Şase notari publici, acuzaţi de legalizări de acte false

Arhiva 15 august 2013 3573
imagine simbol

Ministrul Justiţiei Oleg Efrim a dispus efectuarea unui control rigid asupra a şase notari publici, bănuiţi că ar fi legalizat acte de stare civilă false. În cazul în care vor fi depistate nereguli, aceştia vor fi sanctionaţi disciplinar şi riscă să-şi piardă licenţa. Controlul va dura până la 23 august curent.



Potrivit unui cumunicat de presă al Ministerului Justiţiei, problema legalităţii actelor de stare civilă a fost pe agenda insituţiei în cadrul vizitei Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din România, Monica Cămărăscu, din luna iulie curent. În cadrul întrevederii a fost semnalat faptul că numărul de acte false leglizate de notari din R. Moldova este alarmant. Chiar dacă la începutul anului 2012 erau depistate zilnic circa 10-20 de acte notariale false întocmite de către notarii moldoveni pentru solicitanţii de cetăţenie română, iar în prezent sunt depistate câte 10-20 de acte lunar, oficialii susţin că acest fenomen trebuie combătut în totalitate. Anterior, autorităţile R. Moldova au fost sesizate de consulatele României şi Italiei care au depistat acte de stare civilă falsificate şi legalizate notarial. ,,În cazul în care vor fi depistate nereguli în activitatea celor şase notari, aceştia vor fi sanctionaţi disciplinar şi riscă retragerea licenţei”, este menţionat în comunicatul Ministerului Justiţiei.

Serviciul de presă al Ministerului Justiţiei a specificat pentru Moldova Curată că cei şase notari activează în municipiul Chişinău.

Cine poate percheziţiona biroul notarului?

Potrivit Legii nr. 1453 din 2002 cu privire la notariat, percheziţia biroului notarului şi ridicarea documentelor notariale le pot face organele de urmărire penală numai cu autorizaţia judecătorului de instrucţie sau în temeiul unei încheieri a instanţei de judecată. Legea mai prevede că notarul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului personal în timpul exercitării atribuţiilor sale profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă. Totodată, în caz de reţinere sau de tragere la răspundere penală a notarului, organul care a aplicat aceste măsuri este obligat, în timp de şase ore din momentul reţinerii sau tragerii la răspundere penală, să informeze despre aceasta Ministerul Justiţiei.

Cine supraveghează activitatea notarilor?

Ministerul Justiţiei asigură practica notarială unică şi efectuează analiza statistică a actelor notariale, precum şi elaborează recomandări metodologice privind aplicarea uniformă a legislaţiei ce reglementează activitatea notarială de către notari. Supravegherea constă în efectuarea controalelor activităţii notariale, inclusiv ţinerea registrelor notariale, păstrarea documentelor, utilizarea legăturii electronice cu registrele prin intermediul reţelei computerizate, respectarea orelor de program. Controlul activităţii notariale se efectuează în baza regulamentului aprobat de către Ministerul Justiţiei. Controlul este efectuat o dată la doi ani. Activitatea notarului nou numit este supusă primului control la expirarea primului an de activitate. Controale suplimentare pot fi efectuate numai în cazul când au devenit cunoscute date care trebuie să fie verificate.
Suspendarea activităţii notarului este dispusă prin ordinul ministrului Justiţiei. În ordin vor fi indicate temeiurile suspendării, perioada pentru care se suspendă activitatea notarului şi locul de păstrare provizorie a arhivei activităţii notariale. În Registrul de stat al notarilor se va face menţiunea despre suspendarea activităţii notarului.


Lilia Zaharia

imagine simbol



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...

În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.

22 octombrie 2014
2472

Profil candidat: Petru Corduneanu

Integritatea în activitatea politică

22 ianuarie 2019
3489

Profil candidat: Ilian Cașu

Integritate în activitatea politică

01 februarie 2019
2263

Profil candidat: Victor Său

Integritatea în activitate politică

25 ianuarie 2019
2379

Pirkka Tapiola: „Vrem paşi concreţi care ar asigura dep...

Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat în cadrul interviului acordat portalului Moldova Curată că UE îşi doreşte să vadă acţiuni concrete care ar asigura independenţa Procuraturii Generale. Pirkka Tapiola a venit cu această precizare în contextul în care, potrivit lui, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2014, implementarea Strategiei privind reformarea sectorului Justiţiei s-a încetinit considerabil.

25 februarie 2015
1695
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...

Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a  expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?

30 noiembrie 2017
2883