Unele prevederi ale noii legi a achiziţiilor publice ar putea permite existenţa conflictelor de interese
O nouă lege a achiziţiilor publice va intra în vigoare la 1 mai curent. Documentul conţine mai multe restricţii pentru autorităţile contractante şi pentru agenţii economici participanţi la tendere. Chiar dacă noul instrument legislativ a reglementat şi conflictul de interese în procesul de achiziţii publice, legea conţine prevederi neclare, care lasă loc de interpretări, ceea ce ar putea permite părţilor implicate în proces să recurgă la subterfugii pentru a ocoli legea.
Noua lege interzice existenţa oricărui grad de rudenie între participanţii la procesul de achiziţii, fiind reglementat conflictul de interese. Potrivit legii, „pe parcursul aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziţii publice, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale”.
Legea mai stabileşte că persoana fizică sau juridică care participă direct în procesul de verificare şi evaluare a ofertelor nu are dreptul de a fi candidat, ofertant, subcontractant sau ofertant asociat. De asemenea, membrul grupului de lucru va fi obligat să semneze pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate, prin care confirmă că nu este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al treilea inclusiv, cu una sau mai multe persoane angajate ale ofertantului ori cu unul sau mai mulţi fondatori ai acestora.
Ocolişurile legii
Gheorghe Ghidora, şeful-adjunct al Direcţiei reglementare şi control din cadrul Agenţiei Achiziţii Publice, a declarat în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice că în cazul în care se dovedeşte că membrii grupului de lucru nu îşi vor declara interesele, atunci procedura de achiziţie riscă să fie anulată. El a mai spus că eventualul conflict de interese va fi examinat şi de Comisia Naţională de Integritate (CNI), iar persoanele care se vor face responsabile de nedeclarare vor fi sancţionate conform prevederilor acestei legi.
Specialiştii constată totuşi o discrepanţă dintre prevederile Legii cu privire la conflictul de interese şi cele din noua lege privind achiziţiile publice. Aceasta ar putea permite autorităţilor să pună în componenţa grupului de lucru pentru organizarea tenderelor angajaţi din instituţie care nu sunt subiecţi ai declarării intereselor personale şi, respectiv, aceştia nu vor purta răspundere pentru admiterea unui conflict de interese. În opinia lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, prevederile noii legi privind achiziţiile publice referitoare la conflictul de interese ar fi trebuit adaptate la cele ale legii cu privire la conflictul de interese, astfel ca să fie menţionat clar că membrii grupului de lucru ar trebui să fie doar subiecţii declarării. „În situaţia creată, s-ar putea să avem o practică neuniformă. S-ar putea ca într-un caz, pentru necompletarea declaraţiei de confidenţialitate şi imparţialitate de către un membru al grupului de lucru a cărui rudă a participat la concurs ca ofertant, procedura ar putea fi doar anulată (dacă acel membru nu-i subiect al declarării). În alt caz, însă, pentru aceeaşi abatere, există riscul anulării procedurii, dar şi sancţionării membrului grupului de lucru care ar fi admis conflictul de interese (în situaţia când acest membru este subiect al declarării)”, precizează şeful CNI.
Contractele semnate în conflict de interese nu sunt anulate
Până acum, presa a scos la iveală mai multe ilegalităţi comise de autorităţile publice centrale şi locale unde în procesul de achiziţionare a bunurilor, serviciilor şi lucrărilor erau implicate rude ale părţii contractante. Pe parcursul a trei ani, Moldova Curată a descoperit mai multe situaţii în care rude ale primarilor au câştigat concursuri publice organizate de primării. Cele mai relevante exemple au ajuns şi în instanţa de judecată. Unul dintre acestea este cazul fostului primar al comunei Ignăţei din raionul Rezina, care a cumpărat pâine şi lapte pentru instituţiile de învăţământ de la firma familiei primarului. Un alt caz este al primarului oraşului Ungheni, a cărui soţie a vândut Primăriei produse de birotică.
Moldova Curată a relatat şi despre o situaţie în care rude ale primarului au făcut parte din grupul de lucru de selectare a agentului economic pentru o achiziţie publică. Cuscra fostului primar al oraşului Ialoveni a fost membră a grupului de lucru care a selectat firma ginerelui fostului edil drept câştigătoarea a câtorva tendere.
Până acum însă nici un contract de achiziţii care a fost încheiat în conflict de interese nu a fost anulat de instanţa de judecată, deşi legea prevede acest lucru în cazul în care actul CNI este definitiv.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
„Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md Vă invită la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, care va avea loc miercuri, 25 februarie 2015, cu începere de la ora 11:00, la Hotelul Codru (mun. Chişinău, str. str. 31 August 1989, 127).
Primăria oraşului Călaraşi a făcut achiziţii de la maga...
În anul 2013, Primăria oraşului Călăraşi a cumpărat un televizor, două fotolii şi un frigider de la magazinul primarului Nicolae Melnic, care a semnat trei contracte de achiziții a bunurilor de mică valoare în sumă totală de 13 900 lei. Primarul este fondatorul firmei SRL “Nicolae Melnic”, iar soţia sa, Natalia Melnic, administrator. Edilul motivează achiziţiile prin faptul că în oraşul Călăraşi nu erau la moment alte magazine de electrocasnice.
Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitari...
De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.
Primarul satului Pereni: ”Ce fel de conflict de interes...
O luptă continuă cu o decizie a Comisiei Naționale de Integritate (CNI) are primarul satului Pereni din raionul Rezina. Dumitru Marchitan susține că nu poate fi vorba despre un conflict de interese atunci când în țară este situație excepțională și când toți producătorii agricoli primesc ajutoare. CNI a constatat în privința lui că ar fi fost în conflict de interese atunci când a acordat propriei gospodării țărănești un ajutor material din cele oferite de Guvern în 2012 pentru diminuarea consecințelor secetei. Primarul a atacat decizia, iar recent Judecătoria Râșcani a dat câștig de cauză CNI.
Preşedintele judecătoriei Nisporeni: casă de la cumnată...
Petru Triboi, preşedintele judecătoriei Nisporeni are parte de rude generoase, atât timp cât acesta indică în declaraţia de avere pentru anul 2015 că apartamenul în care trăieşte el cu familia sa îi este dat în folosinţă de către cumnata sa, iar maşinile pe care le foloseşte îi sunt date în comodat de către socrul cumnatului său.
INTERVIU// Cristina Țărnă: ”Chiar cu toată asistența ex...
Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție.