Petele ”albe” din trecutul unor socialiști care au făcut parte din guvernarea comunistă
                        
                        
                    Compusă, în mare parte, din persoane care au făcut parte din guvernarea comunistă, lista electorală a Partidului Socialiștilor conține unele nume de candidați care s-au remarcat prin activități contestabile, lipsă de transparență sau folosirea neconformă a banilor publici. Asta reiese din profilurile realizate de reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC), care au investigat fapte din trecutul candidaților. Profilurile complete le puteți găsi pe MoldovaCurata.md, mai jos însă au fost selectate câteva dintre cele mai relevante informații despre candidații PSRM.
Nr. 1 pe lista națională a PSRM, Zinaida Greceanâi, a devenit cunoscută în perioada guvernării comuniste (2001-2009), când a deținut funcțiile de viceministru, apoi de ministru al Finanțelor. Ulterior, în 2008-2009 a condus Guvernul. Anume în acea perioadă presa a semnalat cazuri de secretizare neîntemeiată de către Executiv a mai multor hotărâri prin care din Fondul de Rezervă al Guvernului au fost alocate milioane de lei unor instituții. Potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice, care a descoperit acest lucru, nici Ministerul Finanțelor, nici Cancelaria de Stat nu au explicat ce prevedeau acele hotărâri și în ce scop au fost alocați banii, chiar dacă presa le-a cerut să comenteze.
Candidata care a intrat în istorie cu amenințarea că la proteste poliția va trage în copii
Tot secretizată a fost și hotărârea din 15 mai 2008, semnată de Zinaida Greceanâi ca prim-ministru, prin care Guvernul a repartizat ÎS “Combinatul de panificaţie” din Bălţi şi ÎS “Franzeluţa” din Chişinău 9500 de tone de grâu din cele 10 300 de tone donate de Federaţia Rusă şi România ca ajutor umanitar pentru diminuarea consecinţelor secetei din vara 2007. Astfel, au fost discriminați alţi agenţi economici şi susţinute condiţiile de concurenţă neloială.
Un caz care a scandalizat opinia publică în 2009 a fost dosarul companiei ”Oferta Plus”, care a obținut la CtEDO câștig de cauză în procesul cu statul și căreia din buget i-au fost plătite 2,5 milioane de euro. “Unul dintre vinovaţii de această pierdere este Ministerul Finanţelor, condus în acel timp de Greceanâi. Instituţia a refuzat să plătească companiei „Oferta Plus” suma de 20 mln de lei pentru energia electrică livrată instituţiilor bugetare şi a depus o cerere la Curtea Supremă de Justiţie, cerând revizuirea cauzei. (...) Aceste acţiuni s-au dovedit a fi ilegale, în consecinţă, CtEDO a obligat Moldova să plătească datoria statului (Ministerului Finanţelor) către „Oferta Plus”, plus daune morale, materiale şi penalizări, în total - 2,5 milioane de euro”, scriau atunci jurnaliștii Inițiativei Civice Parlament Curat-2009. Tot în timpul guvernării comuniste, Greceanâi, care era prim-ministru, a ameninţat public, la 8 aprilie 2009, că dacă la proteste ”vor fi folosiți din nou copiii pentru a devasta și alte edificii ale statului”, ”jertfele umane va fi foarte greu de evitat, poliția va folosi toate mijloacele pentru apărarea constituționalității Republicii Moldova, inclusiv armele”. Actuala socialistă a devenit deputată pe lista comuniștilor după alegerile din 2010, însă în 2011 a trecut la PSRM, condus de Igor Dodon, și el fost comunist.
Tot din ”trecutul comunist” vine și Valeriu Ciorici, care candidează pe circumscripția nr. 13 Rezina. Fost președinte al raionului Rezina în perioada 2003 – 2010, Ciorici i-a părăsit pe comuniști în 2013 și a aderat la PSRM. Cât a condus raionul, jurnaliștii de investigație au scris mai multe articole în care au arătat cazuri de distribuire neconformă a resurselor publice. De exemplu, în toamna anului 2007, înainte de noile alegeri în Consiliul Raional, Guvernul Tarlev a oferit pentru raionul Rezina o sută de tone de grâu și orz de sămânță, ajutor umanitar pentru susținerea gospodăriilor după seceta din acel an. Conform legislației, sămânța ar fi trebuit repartizată de o comisie raională, în baza propunerilor unor comisii speciale, formate pe lângă primării. În realitate, ajutorul a fost distribuit de conducerea raionului unor agenți economici membri sau simpatizanți ai PCRM, cu scopul de a aduce voturi pentru candidații comuniști în Consiliu, scria ziarul Timpul. Procurorii au intentat pe acel caz patru dosare penale, care au circulat îndelung la Rezina, Bălți, Chișinău și înapoi, ca apoi să fie clasate, re-intentate și din nou clasate. Numele lui Ciorici a figurat, potrivit unui articol din 2012 publicat în ziarul Timpul, și într-o cauză penală, pornită de Procuratură și investigată de CNA. Doi șefi de instituții medicale din raion au primit surplusuri salariale de 50% timp de patru ani, în baza dispoziției președintelui raionului Ciorici. Conform legii, aceste adaosuri le stabilește Consiliul Raional, în coordonare cu Ministerul Sănătății. Încălcarea a fost stabilită când Ciorici era deja vicepreședinte al raionului. Cauza penală a fost însă clasată în iulie 2013, ne-a informat Serviciul Nord al PA.
