Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din partea statului
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Cristina Ţărnă, vicedirectoarea Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), spune că în situaţia în care a aflat despre o încălcare a legii sau despre fapte de corupţie admise la locul de muncă care pot constitui un pericol pentru interesul public, avertizorul trebuie să-l anunţe pe şeful instituţiei: „Conducătorul este obligat să asigure confidenţialitatea avertizorului. Dacă însuşi şeful instituţiei generează încălcarea de lege, avertizorul trebuie să informeze despre asta o altă instituţie. În toate cazurile, avertizorul de integritate trebuie protejat”. Reprezentanta CNA a precizat că la momentul actual este în proces de elaborare un proiect de lege care va reglementa protecţia avertizorului de integritate.
Informare versus răzbunare
Expertul american în domeniul politicilor anticorupţie Mark Worth a specificat, în cadrul unei instruiri despre protecţia avertizorilor de integritate care s-a desfăşurat recent la CNA, că ţara noastră are nevoie de o astfel de lege. „Din păcate, în Republica Moldova, dar și în alte țări, oamenii nu au responsabilitatea de a reclama fărădelegile. Asta se întâmplă pentru că cetăţenii nu știu ce măsuri de protecţie le vor fi asigurate în cazul în care vor denunța un astfel de caz, iar reacția instituțiilor de stat, din păcate, nu este cea mai potrivită. În aceste situaţii, se confruntă două instincte: pe de o parte, instinctul avertizorului de integritate de a informa despre un eventual pericol; pe de altă parte, instinctul instituțiilor sau a companiilor de a se răzbuna pe cel care a informat, adică i-a „trădat”. Și atunci avertizorul trebuie să fie protejat”, a afirmat expertul. Mulţi oameni confundă avertizorul de integritate cu un turnător, însă aceste persoane au roluri diferite, spune Mark Worth: avertizorul denunţă o încălcare pentru a proteja interesul public, iar turnătorul se gândeşte la interesul personal.
În opinia Olgăi Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, o asemenea lege ar proteja avertizorul de acţiuni revanşiste sau de hărţuire, în special la locul de muncă, deoarece 90 la sută din denunţuri şi avertizări de integritate sunt anume în acest mediu. „Cele mai dure represalii au loc în cadrul organelor de forţă şi de drept, de aceea este imperativă prezenţa unor norme, cum ar fi interzicerea concedierii sau a retrogradării avertizorului de integritate, dar să fie prevăzut transferul acestuia într-o unitate similară”, a subliniat Olga Bâtcă.
Totodată, expertul american Mark Worth menţionează că o lege nu va da rezultate dacă nu va exista voinţă politică pentru a o implementa. „În lume sunt multe legi care asigură protecția avertizorului de integritate, însă nu toate funcţionează eficient. Să știți că o lege nu este ceva magic și nu este „glontele de aur” care poate soluţiona problema. Din anul 2010, peste 20 de țări au reglementat protecția avertizorului de integritate prin legi speciale. Alte aproape 30 de țări, printre care și Republica Moldova, sunt în proces de elaborare a unor astfel de acte legislative. Însă aceste legea vor funcţiona, doar dacă se va dori acest lucru”, a conchis expertul.
Notă: Instruirea angajaţilor CNA de către expertul american Mark Worth este o activitate din cadrul Prpoectului “Consolidarea functiilor de prevenire si analiza a coruptiei a CNA”, implementat de PNUD Moldova cu suportul Ministerului Afacerilor Externe a Norvegiei.
Lilia Zaharia
Această publicaţie este realizată de Alianţa Anticorupţie în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei şi de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecători supăraţi pe jurnalişti
Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.
Consiliul Superior al Procurorilor are o nouă conducere
Angela Motuzoc, adjunctă a procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, a fost aleasă în funcția de președintă a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, şi-a început cariera în Procuratură în anul 2000, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuratura municipiului Chişinău.
Primari cu premii acordate de ei înșiși
Doi primari din raionul Criuleni au emis dispoziții prin care și-au fixat premii de peste 2 mii de lei cu ocazia unor sărbători, chiar dacă Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că astfel de decizii pot fi luate doar de către organul deliberativ, adică de către Consiliul local. La intervenția Oficiului Teritorial Chișinău (OTC) al Cancelariei de Stat, ambele dispoziții de acordare a premiilor au fost anulate, doar că banii au rămas la primari.
Doi lideri sindicali din agricultură au fost condamnați...
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație (FNSAA) „Agroindsind”, Sergiu Bernevec, și adjunctul său Sergiu Boța au fost condamnați la 8 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, fiind declarați vinovați de delapidarea averii străine (art. 191 CP). Sentința motivată a fost pronunțată de Curtea Supremă de Justiție la 15 martie 2019. Cu toate acestea, condamnații nu sunt în penitenciar, iar unul dintre ei este dat în urmărire. Cea care ar fi trebuit să execute decizia de a-i trimite pe condamnați în închisoare este Judecătoria Chișinău. Instanța însă nu a răspuns la solicitarea de informații, expediată de Moldova Curată.