Consiliul Superior al Procurorilor are o nouă conducere
Angela Motuzoc, adjunctă a procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, a fost aleasă în funcția de președintă a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, şi-a început cariera în Procuratură în anul 2000, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuratura municipiului Chişinău.
Angela Motuzoc a fost aleasă pentru un termen de 4 ani, cu voturile a 9 din cei zece membri ai CSP prezenți la ședință. Contracandidatul său, Adrian Bordianu, procuror-şef al Procuraturii Criuleni, a primit un singur vot.
Angela Motuzoc și-a cumpărat în 2016 un automobil de model Mitsubishi, fabricat în 2012, a cărui valoare declarată este de 10 000 de lei. Ea mai indică în declarația de avere și interese pentru anul 2016 un venit din salariu în valoare de 126 218 de lei, fiind procuror în Procuratura municipiului Chișinău și un venit de 122 000 de lei obținut de către soț la locul de muncă, Viorel Slabu, avocat la BAA ”Avolex”.
Președinta CSP indică în declarația de avere două imobile: un apartament cu suprafața de 99,4 m.p., în valoare de 155 250 lei, achiziționat în 2002, și o casă de locuit cu suprafața de 104,6 m.p., în valoare de 101 014 lei, din care deține o pătrime.
Ea mai declară 10 mii de lei obținuți din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile. În declarațiile de avere anterioare figurează un automobil de model BMW în valoare de 5 000 de euro, cumpărat în anul 2010.
Angela Motuzoc a fost numită în funcția de procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău în 2003, iar în perioada anilor 2009-2012 s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului. În mai 2012 ea a revenit la procuratura municipiului Chişinău. La 16 noiembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus-o Procurorului General pentru funcția de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, Oficiul principal, pentru un mandat de 5 ani.
Angela Motuzoc spune că vrea să consolideze imaginea procuraturii
Noua șefă a CSP a declarat după ce a fost aleasă în funcție că principalele sale priorități vor ține de consolidarea imaginii procuraturii, dar s-a abținut să ofere mai multe detalii.
”Toate vor veni pe parcursul mandatului. Nu putem zice din start că, uite, așa va fi. Este primul Consiliu care va activa în condițiile noii Legi cu privire la procuratură, este deja aprobat bugetul prin Legea bugetului pentru anul acesta. În următoarele zile, săptămâni, noi vom purcede la alegerea staff-ului, aparatului CSP, pe criterii de meritocrație”, a spus Angela Motuzoc.
Menționăm că Angela Motuzoc este primul președinte al CSP ales după reforma procuraturii prin care Consiliul a fost împuternicit cu mai multe competențe, inclusiv cu buget separat, care a fost adoptat pentru anul 2018 în valoare de 9,7 milioane de lei, și al doilea conducător în istoria acestei structuri. Procurorul Mircea Roșioru, care a devenit recent adjunct al procurorului general, a deținut funcția de președinte al CSP de la crearea instituției.
Expert: Așteptări mari de la noua componență a CSP și președinta acestuia
Noua Legea a procuraturii a dat o altă importanță Consiliului Superior al Procurorilor ca organ de autoadministrare a procurorilor, a subliniat Ion Guzun, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice. El a remarcat că, în contextul în care competențele CSP s-au lărgit foarte mult, în materie de asigurare a independenței procurorilor, a carierei procurorilor, se așteaptă de la activitatea actualei componențe a CSP și a președintei Angela Motuzoc să dea o nouă dimensiune activității Consiliului.
”Deja rămâne ca noii membri ai CSP să aplice și să promoveze această putere, pentru că avem nevoie de o procuratură independentă, de candidați puternici și integri la funcțiile din procuratură la toate nivelurile”, a subliniat Ion Guzun.
De asemenea, procurorii membri ai CSP sunt detașați din funcții pentru perioada în care sunt membri ai Consiliului.
Din cea de-a III-a componenţă a Consiliului Superior al Procurorilor fac parte patru membri de drept - procurorul general, procurorul-şef al al Procuraturii UTA Găgăuzia, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul Justiţiei, precum și 5 membri aleşi de Adunarea Generală a Procurorilor din rândul procurorilor în funcţie. Este vorba despre Inga Furtună - procuror în Secţia combaterea torturii în cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale; Andrei Roşca - procurorul-şef al Procuraturii Rezina; Adrian Bordianu - procuror-şef al Procuraturii Criuleni; Angela Motuzoc - adjunctul procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău şi Constantin Şuşu - procuror în Procuratura Sângerei. De notat că, în corespundere cu prevederile legale, cei cinci procurori au fost detaşaţi din funcţii pe durata exercitării mandatului de membru al CSP.
Alţi doi membri ai CSP - Lilia Mărgineanu şi Ion Guceac au fost aleşi din partea societăţii civile, prin concurs, de către Parlament şi, respectiv, de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. Urmează alegerea prin concurs, a unui membru al societăţii civile din partea președinției Republicii Moldova.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Și-a concediat soțul ca să soluționeze un conflict de i...
Primara satului Năvârneț, raionul Fălești, Elena Hreașcă, și-a eliberat soțul din funcția de șofer la Primărie, pentru a soluționa conflictul de interese. A făcut-o în timp ce Comisia Națională de Integritate (CNI) investiga acest caz. CNI, la rândul său, deși a constatat încălcarea legii, nu a dispus sancționarea primarei, preferând să claseze cauza.
Pentru cine votăm la alegeri? Andrei Năstase: „tancul c...
Andrei Năstase este candidatul Partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”înregistrat de CEC cu nr. 4 în cursa prezidențială. Este un avocat, activist civic și om politic din Republica Moldova, membru-fondator și lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr (DA), președinte și membru-fondator al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”. Din 1997 până în 2000 activează ca procuror, din 2000 până în 2002 - în calitate de vicedirector al unei întreprinderi mixte moldo-germane. Avocat din 2002.
Incompatibilitate de funcţii? Preşedintele raionului Şt...
Nicolae Molozea, preşedintele raionului Ştefan Vodă, deţine în prezent şi funcţia de administrator al unei firme, fapt interzis de lege. Actualul demnitar ar fi fost în incompatibilitate de funcţii şi atunci când era deputat, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Nicolae Molozea spune însă că el este administrator doar în acte, în realitate această firmă nu activează.
Profil: Ion Ceban, consilier municipal, PSRM
Familia lui Ion Ceban a avut, în 2017, venituri cumulative de 273 de mii de lei, dar şi-a cumpărat anul trecut o maşină nouă, care valorează peste 450 de mii de lei. Cu un an mai devreme, în 2016, familia Ceban a primit, cu titlu de donaţie, un apartament de 230 m.p. de la părinţii politicianului, care au trecut cu traiul într-o casă nouă, dintr-o suburbie a Chişinăului. Deşi reprezintă un partid de orientare pro-rusă şi anti-europeană, membrii familiei Ceban, care gestionează mai multe companii în Republica Moldova și străinătate, sunt implicaţi în proiecte finanţate din bani europeni sau americani.
Șefii noii Autorități Naționale de Integritate vor ridi...
Conducătorii Autorității Naționale de Integritate (ANI), structură care urmează să fie creată la Chișinău în locul actualei Comisii Naționale de Integritate (CNI), vor ridica salarii de până la 20 de mii de lei lunar, adică de aproximativ 3 ori mai mari față de retribuțiile actualilor membri ai CNI. Asta prevede pachetul de legi privind reformarea sistemului național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016.
