Unele prevederi ale noii legi a achiziţiilor publice ar putea permite existenţa conflictelor de interese

Arhiva 24 martie 2016 945
Imagine simbol

O nouă lege a achiziţiilor publice va intra în vigoare la 1 mai curent. Documentul conţine mai multe restricţii pentru autorităţile contractante şi pentru agenţii economici participanţi la tendere. Chiar dacă noul instrument legislativ a reglementat şi conflictul de interese în procesul de achiziţii publice, legea conţine prevederi neclare, care lasă loc de interpretări, ceea ce ar putea permite părţilor implicate în proces să recurgă la subterfugii pentru a ocoli legea.



Noua lege interzice existenţa oricărui grad de rudenie între participanţii la procesul de achiziţii, fiind reglementat conflictul de interese. Potrivit legii, „pe parcursul aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziţii publice, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale”. 

Gheorghe Ghidora

Legea mai stabileşte că persoana fizică sau juridică care participă direct în procesul de verificare şi evaluare a ofertelor nu are dreptul de a fi candidat, ofertant, subcontractant sau ofertant asociat. De asemenea, membrul grupului de lucru va fi obligat să semneze pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate, prin care confirmă că nu este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al treilea inclusiv, cu una sau mai multe persoane angajate ale ofertantului ori cu unul sau mai mulţi fondatori ai acestora.

Ocolişurile legii

Gheorghe Ghidora, şeful-adjunct al Direcţiei reglementare şi control din cadrul Agenţiei Achiziţii Publice, a declarat în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice că în cazul în care se dovedeşte că membrii grupului de lucru nu îşi vor declara interesele, atunci procedura de achiziţie riscă să fie anulată. El a mai spus că eventualul conflict de interese va fi examinat şi de Comisia Naţională de Integritate (CNI), iar persoanele care se vor face responsabile de nedeclarare vor fi sancţionate conform prevederilor acestei legi.

Specialiştii constată totuşi o discrepanţă dintre prevederile Legii cu privire la conflictul de interese şi cele din noua lege privind achiziţiile publice. Aceasta ar putea permite autorităţilor să pună în componenţa grupului de lucru pentru organizarea tenderelor angajaţi din instituţie care nu sunt subiecţi ai declarării intereselor personale şi, respectiv, aceştia nu vor purta răspundere pentru admiterea unui conflict de interese. În opinia lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, prevederile noii legi privind achiziţiile publice referitoare la conflictul de interese ar fi trebuit adaptate la cele ale legii cu privire la conflictul de interese, astfel ca să fie menţionat clar că membrii grupului de lucru ar trebui să fie doar subiecţii declarării. „În situaţia creată, s-ar putea să avem o practică neuniformă. S-ar putea ca într-un caz, pentru necompletarea declaraţiei de confidenţialitate şi imparţialitate de către un membru al grupului de lucru a cărui rudă a participat la concurs ca ofertant, procedura ar putea fi doar anulată (dacă acel membru nu-i subiect al declarării). În alt caz, însă, pentru aceeaşi abatere, există riscul anulării procedurii, dar şi sancţionării membrului grupului de lucru care ar fi admis conflictul de interese (în situaţia când acest membru este subiect al declarării)”, precizează şeful CNI.

Contractele semnate în conflict de interese nu sunt anulate

Până acum, presa a scos la iveală mai multe ilegalităţi comise de autorităţile publice centrale şi locale unde în procesul de achiziţionare a bunurilor, serviciilor şi lucrărilor erau implicate rude ale părţii contractante. Pe parcursul a trei ani, Moldova Curată a descoperit mai multe situaţii în care rude ale primarilor au câştigat concursuri publice organizate de primării. Cele mai relevante exemple au ajuns şi în instanţa de judecată. Unul dintre acestea este cazul fostului primar al comunei Ignăţei din raionul Rezina, care a cumpărat pâine şi lapte pentru instituţiile de învăţământ de la firma familiei primarului. Un alt caz este al primarului oraşului Ungheni, a cărui soţie a vândut Primăriei produse de birotică.

Moldova Curată a relatat şi despre o situaţie în care rude ale primarului au făcut parte din grupul de lucru de selectare a agentului economic pentru o achiziţie publică. Cuscra fostului primar al oraşului Ialoveni a fost membră a grupului de lucru care a selectat firma ginerelui fostului edil drept câştigătoarea a câtorva tendere.

Până acum însă nici un contract de achiziţii care a fost încheiat în conflict de interese nu a fost anulat de instanţa de judecată, deşi legea prevede acest lucru în cazul în care actul CNI este definitiv.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Gheorghe Balan

Integritatea în activitatea politică

01 februarie 2019
1360
Arhiva

Ziarul “Adevărul”: Dosarul nunţii şefului Vămii. Eduard...

Secretarul general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, a pierdut şi în a doua instanţă procesul de anulare a actului de constatare a conflictului de interese, emis de Comisia Naţională de Integritate (CNI) la 6 februarie 2014.

28 mai 2014
1495
Arhiva

Doi deputaţi şi trei judecători, din nou în vizorul CNI

În şedinţa de joi, 3 octombrie 2013, a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), vor fi examinate declaraţiile de avere depuse de către doi deputaţi şi trei judecători. Astfel, pe numele deputaţilor Vladimir Hotineanu şi al lui Nicolae Juravschi vor fi emise acte de iniţiere a controlului averilor acestora. Acte de constatare privind eventualele încălcări efectuate în timpul declarării proprietăţilor vor fi emise pe numele magistraţilor: Tudor Micu, judecător al Curţii de Apel Chişinău; Liuba Pruteanu, vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al municipiul Chşinău şi Nicolae Gordilă, judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).

03 octombrie 2013
818
Arhiva

Preşedintele CNI: „Vom rămâne la sapă de lemn, dacă nu...

Persoanele cu funcţii de răspundere în serviciul public ar putea avea posibilitatea, începând cu anul viitor, să-şi declare veniturile şi proprietăţile în formă electronică, printr-un program special numit „E-integritate”. Specialiştii afirmă că această modalitate va elimina erorile comise fără intenţie sau cu bună ştiinţă de către subiecţi, deoarece programul va include câmpuri de date obligatorii. Dacă acestea nu vor fi completate, declaraţia nu va putea fi recepţionată. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) spune însă declararea electronică va fi posibilă de la anul viitor doar în situaţia în care deputaţii vor vota proiectele de lege care presupun reformarea CNI, dar şi modificarea formularului de declarare a averilor şi intereselor personale.

13 martie 2015
800
Arhiva

Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...

Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.

03 aprilie 2017
770
Arhiva

INTERVIU// Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul po...

Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare.

08 decembrie 2018
837