Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din partea statului

Arhiva 21 aprilie 2016 905
Mark Worth, expert anticorupţie din SUA

În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.



Cristina Ţărnă, vicedirectoarea Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), spune că în situaţia în care a aflat despre o încălcare a legii sau despre fapte de corupţie admise la locul de muncă care pot constitui un pericol pentru interesul public, avertizorul trebuie să-l anunţe pe şeful instituţiei: „Conducătorul este obligat să asigure confidenţialitatea avertizorului. Dacă însuşi şeful instituţiei generează încălcarea de lege, avertizorul trebuie să informeze despre asta o altă instituţie. În toate cazurile, avertizorul de integritate trebuie protejat”. Reprezentanta CNA a precizat că la momentul actual este în proces de elaborare un proiect de lege care va reglementa protecţia avertizorului de integritate.

Informare versus răzbunare

Expertul american în domeniul politicilor anticorupţie Mark Worth a specificat, în cadrul unei instruiri despre protecţia avertizorilor de integritate care s-a desfăşurat recent la CNA, că ţara noastră are nevoie de o astfel de lege. „Din păcate, în Republica Moldova, dar și în alte țări, oamenii nu au responsabilitatea de a reclama fărădelegile. Asta se întâmplă pentru că cetăţenii nu știu ce măsuri de protecţie le vor fi asigurate în cazul în care vor denunța un astfel de caz, iar reacția instituțiilor de stat, din păcate, nu este cea mai potrivită. În aceste situaţii, se confruntă două instincte: pe de o parte, instinctul avertizorului de integritate de a informa despre un eventual pericol; pe de altă parte, instinctul instituțiilor sau a companiilor de a se răzbuna pe cel care a informat, adică i-a „trădat”. Și atunci avertizorul trebuie să fie protejat”, a afirmat expertul. Mulţi oameni confundă avertizorul de integritate cu un turnător, însă aceste persoane au roluri diferite, spune Mark Worth: avertizorul denunţă o încălcare pentru a proteja interesul public, iar turnătorul se gândeşte la interesul personal.

În opinia Olgăi Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, o asemenea lege ar proteja avertizorul de acţiuni revanşiste sau de hărţuire, în special la locul de muncă, deoarece 90 la sută din denunţuri şi avertizări de integritate sunt anume în acest mediu. „Cele mai dure represalii au loc în cadrul organelor de forţă şi de drept, de aceea este imperativă prezenţa unor norme, cum ar fi interzicerea concedierii sau a retrogradării avertizorului de integritate, dar să fie prevăzut transferul acestuia într-o unitate similară”, a subliniat Olga Bâtcă.

Totodată, expertul american Mark Worth menţionează că o lege nu va da rezultate dacă nu va exista voinţă politică pentru a o implementa. „În lume sunt multe legi care asigură protecția avertizorului de integritate, însă nu toate funcţionează eficient. Să știți că o lege nu este ceva magic și nu este „glontele de aur” care poate soluţiona problema. Din anul 2010, peste 20 de țări au reglementat protecția avertizorului de integritate prin legi speciale. Alte aproape 30 de țări, printre care și Republica Moldova, sunt în proces de elaborare a unor astfel de acte legislative. Însă aceste legea vor funcţiona, doar dacă se va dori acest lucru”, a conchis expertul.

Notă: Instruirea angajaţilor CNA de către expertul american Mark Worth este o activitate din cadrul Prpoectului “Consolidarea functiilor de prevenire si analiza a coruptiei a CNA”, implementat de PNUD Moldova cu suportul Ministerului Afacerilor Externe a Norvegiei.

Lilia Zaharia

Această publicaţie este realizată de Alianţa Anticorupţie în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei şi de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

În atenţia jurnaliştilor de la instituţiile mass-media...

Asociaţia Presei Independente (API) anunţă înscrierea jurnaliştilor de la instituţiile mass-media locale şi naţionale la trainingul specializat la tema integrităţii persoanelor  cu funcţii publice.

06 februarie 2015
886
Arhiva

CSM a propus spre avansare un judecător vizat de CEDO

Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi propunea preşedintelui ţării să-i confere gradul superior de calificare unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Acest grad este cel mai important pe care îl poate avea un judecător, ceea ce înseamnă şi un adaos salarial lunar de 400 de lei. Juriştii afirmă că magistraţii care sunt propuşi spre o astfel de promovare trebuie să aibă o experienţă de muncă bogată, dar şi succese remarcabile în domeniu. Preşedintele Nicolae Timofti, fost judecător şi el, a decis să nu-i acorde calificarea solicitată judecătorului Ghenadie Nicolaev.

29 aprilie 2013
692
Arhiva

Situaţie de incompatibilitate „excepţională” la Hânceşt...

Şeful Direcţiei Situaţiei Excepţionale (DSE) din Hânceşti este fondatorul unei întreprinderi de comercializare a produselor farmaceutice veterinare. Concomitent cu funcţia pe care o deţine, acesta este şi consilier local în comuna Bobeica, acelaşi raion. Experţii susţin că, în cazul respectiv, este încălcat regimul incompatibilităţii, deoarece un funcţionar public nu poate deţine în acelaşi timp două funcţii: una executivă şi alta electivă.

30 ianuarie 2014
1120
Arhiva

Şefi la Fisc şi consilieri locali – incompatibilitate d...

Mai mulţi angajaţi ai inspectoratelor fiscale teritoriale deţin şi calitatea de consilieri locali și, respectiv, sunt remuneraţi pentru participarea la şedinţe. Comisia Naţională de Integritate (CNI)a constatat în câteva astfel de cazuri situații de incompatibilitate, deoarece persoanele cu funcții publice nu au voie să mai presteze alte munci remunerate. Funcționarii respectivi se judecă acum cu CNI. În privința altor 4 angajați la Fisc, CNI a inițiat controale.

28 martie 2016
792
Arhiva

Declaraţii de integritate semnate de miniştri la Chişin...

Declaraţiile de integritate semnate de către premierul Pavel Filip şi actualii miniştri stârnesc controverse. Chiar dacă au fost plasate pe pagina web a Guvernului, veridicitatea declaraţiilor este pusă la îndoială de către societatea civilă, atât timp cât acestea au fost semnate în taină. O altă situaţie este peste Prut. Deşi nu au fost semnate în public de către membrii Guvernului Cioloş, declaraţiile de integritate au fost stocate de către societatea civilă, iar presa are grijă să supravegheze ca demnitarii să respecte criteriile de integritate asumate la început de mandat.

29 ianuarie 2016
1531
Arhiva

Lacăt codificat la primăria din Bălţi

Uşa de la etajul trei al primăriei municipiului Bălţi, etaj unde se află birourile primarului, viceprimarului şi al secretarului consiliului local, este securizată, la intrare fiind instalat un lacăt codificat. Consilierii locali din opoziţie susţin că această acţiune întreprinsă de către conducerea municipiului Bălţi îngrădeşte accesul populaţiei într-o instituţie publică. Administraţia oraşului, însă, afirmă că instalarea acestui obstacol este o metodă de prevenire a eventualelor tentative de corupere a funcţionarilor publici din partea cetăţenilor. 

12 noiembrie 2013
782