune politică, Partidul „Casa Noastră Moldova”, condus de fostul deputat Grigore Petrenco, pentru faptul că le-a eliberat certificate de integritate lui Ilan Șor, condamnat în prima instanță în dosarul fraudelor de la Banca de Economii, și liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Inițial, cererea a fost restituită de instanță reclamanților,  din cauză că nu s-a respectat procedura de soluționare prealabilă pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere, iar mai târziu, după ce a fost depusă repetat, a fost respinsă.  În încheierea din 21 ianuarie a Judecătoriei Chișinău, semnată de magistratul Victor Sîrbu, se menționează că pretențiile reclamanților privind anularea certificatelor de integritate nu urmează a fi soluționate în instanța de judecată, deoarece, potrivit Legii contenciosului administrativ, certificatul de integritate nu constituie act administrativ. Astfel, instanța a refuzat să primească cererea de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate și exclude posibilitatea adresării în judecată în mod repetat din partea ”aceluiași reclamant cu aceeași acțiune împotriva aceluiași pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri”. Încheierea poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 15 zile.

”Ce fel de hotărâri ia ANI, dacă acestea nu pot fi atacate în judecată?”, a protestat pe pagina sa de Facebook semnatarul cererii, Grigore Petrenco. ”Dacă certificatul eliberat de o instituție a statului, fără prezentarea căruia nu se poate participa la alegeri, nu este un act administrativ, atunci ce este acesta? Poate e certificat medical? Sau abonament pentru transportul public? Sau hârtie igienică, fără nicio valoare juridică?”, a ironizat Petrenco.

Natalia Enache