Apartamentul lui Ghimpu, subiect tabu la CNI?

Noul apartament cu trei camere al lui Mihai Ghimpu, situat pe strada Serghei Lazo din centrul municipiului Chişinău, nu este menţionat în declaraţia de avere a deputatului pentru anul 2012. Acest lucru este tratat diferit la CNI. În timp ce vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, declară că instituția examinează acest caz, preşedintele Anatolie Donciu afirmă că procesul de verificare a datelor despre apartamentul lui Ghimpu nici   nu a început.

Deputatul Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal din Moldova, a declarat că, în anul 2012, a obţinut împreună cu soţia sa un venit de circa jumătate de milion de lei. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietate pentru anul 2012 (www.parlament.md), familia Ghimpu are în posesie un apartament dobândit în anul 1993, cu suprafaţa de 63 de m.p. în municipiul Chişinău. Însă postul de televiziune „Jurnal TV” a publicat recent un extras din baza de date a Întreprinderii de Stat Cadastru, în care era menţionat că, la sfârşitul anului 2011, deputatul ar fi devenit proprietarul unui apartament de peste 150 de m.p., situat pe strada Serghei Lazo din capitală (www.jurnaltv.md).

Deşi acest apartament nu este trecut în declaraţia de avere pentru anul 2012 a deputatului, act îndeplinit la 29 martie 2013, la începutul anului curent, liderul PL recunoştea într-o emisiune difuzată de „Euro TV” că locuieşte într-un apartament cu două camere, dar speră că în curând se va muta în unul mai spaţios. „Abia la 62 de ani am să locuiesc într-un apartament cu trei camere, dacă blocul va fi dat în exploatare. Acum, eu din antreu păşesc drept în pat”, mai menţiona deputatul în acea emisiune televizată.

Acelaşi caz, păreri diferite la CNI

Cu toate a trecut mai mult timp de când se ştie de apartamentul liberalului de pe strada Serghei Lazo, CNI nu a iniţiat procedura de control pe acest caz. Acest lucru l-a declarat pentru Moldova Curată preşedintele CNI, Anatolie Donciu. „Acum, aproape toţi angajaţii sunt implicaţi în procesul de scanare şi haşurare a datelor cu caracter personal cuprinse în declaraţiile de avere. Îndată ce finisăm acest proces, va începe examinarea propriu-zisă a declaraţiilor. Primele declaraţii studiate vor fi cele ale deputaţilor, procurorilor, judecătorilor, miniştrilor şi viceminiştrilor. Cum ne dictează legea, aşa vom proceda, toţi suntem egali în faţa ei”, conchide Anatolie Donciu.

În timp ce preşedintele CNI susţine că nu a fost începută procedura de examinare a cazului cu apartamentul lui Ghimpu, Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, declara altceva într-un interviu acordat pentru Moldova Curată. „Examinăm cazul, dar nu vă putem spune ce am constatat atâta timp cât controlul nu a fost terminat. Vreau să menționez că în privința acestui caz, pe lângă informațiile prezentate în presă, am fost sesizați și de două organizații neguvernamentale. De asemenea, o solicitare a venit din partea unei instituții de stat”, mai este menţionat în interviu.

Ce riscă Mihai Ghimpu?

Legea nr. 180 cu privire la Comisia Naţională pentru Integritate prevede că, în cazul în care se constată că în perioada supusă controlului persoana supusă controlului a dobândit şi alte bunuri decât cele înscrise în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate ori se constată diferenţe vădite între venituri şi proprietatea dobândită, Comisia solicită persoanei în cauză informaţii şi dovezi suplimentare. Dacă, în urma comparării datelor din declaraţii şi examinării documentelor suplimentare primite, se constată că există o diferenţă vădită între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcţiei şi proprietatea dobândită în aceeaşi perioadă, atunci Comisia suspendă controlul şi sesizează organele de urmărire penală. Asta în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale. Astfel, potrivit art. 352 ¹ din Codul Penal al Republicii Moldova, „declaraţia necorespunzătoare adevărului se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 600 unităţi convenţionale (12 000 de lei – n.r.) sau cu închisoare de până la un an cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani”.

Lilia Zaharia