Consiliul Superior al Procurorilor are o nouă conducere
Angela Motuzoc, adjunctă a procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, a fost aleasă în funcția de președintă a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, şi-a început cariera în Procuratură în anul 2000, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuratura municipiului Chişinău.
Angela Motuzoc a fost aleasă pentru un termen de 4 ani, cu voturile a 9 din cei zece membri ai CSP prezenți la ședință. Contracandidatul său, Adrian Bordianu, procuror-şef al Procuraturii Criuleni, a primit un singur vot.
Angela Motuzoc și-a cumpărat în 2016 un automobil de model Mitsubishi, fabricat în 2012, a cărui valoare declarată este de 10 000 de lei. Ea mai indică în declarația de avere și interese pentru anul 2016 un venit din salariu în valoare de 126 218 de lei, fiind procuror în Procuratura municipiului Chișinău și un venit de 122 000 de lei obținut de către soț la locul de muncă, Viorel Slabu, avocat la BAA ”Avolex”.
Președinta CSP indică în declarația de avere două imobile: un apartament cu suprafața de 99,4 m.p., în valoare de 155 250 lei, achiziționat în 2002, și o casă de locuit cu suprafața de 104,6 m.p., în valoare de 101 014 lei, din care deține o pătrime.
Ea mai declară 10 mii de lei obținuți din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile. În declarațiile de avere anterioare figurează un automobil de model BMW în valoare de 5 000 de euro, cumpărat în anul 2010.
Angela Motuzoc a fost numită în funcția de procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău în 2003, iar în perioada anilor 2009-2012 s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului. În mai 2012 ea a revenit la procuratura municipiului Chişinău. La 16 noiembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus-o Procurorului General pentru funcția de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, Oficiul principal, pentru un mandat de 5 ani.
Angela Motuzoc spune că vrea să consolideze imaginea procuraturii
Noua șefă a CSP a declarat după ce a fost aleasă în funcție că principalele sale priorități vor ține de consolidarea imaginii procuraturii, dar s-a abținut să ofere mai multe detalii.
”Toate vor veni pe parcursul mandatului. Nu putem zice din start că, uite, așa va fi. Este primul Consiliu care va activa în condițiile noii Legi cu privire la procuratură, este deja aprobat bugetul prin Legea bugetului pentru anul acesta. În următoarele zile, săptămâni, noi vom purcede la alegerea staff-ului, aparatului CSP, pe criterii de meritocrație”, a spus Angela Motuzoc.
Menționăm că Angela Motuzoc este primul președinte al CSP ales după reforma procuraturii prin care Consiliul a fost împuternicit cu mai multe competențe, inclusiv cu buget separat, care a fost adoptat pentru anul 2018 în valoare de 9,7 milioane de lei, și al doilea conducător în istoria acestei structuri. Procurorul Mircea Roșioru, care a devenit recent adjunct al procurorului general, a deținut funcția de președinte al CSP de la crearea instituției.
Expert: Așteptări mari de la noua componență a CSP și președinta acestuia
Noua Legea a procuraturii a dat o altă importanță Consiliului Superior al Procurorilor ca organ de autoadministrare a procurorilor, a subliniat Ion Guzun, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice. El a remarcat că, în contextul în care competențele CSP s-au lărgit foarte mult, în materie de asigurare a independenței procurorilor, a carierei procurorilor, se așteaptă de la activitatea actualei componențe a CSP și a președintei Angela Motuzoc să dea o nouă dimensiune activității Consiliului.
”Deja rămâne ca noii membri ai CSP să aplice și să promoveze această putere, pentru că avem nevoie de o procuratură independentă, de candidați puternici și integri la funcțiile din procuratură la toate nivelurile”, a subliniat Ion Guzun.
De asemenea, procurorii membri ai CSP sunt detașați din funcții pentru perioada în care sunt membri ai Consiliului.
Din cea de-a III-a componenţă a Consiliului Superior al Procurorilor fac parte patru membri de drept - procurorul general, procurorul-şef al al Procuraturii UTA Găgăuzia, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul Justiţiei, precum și 5 membri aleşi de Adunarea Generală a Procurorilor din rândul procurorilor în funcţie. Este vorba despre Inga Furtună - procuror în Secţia combaterea torturii în cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale; Andrei Roşca - procurorul-şef al Procuraturii Rezina; Adrian Bordianu - procuror-şef al Procuraturii Criuleni; Angela Motuzoc - adjunctul procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău şi Constantin Şuşu - procuror în Procuratura Sângerei. De notat că, în corespundere cu prevederile legale, cei cinci procurori au fost detaşaţi din funcţii pe durata exercitării mandatului de membru al CSP.
Alţi doi membri ai CSP - Lilia Mărgineanu şi Ion Guceac au fost aleşi din partea societăţii civile, prin concurs, de către Parlament şi, respectiv, de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. Urmează alegerea prin concurs, a unui membru al societăţii civile din partea președinției Republicii Moldova.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Sute de sesizări au fost depuse la ANI în perioada în c...
În ultimele 10 luni, perioadă în care Autoritatea Națională de Integritate este în proces de formare, secretariatul, care este cel al fostei CNI, continuă să primească sesizări și solicitări de controale. Potrivit serviciului de presă al ANI, cel puțin 84 de sesizări de anul trecut așteaptă să fie examinate de viitorii inspectori de integritate, la care se adaugă peste 100 de sesizări depuse în acest an.
Instrumentele anticorupţie, contestate la Curtea Consti...
Legile din „pachetul anticorupţie” sunt contestate rând pe rând la Curtea Constituţională (CC). După Legea privind testarea integrităţii profesionale, contestată de comunişti, şi prevederile referitoare la „îmbogăţirea ilicită” urmează să fie examinate de către judecătorii Înaltei Curţi. Nemulţumirea faţă de această prevedere vine de la un avocat parlamentar. În prezent, Procuratura Anticorupţie are în examinare trei dosare penale privind îmbogăţirea ilicită.
Incompatibilitate de funcţii? Preşedintele raionului Şt...
Nicolae Molozea, preşedintele raionului Ştefan Vodă, deţine în prezent şi funcţia de administrator al unei firme, fapt interzis de lege. Actualul demnitar ar fi fost în incompatibilitate de funcţii şi atunci când era deputat, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Nicolae Molozea spune însă că el este administrator doar în acte, în realitate această firmă nu activează.
Au fost aleşi reprezentanţii societăţii civile în Consi...
Specialista în comunicare a Asociației Promo-Lex, Tatiana Pașcovschi și Dumitru Ţâra, fondatorul trustului media Realitatea, vor face parte din Consiliul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate și vor reprezenta societatea civilă. Ei au fost aleși în bază de concurs dintr-un total de 7 candidați, de către o Comisie formată de Ministerul Justiției, din care au făcut parte reprezentanți ai Ministerului, ai Uniunii Avocaților și ai societății civile. Tatiana Pașcovschi a acumulat 24 de puncte, iar Dumitru Țâra 26 de puncte. Candidații au fost apreciați în baza CV-ului depus, al scrisorii de motivare și a interviului, care a cuprins 6 întrebări.
Un caz clasat de CNI ar putea fi reexaminat
Şefa Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF) din cadrul Consiliului Raional Nisporeni îl are în subordine pe fiul său, care activează în calitate de asistent social. În timp ce experţii susţin că aici e vorba de un conflict de interese vădit, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat anterior acest caz din lipsă de probe. Preşedintele CNI afirmă că această situaţie ar putea fi reexaminată, dacă au apărut detalii noi.