Apartamentul lui Ghimpu, subiect tabu la CNI?

Avere la vedere 23 mai 2013 1096
Noul apartament al lui Mihai Ghimpu este situat în acest bloc de pe str. Serghei Lazo din capitală

Noul apartament cu trei camere al lui Mihai Ghimpu, situat pe strada Serghei Lazo din centrul municipiului Chişinău, nu este menţionat în declaraţia de avere a deputatului pentru anul 2012. Acest lucru este tratat diferit la CNI. În timp ce vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, declară că instituția examinează acest caz, preşedintele Anatolie Donciu afirmă că procesul de verificare a datelor despre apartamentul lui Ghimpu nici   nu a început.



Deputatul Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal din Moldova, a declarat că, în anul 2012, a obţinut împreună cu soţia sa un venit de circa jumătate de milion de lei. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietate pentru anul 2012 (www.parlament.md), familia Ghimpu are în posesie un apartament dobândit în anul 1993, cu suprafaţa de 63 de m.p. în municipiul Chişinău. Însă postul de televiziune „Jurnal TV” a publicat recent un extras din baza de date a Întreprinderii de Stat Cadastru, în care era menţionat că, la sfârşitul anului 2011, deputatul ar fi devenit proprietarul unui apartament de peste 150 de m.p., situat pe strada Serghei Lazo din capitală (www.jurnaltv.md).

Deşi acest apartament nu este trecut în declaraţia de avere pentru anul 2012 a deputatului, act îndeplinit la 29 martie 2013, la începutul anului curent, liderul PL recunoştea într-o emisiune difuzată de „Euro TV” că locuieşte într-un apartament cu două camere, dar speră că în curând se va muta în unul mai spaţios. „Abia la 62 de ani am să locuiesc într-un apartament cu trei camere, dacă blocul va fi dat în exploatare. Acum, eu din antreu păşesc drept în pat”, mai menţiona deputatul în acea emisiune televizată.

Acelaşi caz, păreri diferite la CNI

Cu toate a trecut mai mult timp de când se ştie de apartamentul liberalului de pe strada Serghei Lazo, CNI nu a iniţiat procedura de control pe acest caz. Acest lucru l-a declarat pentru Moldova Curată preşedintele CNI, Anatolie Donciu. „Acum, aproape toţi angajaţii sunt implicaţi în procesul de scanare şi haşurare a datelor cu caracter personal cuprinse în declaraţiile de avere. Îndată ce finisăm acest proces, va începe examinarea propriu-zisă a declaraţiilor. Primele declaraţii studiate vor fi cele ale deputaţilor, procurorilor, judecătorilor, miniştrilor şi viceminiştrilor. Cum ne dictează legea, aşa vom proceda, toţi suntem egali în faţa ei”, conchide Anatolie Donciu.

În timp ce preşedintele CNI susţine că nu a fost începută procedura de examinare a cazului cu apartamentul lui Ghimpu, Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, declara altceva într-un interviu acordat pentru Moldova Curată. „Examinăm cazul, dar nu vă putem spune ce am constatat atâta timp cât controlul nu a fost terminat. Vreau să menționez că în privința acestui caz, pe lângă informațiile prezentate în presă, am fost sesizați și de două organizații neguvernamentale. De asemenea, o solicitare a venit din partea unei instituții de stat”, mai este menţionat în interviu.

Ce riscă Mihai Ghimpu?

