Opinii la o dezbatere organizată de Moldova Curată: confiscarea averilor dobândite ilicit practic nu a început

Numărul cazurilor de confiscare a averilor ilicite este în creștere în ultimii ani, dar mult prea mic față de așteptările societății, au constatat mai mulți experți în cadrul mesei rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată la tema „Confiscarea averilor în cazurile penale și civile: rezultate puține, perspective vagi”.

Legislația națională prevede două tipuri de confiscare: penală și civilă. Confiscarea civilă urmează să fie aplicată de Autoritatea Națională de Integritate și nu a fost aplicată în niciun caz deocamdată, întrucât instituția încă nu și-a început activitatea de bază de verificare a averilor și intereselor.

Doar două cazuri de confiscare extinsă

Raisa Botezatu, fostă judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, formatoare la Institutul Național de Justiție

Confiscarea penală are două aspecte – confiscarea specială și cea extinsă. Până acum, confiscarea extinsă a fost aplicată numai în două cazuri. Această procedură se referă doar la persoanele condamnate, spre deosebire de confiscarea specială, care poate fi aplicată şi persoanei care nu a fost sancţionată penal. De asemenea, se ia în considerare valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte, care depăşeşte în mod vădit veniturile legale ale condamnatului și se poate extinde și asupra bunurilor persoanelor terțe, inclusiv membri de familie cărora le-a transmis aceste bunuri și care trebuiau să știe despre proveniența lor ilicită.

Confiscarea specială a început să fie aplicată din 2013, când a fost un singur caz, iar numărul acestora a crescut treptat până la 27 în 2017. În total au fost confiscate bunurile a 42 de persoane, potrivit datelor Centrului Național Anticorupție, prezentate de Lilia Ionița, experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției.

Expertă: ”Toată lumea așteaptă ca cei care au dobândit averi nejustificate, în mod ilicit, să fie lipsiți de aceste averi”

În opinia ei, confiscarea a fost aplicată destul de atent și timid, mai ales până în 2015-2016. Ulterior s-au schimbat unele lucruri pe interiorul procuraturii și au fost stabilite obiective față de procurori ca ei să ceară confiscarea, deoarece instanțele de judecată nu dispuneau confiscarea, dacă aceasta nu era solicitată de către procuror.

Experta mai constată că nu există o statistică unitară cu date dezagregate referitoare la cazurile de confiscare.

”Toată lumea așteaptă ca cei care au dobândit averi nejustificate în mod ilicit să fie lipsiți de aceste averi, să le fie luate. Datele arată că au fost dispuse foarte puține confiscări. Ideea este ca procurorii și judecătorii să schimbe această paradigmă și să-și îndrepte atenția nu doar asupra infractorului, dar și asupra obiectului infracțiunii”, a spus Lilia Ionița.

Fostă judecătoare: Înaintăm cu pași mărunți

Raisa Botezatu, fostă judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, formatoare la Institutul Național de Justiție, a remarcat că judecătorii trebuie să aplice confiscarea, chiar dacă această procedură nu este cerută de către procurori.

”Cu pași mărunți mergem la implementarea acestei prevederi legale, deși ea este obligatorie, reieșind din obligațiile noastre ce rezultă din tratatele internaționale privind combaterea corupției, dar și din articulul 106 din Codul Penal al Republicii Moldova”, a subliniat Raisa Botezatu.

Fosta magistrată a remarcat faptul că prevederile acestui articol s-au aplicat numai dacă acest lucru era solicitat de către procuror. ”Este o obligație a statului să aplice confiscarea în cazul în care este necesar. Judecătorul trebuie să aplice prevederile articolului 106 din Codul Penal”, a punctat ea.

Procurorii uită să ceară confiscarea în instanțe

De ce se aplică în atât de puține cazuri confiscarea? Procurorii uită, a explicat Octavian Iachimovschi, procuror la Procuratura Anticorupție. ”Asta, în opinia mea, e una dintre cauze. În cazul în care este o intenție, deja ar putea fi tratată ca o intenție penală”, a subliniat procurorul. El i-a îndeamnă pe judecători să le amintească în acest caz procurorilor despre sechestrele aplicate și să aplice confiscarea bunurilor.

Referitor la confiscarea extinsă, aplicată numai în două cazuri până în prezent, procurorul a subliniat că legea este în vigoare de numai patru ani și există o practică bine stabilită. În opinia sa, confiscarea civilă ce ar urma să fie aplicată de Autoritatea Națională de Integritate ar putea fi un mecanism mai eficient decât confiscările penale. Va avea un efect descurajator similar, iar procedura va fi mai puțin anevoioasă, a remarcat procurorul. Potrivit lui, subiectul declarării va fi pus în situația să demonstreze că averea deținută este legală, iar ANI va face calculele. Va compara venitul legal și dacă diferența va fi una substanțială, va decide că banii nu îi aparțin persoanei respective, ci îi aparți statului. ”Deja persoana va putea în instanța de judecată să demonstreze contrariul, cu acte confirmative de proprietate. În cazul dacă nu le va avea, statul va avea de câștigat”, a subliniat procurorul anticorupție.

ANI – încă în așteptare

Prezent la dezbatere, vice-președintele ANI, Lilian Chișcă, a spus că ANI nu a reușit să aplice deocamdată mecanismul de confiscare civilă a averilor nejustificate, întrucât nu au fost încă angajați inspectorii de integritate.

”În cazul când vom constata averi nejustificate, nu văd o problemă să înaintăm cerere în instanța de judecată. Dacă subiectul nu va putea proba legalitatea bunurilor dobândite, instanța va fi în drept să le confiște”, a subliniat Lilian Chișcă.

Potrivit datelor Procuraturii Generale, în 2017 au fost confiscate circa 14,8 milioane de lei, 80,5 mii de euro, 62 mii de lire sterline, 16 mii de dolari SUA, 6 automobile, 21 telefoane mobile, 17 calculatoare, 2 pistoale cu cartuşe; o armă de foc, 4 camere web etc.

Natalia Enache

Lilia Ionița: ”Datele arată că au fost dispuse foarte puține confiscări”