APEL PUBLIC CĂTRE CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Inițiativa de schimbare a modului de publicare a hotărârilor judecătorești afectează grav transparența sistemului judecătoresc și limitează accesul la informații de interes public
9 octombrie 2017
Jurnaliștii și reprezentanții organizațiilor societății civile semnatare își exprimă nedumerirea în legătură cu includerea pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 10 octombrie 2017 a noului Regulament cu privire la modul de publicare a hotărârilor judecătorești. Proiectul prevede anonimizarea în hotărârile judecătorești publicate pe portalul web al instanțelor judecătorești a identității tuturor persoanelor fizice. Aceasta va împovăra semnificativ jurnalismul de investigație și va face imposibilă găsirea de către public a hotărârilor judecătorești în cauzele de rezonanță și a informațiilor despre modul de examinare a acestor cauze. Aceasta vă reduce și mai mult încrederea în justiție.
Promovarea și eventuala votare a acestui Regulament are loc contrar angajamentelor asumate în luna august 2017 de către conducerea CSM, care s-a angajat să revizuiască prevederile problematice ale Regulamentului cu implicarea reprezentanților societății civile și a jurnaliștilor. Din august 2017 jurnaliștii și reprezentanții societății civile nu au fost invitați la vreo ședință a grupului de lucru care lucrează la elaborarea regulamentului și nicio versiune modificată a respectivului Regulament nu a fost și încă nu este publicată pe pagina web a CSM. Reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a invitat câțiva jurnaliști pentru a discuta proiectul Regulamentului la 11 octombrie 2017, în timp ce documentul este deja pus pe agenda CSM pentru a fi votat la 10 octombrie 2017.
Versiunea curentă a proiectului Regulamentului trezește îngrijorări serioase, deoarece reduce considerabil transparența sistemului judiciar. Versiunea propusă pentru votare prevede, printre altele:
Nu sunt deloc clare considerentele din care aspectele de mai sus sunt promovate cu o atare insistență. Protecția vieții private nu poate justifica astfel de măsuri radicale, care limitează atât de mult transparența actului de justiție. Pe de altă parte, proiectul nu rezolvă în niciun fel problema restricționării căutării hotărârilor după numele părților, funcție exclusă fără vreun temei legal de pe portalul național al instanțelor de judecată în ianuarie 2017.
Mai multe organizații ale societății civile au expediat anterior în adresa CSM mai multe recomandări pentru îmbunătățirea Regulamentului privind publicarea hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor. Niciuna din acele recomandări nu a fost acceptată în proiectul propus pentru votare. Mai mult, nu se explică nici din care considerente ele nu au fost acceptate, deși se bazează pe cele mai bune practici comparate.
În forma în care a fost propus, proiectul Regulamentului nu poate fi susținut. Adoptarea acestuia va însemna închiderea sistemului judecătoresc față de public, scăderea și mai mare a încrederii în justiție și anularea progreselor majore ale Republicii Moldova în asigurarea transparenței sistemului judiciar, realizate începând cu anul 2009. Aceste prevederi sunt contrare și obiectivelor și spiritului Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011 - 2016. Mai mult, anularea posibilității de identificare a hotărârilor judecătorești după numele persoanelor în orice cauză va face imposibilă verificarea trecutului persoanelor care pretind la funcții înalte în stat, precum și monitorizarea cauzelor de corupție. Munca jurnaliștilor de investigație va fi practic imposibilă.
Semnatarii prezentului apel remarcă cu satisfacție poziția Curții Supreme de Justiție (CSJ) în acest caz, care a elaborat propriul proiect de Regulament, care urmează logica celor mai bune practici comparate și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Semnatarii recomandă utilizarea proiectului Regulamentului elaborat de CSJ drept bază pentru următoarele discuții în cadrul grupului de lucru creat pentru îmbunătățirea Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești, cu îmbunătățirea prevederilor acestuia în partea ce ține de definirea mai exactă a categoriilor de hotărâri care pot sau nu pot fi publicate pe portalul instanțelor, precum și stabilirea principiului conform căruia nepublicarea și depersonalizarea hotărârilor reprezintă o excepție și nu regulă.
Semnatarii solicită Consiliului Superior al Magistraturii:
Organizații și persoane semnatare:
Lista semnatarilor rămâne deschisă
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru se esch...
La 19 ianuarie 2016, reprezentanţii societăţii civile au avut o întâlnire cu candidatul desemnat la funcţia de Prim-ministru, Pavel Filip, în cadrul căreia acesta şi-a exprimat disponibilitatea de a semna, împreună cu noul Cabinet de Miniştri desemnat, Declaraţia de integritate, elaborată de societatea civilă. La câteva ore după întrevedere, juriştii lui Pavel Filip au expediat în adresa societăţii civile propria variantă a Declaraţiei de integritate care seamănă mai mult cu o promisiune, decât cu o Declaraţie de integritate.
Cele mai deschise instituții publice
Ministerul Sănătăţii (cu 112 seturi de date), Ministerul Afacerilor Interne (cu 90 seturi de date), Biroul Naţional de Statistică (cu 86 seturi de date) sunt lideri pe portalul www.date.gov.md după numărul de date făcute publice, se arată într-un studiu lansat de CJI, în cadrul proiectului „Guvernare deschisă pentru o societate informată şi activă”.
Şleahtiţchi riscă să-şi piardă funcţia
Consilierul Președintelui Republicii Moldova în domeniul culturii, învățământului și științei, Mihail Şleahtiţchi, ar putea fi demis. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că acesta a încălcat regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţii de funcţii, atunci când, deţinând funcţia de ministru al Educaţiei, și totodată fiind fondatorul unei asociații obștești, a autorizat ca respectiva instituţie să avizeze, contra plată, planurile şi programele de formare profesională continuă pentru adulți.
Andrian Candu acuză societatea civilă de tărăgănarea pr...
Jurnaliștii au atras atenția asupra faptului că o bună parte a informației de interes public este ”cerșită”, prin intermediul solicitărilor în scris, de la autorități, care, de fapt, ar trebui să le facă publice din oficiu. ”Pentru a afla informații despre averile deputaților, despre bunurile pe care le dețin, de ce trebuie să scrii atâtea scrisori, dacă ar fi mai simplu să accesezi asta on-line?”, l-a întrebat pe Andrian Candu unul dintre jurnaliști, care stătea într-o cușcă improvizată, adusă acolo pentru a arăta, simbolic, îngrădirea accesului la informație în Republica Moldova.
Valentin Zubic, fostul viceministru de Interne, curat î...
În timp ce oamenii legii sunt pe urmele fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc, condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul 7 aprilie 2009, subalternul acestuia, Valentin Zubic, pare să fi scăpat de pedeapsă. După ce în martie 2011 procurorii i-au înaintat învinuirea ex-viceministrului de Interne, şef al statului-major în timpul evenimentelor de acum şase ani, el nu mai are niciun statut în această cauză penală. În martie 2013, magistraţii Judecătoriei sectorului Centru au anulat ordonanţa procurorilor de punere sub învinuire a lui Valentin Zubic.
Iurie Morcotîlo: Licitațiile publice sunt mimate în sis...
Procesul de achiziții publice în domeniul educațional din municipiul Chișinău are de suferit din cauza mai multor tertipuri la care recurg agenții economici care participă la tendere, arată un raport realizat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Autorul studiului, Iurie Morcotîlo, a declarat într-un interviu pentru Moldova Curată că există câteva companii cu fondatori comuni sau adrese juridice comune care mimează competiția pentru a câștiga contractele de reparații ale școlilor și grădinițelor din capitală.