Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să fie preluat de CNI
Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.
În cazul ANI, un instrument suplimentar de responsabilizare și de supraveghere a eficienței activității comisiei este auditul extern. ”În fiecare an, prin concurs public, este desemnată o companie care efectuează un audit al activității ANI. Auditorii întocmesc un raport detaliat în care urmăresc cum ANI își respectă procedurile și pune în practică acțiunile planificate. La final, fac recomandări. Aceste rapoarte sun foarte utile în activitatea ANI și sunt accesibile și publicului, fiind plasate pe pagina web a Agenției”, ne-a spus Silviu Popa, director pentru comunicare la ANI.
Experta Transparency International Ianina Spinei spune că auditul extern este un instrument necesar pentru CNI
În cadrul unei vizite de studiu la ANI, organizată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul proiectului ”Consolidarea capacităților CNI”, un grup de jurnaliști din Republica Moldova a aflat cum funcționează auditul extern și rostul acestuia. ”Ideea a fost aceea de a crea un mecanism de responsabilizare a ANI, pentru a nu lăsa analiza activității ANI doar la latitudinea Parlamentului”, a explicat Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene.
În Republica Moldova un asemenea mecanism nu există. CNI își analizează, în mod firesc, activitatea și trage propriile concluzii, iar rapoartele anuale le prezintă Parlamentului. Vice-președintele CNI, Victor Strătilă, spune că un audit extern ar fi util, doar că așa ceva nu a fost prevăzut nici în legislație și nici nu se știe dacă s-ar găsi bani pentru finanțarea lui. ”Rapoartele de activitate au scos în evidență de fiecare dată deficiențele cu care ne confruntăm și, odată cu depistarea lor, am depus toate eforturile pentru a le depăși. Trebuie să recunoaștem că nu de fiecare dată ne-a reușit și problemele depistate încă în primul an de activitate au trecut pe lista priorităților pentru anul următor, priorități care sunt actuale și acum. Un audit extern credem și noi că ne-ar fi util, doar că nu ni-l permitem din punct de vedere financiar și nici nu este reglementat din punct de vedere legal. Iar aici rămânem să constatăm că cea mai mare deficiență în activitatea CNI-ului este cadrul legal defect”, ne-a spus vice-președintele CNI, Victor Strătilă.
Expertă Transparency International: ”Am prevăzut și noi un asemenea instrument în proiectul de reformare a CNI”
Experta Organizației Transparency International Moldova, Ianina Spinei, crede că un asemenea instrument este foarte necesar și chiar a fost prevăzut în pachetul de legi pentru reformarea CNI, care a generat discuții aprinse și o rezistență dură din partea unor membri ai CNI.
”De fapt, în proiectul Legii cu privire la Centrul Național de Integritate a fost prevăzut un articol aparte care ține de auditarea activității Comisiei Naționale de Integritate, nu doar a raportului financiar, cum au propus unii experți, dar auditarea în general a activității sub toate aspectele. Noi atunci am pornit de la practicile străine, dar ne-am condus și de prevederile unor legi autohtone, astfel încât acest audit să fie efectuat de o companie internațională de audit, selectată în bază de concurs”, ne-a spus Ianina Spinei.
Pachetul de legi privind reformarea CNI a fost elaborat de Ministerul Justiției cu asistența experților naționali și internaționali și a generat discuții aprinse. În special, s-au opus adoptării lui o parte dintre membrii CNI. Pe 10 iunie 2015 pachetul a fost pus pe agenda ședinței Guvernului pentru a fi avizat și expediat Parlamentului pentru adoptare, însă în aceeași zi a fost retras, cu motivarea că ar mai fi nevoie de revizuiri. Acum pachetul se află din nou, la Ministerul Justiției și nu se știe când și dacă va fi reluată examinarea lui.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Împrumut de zeci de mii de euro de la rude pentru procu...
Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Reproșurile președintelui raionului Ialoveni către aleg...
Președintele raionului Ialoveni, Lilian Carmanu, le-a reproșat consătenilor săi din Mileștii Mici, unde a fost primar înainte de a ajunge la conducerea raionului, că nu i-au acordat suficiente voturi candidatului Partidului Democrat, Ion Sula, în circumscripția 37, și astfel acesta nu a devenit deputat la alegerile din 24 februarie.
Olesea Stamate: ”Un control public este întotdeauna cel...
Procesul de achiziții publice trebuie să devină mai transparent, cu acces liber al publicului la mai multe documente din dosarul de achiziții, este de părere preşedinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă, Olesea Stamate. Ea a explicat, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, care sunt noutățile Legii cu privire la achizițiile publice, care a intrat în vigoare la 1 mai 2016. În acest context, experta a subliniat importanță transparentizării acestui proces, de la inițiere, până la finalizare.
Astăzi este ultima zi de depunere a declaraţiilor la CN...
La 20 aprilie, adică astăzi, este data limită când Comisia Naţională de Integritate (CNI) mai poate primi declaraţiile de venituri şi proprietate şi de interese personale pentru anul 2015. Până astăzi, la CNI erau depuse circa 72 de mii de declaraţii.
