Şase notari publici, acuzaţi de legalizări de acte false
Ministrul Justiţiei Oleg Efrim a dispus efectuarea unui control rigid asupra a şase notari publici, bănuiţi că ar fi legalizat acte de stare civilă false. În cazul în care vor fi depistate nereguli, aceştia vor fi sanctionaţi disciplinar şi riscă să-şi piardă licenţa. Controlul va dura până la 23 august curent.
Potrivit unui cumunicat de presă al Ministerului Justiţiei, problema legalităţii actelor de stare civilă a fost pe agenda insituţiei în cadrul vizitei Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din România, Monica Cămărăscu, din luna iulie curent. În cadrul întrevederii a fost semnalat faptul că numărul de acte false leglizate de notari din R. Moldova este alarmant. Chiar dacă la începutul anului 2012 erau depistate zilnic circa 10-20 de acte notariale false întocmite de către notarii moldoveni pentru solicitanţii de cetăţenie română, iar în prezent sunt depistate câte 10-20 de acte lunar, oficialii susţin că acest fenomen trebuie combătut în totalitate. Anterior, autorităţile R. Moldova au fost sesizate de consulatele României şi Italiei care au depistat acte de stare civilă falsificate şi legalizate notarial. ,,În cazul în care vor fi depistate nereguli în activitatea celor şase notari, aceştia vor fi sanctionaţi disciplinar şi riscă retragerea licenţei”, este menţionat în comunicatul Ministerului Justiţiei.
Serviciul de presă al Ministerului Justiţiei a specificat pentru Moldova Curată că cei şase notari activează în municipiul Chişinău.
Cine poate percheziţiona biroul notarului?
Potrivit Legii nr. 1453 din 2002 cu privire la notariat, percheziţia biroului notarului şi ridicarea documentelor notariale le pot face organele de urmărire penală numai cu autorizaţia judecătorului de instrucţie sau în temeiul unei încheieri a instanţei de judecată. Legea mai prevede că notarul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului personal în timpul exercitării atribuţiilor sale profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă. Totodată, în caz de reţinere sau de tragere la răspundere penală a notarului, organul care a aplicat aceste măsuri este obligat, în timp de şase ore din momentul reţinerii sau tragerii la răspundere penală, să informeze despre aceasta Ministerul Justiţiei.
Cine supraveghează activitatea notarilor?
Ministerul Justiţiei asigură practica notarială unică şi efectuează analiza statistică a actelor notariale, precum şi elaborează recomandări metodologice privind aplicarea uniformă a legislaţiei ce reglementează activitatea notarială de către notari. Supravegherea constă în efectuarea controalelor activităţii notariale, inclusiv ţinerea registrelor notariale, păstrarea documentelor, utilizarea legăturii electronice cu registrele prin intermediul reţelei computerizate, respectarea orelor de program. Controlul activităţii notariale se efectuează în baza regulamentului aprobat de către Ministerul Justiţiei. Controlul este efectuat o dată la doi ani. Activitatea notarului nou numit este supusă primului control la expirarea primului an de activitate. Controale suplimentare pot fi efectuate numai în cazul când au devenit cunoscute date care trebuie să fie verificate.
Suspendarea activităţii notarului este dispusă prin ordinul ministrului Justiţiei. În ordin vor fi indicate temeiurile suspendării, perioada pentru care se suspendă activitatea notarului şi locul de păstrare provizorie a arhivei activităţii notariale. În Registrul de stat al notarilor se va face menţiunea despre suspendarea activităţii notarului.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Natalia Trofim, șefă de direcție la Curtea de Conturi:...
Sectorul achizițiilor publice reprezintă un domeniu favorabil pentru fraudă și abuz, fiind foarte sensibil la acte de corupție, a declarat şefa direcţiei generale de audit al bugetului de stat şi patrimoniului din cadrul Curții de Conturi, Natalia Trofim, într-un interviu pentru Moldova Curată.
Un funcţionar din Căuşeni lucrează în două instituţii p...
Artemie Cătănoi, şeful Secţiei administraţie publică din cadrul Consiliului Raional Căuşeni, deţine, concomitent, două funcţii în două instituţii publice: cea de funcţionar în cadrul Aparatului preşedintelui raionului Căuşeni şi de jurist la Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Traficului de Fiinţe Umane din aceeaşi localitate. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat în acest caz incompatibilitate de funcţii.
Dumitru Visterniceanu despre tăierea finanțării europen...
Dumitru Visterniceanu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii aflat la final de mandat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre transparența concursului pentru funcțiile de membri ai CSM și despre tăierea finanțării europene pentru reformele în sectorul justiției din Republica Moldova. El susține că CV-urile candidaților ar fi putut fi publicate mai devreme și că nu a fost niciun motiv ca să nu fie făcute publice din timp.
Ghenadi Mitriuc, un fidel donator al socialiștilor,...
După câteva încercări de a ajunge primar al municipiului Ungheni, Ghenadi Mitriuc, membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a devenit președinte al raionului Ungheni. El este cunoscut opiniei publice pentru donațiile mari pe care le-a făcut partidului său, dar și pentru că deține cetățenia statului român, deși a blamat de mai multe ori România.
ANC de la București confirmă că deputații socialiști nu...
Deputații socialiști cu pașaport românesc care au declarat acum jumătate de an că au depus cereri să li se retragă cetățenia română nu au făcut, de fapt, acest lucru. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) din România anunță că nici unul dintre cei șase parlamentari socialiști din Legislativul de la Chișinău nu au depus astfel de cereri.
Legea privind testarea integrităţii profesionale dă roa...
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.
Aici așteptăm comentariul tău!