Legea nr. 180 cu privire la Comisia Naţională pentru Integritate prevede că, în cazul în care se constată că în perioada supusă controlului persoana supusă controlului a dobândit şi alte bunuri decât cele înscrise în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate ori se constată diferenţe vădite între venituri şi proprietatea dobândită, Comisia solicită persoanei în cauză informaţii şi dovezi suplimentare. Dacă, în urma comparării datelor din declaraţii şi examinării documentelor suplimentare primite, se constată că există o diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcţiei şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă, atunci Comisia suspendă controlul şi sesizează organele de urmărire penală. Asta în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale. Astfel, potrivit art. 352 1 din Codul Penal al Republicii Moldova, „declaraţia necorespunzătoare adevărului se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 600 unităţi convenţionale (12 000 de lei – n.r.) sau cu închisoare de până la un an cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani”.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Avere la vedere

Milionarii cu robe

Salariile modeste pe care le ridică judecătorii contrastează izbitor cu vilele luxoase și limuzinele pe care le au și le conduc aceștia. Presa a scris în ultimul timp despre mai mulți magistrați care, deși indică venituri anuale de câteva zeci de mii de lei, dețin în proprietate case și mașini de milioane. Cu toate acestea, deocamdată niciunul dintre ei nu a fost sancționat pentru că averile lor nu corespund veniturilor obținute. Comisia Națională de Integritate afirmă că astfel de cazuri sunt greu de demonstrat.

10 iunie 2013
1169
Avere la vedere

Noii milionari ai justiției moldovenești

Mai mulți judecători din R. Moldova s-au făcut cu averi de invidiat în anul 2013. Unii au declarat case și garaje obținute prin moștenire sau donație. Alții și-au cumpărat apartamente, case și mașini. Totuși, au existat și judecători care au sărăcit sau au acumulat datorii de milioane. Controalele inițiate anul trecut de Comisia Națională de Integritate i-a determinat pe judecători să fie mai conștiincioși atunci când își declară proprietățile și averile. Unii au ajuns până la a declara proprietățile copiilor majori.

20 iunie 2014
1682
Avere la vedere

Doar un ministru în exerciţiu şi-a făcut publică averea

Până la 31 martie 2013, funcţionarii publici şi alte persoane cu funcţii înalte trebuie să-şi declare veniturile şi proprietăţile pentru anul trecut. Deşi noile prevederi legale nu-i obligă pe funcţionarii şi demnitarii publici să-şi facă publice averile, până la 28 martie 2013, doar ministrul în exerciţiu al Justiţiei, Oleg Efrim, şi-a plasat pe pagina web a ministerului unde activează declaraţia de venituri şi proprietate şi pe cea de interese pentru anul trecut. Pe site-ul Ministerului Educaţiei am găsit şi declaraţia de avere a ministrului în exerciţiu Maia Sandu, dar aceasta se referă doar la prima jumătate a anului 2012, adică până la numirea sa în funcţie.

29 aprilie 2013
995
Avere la vedere

Cazul Arnăut: jurnaliștii și CNI au reușit ce nu au reu...

Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, riscă să fie cercetat penal pentru că nu a declarat casa de câteva milioane de lei, în care locuiește împreună cu fiul său și cu soția, de care în acte este divorțat. La ședința din 5 ianuarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI), bazându-se pe imaginile difuzate de Jurnal TV în care se arată că Arnăut muncește împreună cu fiul său în curtea casei și iese cu mașina de acolo, a constatat că magistratul se folosește de acest imobil luxos, deci trebuia să îl declare ca bun pe care îl are în folosință.

11 februarie 2015
1044
Avere la vedere

Sistemul de publicare a declarațiilor de avere, mereu c...

După ce Comisia Națională de Integritate (CNI) a întârziat să publice pe pagina sa web declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor în termenele stabilite, nici acum cei interesați nu pot accesa documentele menționate.

28 iunie 2013
1101
Avere la vedere

Primul potențial candidat la funcția de președinte: dou...

Primul potențial candidat la funcția de șef al statului, deputatul Valeriu Ghilețchi, deține două case la sol în Chișinău, cote-părți în două societăți profitabile și o mașină pe care ar fi cumpărat-o cu 5 mii de lei.  Deputatul spune că a cumpărat mașina „la preț restant” de la organizația „Partenerii”, la care anterior a fost director, prestând o activitate neremunerată. 

14 august 2016
1118