Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să fie preluat de CNI
Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.
În cazul ANI, un instrument suplimentar de responsabilizare și de supraveghere a eficienței activității comisiei este auditul extern. ”În fiecare an, prin concurs public, este desemnată o companie care efectuează un audit al activității ANI. Auditorii întocmesc un raport detaliat în care urmăresc cum ANI își respectă procedurile și pune în practică acțiunile planificate. La final, fac recomandări. Aceste rapoarte sun foarte utile în activitatea ANI și sunt accesibile și publicului, fiind plasate pe pagina web a Agenției”, ne-a spus Silviu Popa, director pentru comunicare la ANI.
Experta Transparency International Ianina Spinei spune că auditul extern este un instrument necesar pentru CNI
În cadrul unei vizite de studiu la ANI, organizată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul proiectului ”Consolidarea capacităților CNI”, un grup de jurnaliști din Republica Moldova a aflat cum funcționează auditul extern și rostul acestuia. ”Ideea a fost aceea de a crea un mecanism de responsabilizare a ANI, pentru a nu lăsa analiza activității ANI doar la latitudinea Parlamentului”, a explicat Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene.
În Republica Moldova un asemenea mecanism nu există. CNI își analizează, în mod firesc, activitatea și trage propriile concluzii, iar rapoartele anuale le prezintă Parlamentului. Vice-președintele CNI, Victor Strătilă, spune că un audit extern ar fi util, doar că așa ceva nu a fost prevăzut nici în legislație și nici nu se știe dacă s-ar găsi bani pentru finanțarea lui. ”Rapoartele de activitate au scos în evidență de fiecare dată deficiențele cu care ne confruntăm și, odată cu depistarea lor, am depus toate eforturile pentru a le depăși. Trebuie să recunoaștem că nu de fiecare dată ne-a reușit și problemele depistate încă în primul an de activitate au trecut pe lista priorităților pentru anul următor, priorități care sunt actuale și acum. Un audit extern credem și noi că ne-ar fi util, doar că nu ni-l permitem din punct de vedere financiar și nici nu este reglementat din punct de vedere legal. Iar aici rămânem să constatăm că cea mai mare deficiență în activitatea CNI-ului este cadrul legal defect”, ne-a spus vice-președintele CNI, Victor Strătilă.
Expertă Transparency International: ”Am prevăzut și noi un asemenea instrument în proiectul de reformare a CNI”
Experta Organizației Transparency International Moldova, Ianina Spinei, crede că un asemenea instrument este foarte necesar și chiar a fost prevăzut în pachetul de legi pentru reformarea CNI, care a generat discuții aprinse și o rezistență dură din partea unor membri ai CNI.
”De fapt, în proiectul Legii cu privire la Centrul Național de Integritate a fost prevăzut un articol aparte care ține de auditarea activității Comisiei Naționale de Integritate, nu doar a raportului financiar, cum au propus unii experți, dar auditarea în general a activității sub toate aspectele. Noi atunci am pornit de la practicile străine, dar ne-am condus și de prevederile unor legi autohtone, astfel încât acest audit să fie efectuat de o companie internațională de audit, selectată în bază de concurs”, ne-a spus Ianina Spinei.
Pachetul de legi privind reformarea CNI a fost elaborat de Ministerul Justiției cu asistența experților naționali și internaționali și a generat discuții aprinse. În special, s-au opus adoptării lui o parte dintre membrii CNI. Pe 10 iunie 2015 pachetul a fost pus pe agenda ședinței Guvernului pentru a fi avizat și expediat Parlamentului pentru adoptare, însă în aceeași zi a fost retras, cu motivarea că ar mai fi nevoie de revizuiri. Acum pachetul se află din nou, la Ministerul Justiției și nu se știe când și dacă va fi reluată examinarea lui.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecătoarea Nina Traciuc a examinat o cauză în care er...
Nina Traciuc, magistrat la Curtea de Apel Chişinău, a judecat o cauză în care era implicată firma de construcţii „Basconslux” SRL, cu care ea are încheiat un contract de investiţii. Judecătoarea este unul dintre beneficiarii unui proiect de investiții prin care judecătorii au obținut apartamente la un preţ redus în municipiul Chişinău. Experţii spun că în acest caz judecătoarea ar fi trebuit să declare raporturile juridice dintre ea şi firma respectivă, ca apoi un complet de magistrați să decidă dacă este motiv ca Nina Traciuc să fie recuzată.
CNI examinează astăzi cazul unui primar care cumpăra pâ...
Comisia Națională de Integritate (CNI) va examina în ședința de astăzi un posibil conflict de interese relatat acum doua luni de Moldova Curată. În articolul „Afacere cu pâine nedeclarată de primar”, publicat în luna ianuarie, a fost expusă schema după care Primăria satului Ilenuța din raionul Fălești făcea rost de pâine pentru instituțiile publice. Timp de opt ani, primăria cumpăra pâine pentru gimnaziu şi grădiniţă de la soţia primarului, care este proprietara unei brutării. În plus, afacerea nici nu a fost indicată în declaraţia de avere a alesului local.
MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.
INTERVIU/ Olesea Stamate: ”Sarcina procurorului general...
Guvernul de la Chișinău a reușit să convingă Comisia de la Veneția că situația judiciarului din Republica Moldova este atât de critică, încât niciun alt mecanism nu poate funcționa, și este necesară o evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, a declarat ministra Justiției, Olesea Stamate, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.
Un democrat s-a retras dintr-o afacere de milioane pent...
Iurie Urzică, noul președinte al raionului Râșcani, a condus în ultimii 22 de ani fabrica "Avicola" din regiune, care a rămas acum pe seama soției și fiului său mai mare. Întreprinderea, în anii 2011-2013 a participat, cu succes, la mai multe licitații din raion, obținând din vânzări aproximativ 1,5 milioane de lei. În 2015, afirmă Urzică, la inițiativa sa, firma familiei nu mai participă la licitațiile din raionul Râșcani, pentru a evita eventualele acuzații și conflicte de interese.