Alți doi socialiști care au făcut parte din PCRM sunt Ion Ceban și Piotr Pușcari. La fel ca și șefa sa de partid, Ion Ceban, fiind deputat PCRM, a trecut la PSRM-ul lui Igor Dodon, doar că ceva mai târziu – în 2012. După alegerile din 2014, a ocupat puțin timp fotoliul de deputat, apoi a plecat din Parlament, alegând să conducă fracțiunea PSRM din Consiliul Municipal Chișinău. Ulterior, în 2016, când Igor Dodon a devenit președinte, Ion Ceban a plecat la Președinție pentru a fi purtător de cuvânt al șefului statului, dar a vrut să-și păstreze și poziția în Consiliul Municipal Chișinău. Atunci, pentru a soluţiona incompatibilitatea, Ion Ceban a demisionat din funcţia de consilier prezidenţial şi a fost angajat în calitate de secretar al preşedintelui, îndeplinind şi atribuţiile de purtător de cuvânt. Ceban a declarat pentru MoldovaCurata.md că funcţia pe care o deţine este una tehnică, iar juriştii „s-au ocupat de acest lucru”, de aceea nu ştie care a fost procedura de „transformare”.
Piotr Pușcari, candidatul PSRM pe cicumscripția nr. 40 Cimișlia, a făcut parte până în anul 2011 din PCRM, fiind și consilier raional la Basarabeasca. Când ”grupul Dodon” s-a desprins de partidul condus de Vladimir Voronin, Pușcari a trecut la socialiști și a condus organizația teritorială PSRM la Basarabeasca. După alegerile locale din 2015 a devenit președintele raionului, la vârsta de 28 de ani. El a recunoscut atunci, pentru Moldova Curată, că nu avea nici o profesie, întrucât absolvise doar 11 clase, și spunea că intenționa să susțină bacalaureatul.
Pe lista PSRM la alegerile parlamentare figurează și persoane care nu au deținut în ultimii ani funcții publice. Printre aceștia, șahistul Viorel Bologan, oamenii de afaceri Alexandru Jolnaci și Aliona Pilipețcaia, politologul Bogdan Țîrdea etc.
Citiți profilurile candidaților în Parlamentul Republicii Moldova
pe portalul www.moldovacurata.md
(Continuare în numărul următor)
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
CSJ a amânat, fără explicații, examinarea dosarului „Pa...
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a amânat din nou examinarea dosarului „Partidul Democrat versus Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat”. Deși CSJ urma să ia o decizie pe 16 octombrie curent, cauza a fost amânată pentru examinare până pe 20 noiembrie curent.
ICPC a obţinut câştig de cauză în toate cele patru proc...
Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), constituită în 2009 de un grup de organizaţii neguvernamentale pentru a monitoriza integritatea candidaţilor din listele electorale ale partidelor la alegerile parlamentare, a obţinut câştig de cauză în toate procesele pornite de către formaţiunile politice şi politicienii supăraţi că, în cadrul campaniei electorale din 2010, au fost incluşi în lista candidaţilor care nu corespund criteriilor de integritate.
Actualii președinți de raioane, candidați PDM: unii au...
Indiferent dacă au avut mici sau mari ”păcate” în administrarea treburilor publice, o bună parte din actualii președinți de raioane figurează pe lista electorală a PDM la aceste alegeri. Unii au făcut donații mari către partid, alții nu au intervenit la timp pentru prevenirea cheltuirii în van a banilor publici, iar o președintă de raion, de exemplu, și-a reparat din banii raionului drumul până la poartă. De asemenea, un primar de oraș, și el fruntaș PDM, este implicat în cel puțin două conflicte de interese. Acestea sunt fapte descoperite de reporterii Inițiativei Civice Pentru un Parlament Curat. Profilurile integrale ale candidaților le puteți găsi oricând pe portalul MoldovaCurata.md. În continuare, citiți câteva spicuiri din ele.
Semaforul integrității: „Fiecare al patrulea deputat di...
Organizațiile constituente ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019 (ICPC) au prezentat astăzi un „semafor” al Parlamentului ales la 24 februarie curent. Deputații au primit buline roșii, galbene sau verzi, în baza a patru criterii de integritate, unde bulina roșie înseamnă necorespundere criteriului, galbenă - corespundere parțială și verde - deputatul corespunde în mare parte criteriului de integritate. Cele patru criterii stabilite de ICPC sunt: 1. Integritatea în activitatea politică; 2. Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale; 3. Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid și 4. Cazier judiciar. „Semaforul integrității” a fost prezentat în cadrul unei mese rotunde organizate de ICPC.
ICPC 2019 a publicat primele profiluri ale candidaților...
Organizațiile constituente ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019 (ICPC) au publicat astăzi primele 45 de profiluri ale candidaților la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Profilurile sunt realizate de jurnaliștii de investigație după monitorizarea candidaților în baza unor criterii de integritate.
