Apartamentul lui Ghimpu, subiect tabu la CNI?
Noul apartament cu trei camere al lui Mihai Ghimpu, situat pe strada Serghei Lazo din centrul municipiului Chişinău, nu este menţionat în declaraţia de avere a deputatului pentru anul 2012. Acest lucru este tratat diferit la CNI. În timp ce vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, declară că instituția examinează acest caz, preşedintele Anatolie Donciu afirmă că procesul de verificare a datelor despre apartamentul lui Ghimpu nici nu a început.
Deputatul Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal din Moldova, a declarat că, în anul 2012, a obţinut împreună cu soţia sa un venit de circa jumătate de milion de lei. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietate pentru anul 2012 (www.parlament.md), familia Ghimpu are în posesie un apartament dobândit în anul 1993, cu suprafaţa de 63 de m.p. în municipiul Chişinău. Însă postul de televiziune „Jurnal TV” a publicat recent un extras din baza de date a Întreprinderii de Stat Cadastru, în care era menţionat că, la sfârşitul anului 2011, deputatul ar fi devenit proprietarul unui apartament de peste 150 de m.p., situat pe strada Serghei Lazo din capitală (www.jurnaltv.md).
Deşi acest apartament nu este trecut în declaraţia de avere pentru anul 2012 a deputatului, act îndeplinit la 29 martie 2013, la începutul anului curent, liderul PL recunoştea într-o emisiune difuzată de „Euro TV” că locuieşte într-un apartament cu două camere, dar speră că în curând se va muta în unul mai spaţios. „Abia la 62 de ani am să locuiesc într-un apartament cu trei camere, dacă blocul va fi dat în exploatare. Acum, eu din antreu păşesc drept în pat”, mai menţiona deputatul în acea emisiune televizată.
Acelaşi caz, păreri diferite la CNI
Cu toate a trecut mai mult timp de când se ştie de apartamentul liberalului de pe strada Serghei Lazo, CNI nu a iniţiat procedura de control pe acest caz. Acest lucru l-a declarat pentru Moldova Curată preşedintele CNI, Anatolie Donciu. „Acum, aproape toţi angajaţii sunt implicaţi în procesul de scanare şi haşurare a datelor cu caracter personal cuprinse în declaraţiile de avere. Îndată ce finisăm acest proces, va începe examinarea propriu-zisă a declaraţiilor. Primele declaraţii studiate vor fi cele ale deputaţilor, procurorilor, judecătorilor, miniştrilor şi viceminiştrilor. Cum ne dictează legea, aşa vom proceda, toţi suntem egali în faţa ei”, conchide Anatolie Donciu.
În timp ce preşedintele CNI susţine că nu a fost începută procedura de examinare a cazului cu apartamentul lui Ghimpu, Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, declara altceva într-un interviu acordat pentru Moldova Curată. „Examinăm cazul, dar nu vă putem spune ce am constatat atâta timp cât controlul nu a fost terminat. Vreau să menționez că în privința acestui caz, pe lângă informațiile prezentate în presă, am fost sesizați și de două organizații neguvernamentale. De asemenea, o solicitare a venit din partea unei instituții de stat”, mai este menţionat în interviu.
Ce riscă Mihai Ghimpu?
Legea nr. 180 cu privire la Comisia Naţională pentru Integritate prevede că, în cazul în care se constată că în perioada supusă controlului persoana supusă controlului a dobândit şi alte bunuri decât cele înscrise în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate ori se constată diferenţe vădite între venituri şi proprietatea dobândită, Comisia solicită persoanei în cauză informaţii şi dovezi suplimentare. Dacă, în urma comparării datelor din declaraţii şi examinării documentelor suplimentare primite, se constată că există o diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcţiei şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă, atunci Comisia suspendă controlul şi sesizează organele de urmărire penală. Asta în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale. Astfel, potrivit art. 352 1 din Codul Penal al Republicii Moldova, „declaraţia necorespunzătoare adevărului se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 600 unităţi convenţionale (12 000 de lei – n.r.) sau cu închisoare de până la un an cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani”.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
În SUA, mai puţini funcţionari depun declarații de aver...
Circa 27 de mii de funcționari din Statele Unite ale Americii depun declarațiile de avere, iar proprietățile a circa o mie dintre aceștia, nominalizați de președintele Barack Obama, sunt verificate de Oficiul de Etică Guvernamentală.
Un şef de direcție de la Ministerul Dezvoltării Regiona...
Șeful Direcției dezvoltare regională a Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Valerian Bânzaru (59 de ani), locuiește într-un imobil luxos, cu bucătărie de vară și cu garaj, din cartierul Telecentru al Chișinăului. Deși locuia acolo de ani buni, funcționarul a devenit proprietar abia în anul 2013, când mama sa i-a donat jumătate de casă, cealaltă jumătate, care în acte aparținuse tatălui său, a devenit proprietatea lui Valerian Bânzaru în 2012, prin moștenire.
Vice-ministrul Tehnologiei Informaţiei a făcut cumpărăt...
Ministrul adjunct al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Iulian Postică, deși se află în funcții publice din anul 2005, a reușit să își achiziționeze în ultimii 3 ani un apartament în valoare de aproape 600 de mii de lei și un automobil de 450 de mii de lei. El a fost angajat în mai multe funcții la Ministerul Transporturilor și la Agenția Națională de Transport Auto (ANTA). La începutul acestui an și-a schimbat însă domeniul de activitate - de la transporturi a trecut la tehnologii informaționale.
Un funcţionar din raionul Râşcani a luat un camion în...
Fostul director al Societăţii pe Acţiuni „Drumuri Râşcani”, Petru Tomuz, pe când era conducătorul acestei instituţii publice, a închiriat de la soţia sa un camion, plătindu-i circa 190 de mii de lei din bugetul public. Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că a fost încălcat regimul juridic al conflictului de interese, fostul funcţionar nu va fi pedepsit, deoarece instituţiile de control interpretează legea în mod diferit.
Viceministru cu trei firme, dar fără venituri din activ...
Una dintre firmele în care viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Vladimir Cebotari, deţine acţiuni, a avut în anul 2012 venituri din vânzări de aproape 9 milioane de lei, însă funcţionarul nu a indicat niciun venit din activitatea acesteia în declarația sa de avere.
Deputatul care dăruiește firme în Romania
Deputatul democrat Corneliu Dudnic, care a venit în Parlament în iulie 2015, după ce Vlad Plahotniuc și-a depus mandatul, a rămas anul trecut fără afacerea sa din România. El deține acolo o firmă specializată în transportul rutier de mărfuri, „Nik Trade Company”, înregistrată în anul 2008, cu sediul la Constanța. Potrivit informației din catalogul „Pagini aurii” din România, la sfârșitul anului 2015 compania avea 11 angajați. Capitalul subscris al firmei era 200 de lei românești, iar cifra de afaceri, la 31 decembrie 2015, a fost de 2 114 286 lei românești.