Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să fie preluat de CNI
Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.
În cazul ANI, un instrument suplimentar de responsabilizare și de supraveghere a eficienței activității comisiei este auditul extern. ”În fiecare an, prin concurs public, este desemnată o companie care efectuează un audit al activității ANI. Auditorii întocmesc un raport detaliat în care urmăresc cum ANI își respectă procedurile și pune în practică acțiunile planificate. La final, fac recomandări. Aceste rapoarte sun foarte utile în activitatea ANI și sunt accesibile și publicului, fiind plasate pe pagina web a Agenției”, ne-a spus Silviu Popa, director pentru comunicare la ANI.
Experta Transparency International Ianina Spinei spune că auditul extern este un instrument necesar pentru CNI
În cadrul unei vizite de studiu la ANI, organizată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul proiectului ”Consolidarea capacităților CNI”, un grup de jurnaliști din Republica Moldova a aflat cum funcționează auditul extern și rostul acestuia. ”Ideea a fost aceea de a crea un mecanism de responsabilizare a ANI, pentru a nu lăsa analiza activității ANI doar la latitudinea Parlamentului”, a explicat Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene.
În Republica Moldova un asemenea mecanism nu există. CNI își analizează, în mod firesc, activitatea și trage propriile concluzii, iar rapoartele anuale le prezintă Parlamentului. Vice-președintele CNI, Victor Strătilă, spune că un audit extern ar fi util, doar că așa ceva nu a fost prevăzut nici în legislație și nici nu se știe dacă s-ar găsi bani pentru finanțarea lui. ”Rapoartele de activitate au scos în evidență de fiecare dată deficiențele cu care ne confruntăm și, odată cu depistarea lor, am depus toate eforturile pentru a le depăși. Trebuie să recunoaștem că nu de fiecare dată ne-a reușit și problemele depistate încă în primul an de activitate au trecut pe lista priorităților pentru anul următor, priorități care sunt actuale și acum. Un audit extern credem și noi că ne-ar fi util, doar că nu ni-l permitem din punct de vedere financiar și nici nu este reglementat din punct de vedere legal. Iar aici rămânem să constatăm că cea mai mare deficiență în activitatea CNI-ului este cadrul legal defect”, ne-a spus vice-președintele CNI, Victor Strătilă.
Expertă Transparency International: ”Am prevăzut și noi un asemenea instrument în proiectul de reformare a CNI”
Experta Organizației Transparency International Moldova, Ianina Spinei, crede că un asemenea instrument este foarte necesar și chiar a fost prevăzut în pachetul de legi pentru reformarea CNI, care a generat discuții aprinse și o rezistență dură din partea unor membri ai CNI.
”De fapt, în proiectul Legii cu privire la Centrul Național de Integritate a fost prevăzut un articol aparte care ține de auditarea activității Comisiei Naționale de Integritate, nu doar a raportului financiar, cum au propus unii experți, dar auditarea în general a activității sub toate aspectele. Noi atunci am pornit de la practicile străine, dar ne-am condus și de prevederile unor legi autohtone, astfel încât acest audit să fie efectuat de o companie internațională de audit, selectată în bază de concurs”, ne-a spus Ianina Spinei.
Pachetul de legi privind reformarea CNI a fost elaborat de Ministerul Justiției cu asistența experților naționali și internaționali și a generat discuții aprinse. În special, s-au opus adoptării lui o parte dintre membrii CNI. Pe 10 iunie 2015 pachetul a fost pus pe agenda ședinței Guvernului pentru a fi avizat și expediat Parlamentului pentru adoptare, însă în aceeași zi a fost retras, cu motivarea că ar mai fi nevoie de revizuiri. Acum pachetul se află din nou, la Ministerul Justiției și nu se știe când și dacă va fi reluată examinarea lui.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
Pentru cine votăm la alegeri? Maia Sandu: tehnocratul c...
Maia Sandu este candidatul „Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) înregistrat de CEC cu nr. 7 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. În 1994–1998, 2005–2006 activează în cadrul Ministerul Economiei, în 1998–2005 — economist, Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, din 2007 — coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în 2010–2012 — consilier al directorului executiv, Banca Mondială, Washington DC, SUA. În 2012–2015 — ministru al Educaţiei în guvernele Filat 2 şi Leancă. 2014–2015 — membră a PLDM. Din 2016 — preşedinte al PAS[1].
Primarul de la Bogzești refuză să-și concedieze sora și...
Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești, Vasile Ozun, muncește la Primărie deja de 13 ani împreună cu sora sa, care este contabil-șef și refuză să o elibereze din funcție pentru a soluționa conflictul de interese. O perioadă primarul l-a avut în subordine și pe nepotul său, fiul surorii, care însă a demisionat în luna mai 2016. Vasile Ozun susține că nu este de acord cu decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care îi cere să soluționeze cumva coflictul de interese - să-și transfere sora în altă funcție sau să folosească altă variantă permisă de lege.
