Profil candidat: Igor Munteanu
Integritatea în activitatea politică
Igor Munteanu este conferențiar universitar, fost director executiv al IDIS Viitorul și ex-ambasador al Republicii Moldova în SUA. Are studii în jurnalism, științe politice și drept. Între 1992 și 1994 a fost șeful Secției Analiză Politică și Instituții Social-Politice din cadrul Președinției Republicii Moldova. Începând cu 1994, timp de doi ani, a activat în calitate de asistent al directorului Fundației Internaționale pentru Sisteme Electorale. În perioada 1996-2010 și 2016-2018, a ținut cursuri de politici publice la ASEM. Între august 2010 și iulie 2015 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Statele Unite, Canada și Mexic. În ultimii trei ani a fost președinte al Consiliului Administrativ al IDIS Viitorul.
Igor Munteanu nu este membru de partid. A fost înaintat la funcția de deputat la alegerile din 24 februarie pe lista blocului electoral ACUM, cu numărul 5. De asemenea, și-a anunțat candidatura pentru circumscripția uninominală nr. 15, Ungheni-Călărași.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În prima declarație cu privire la venituri și proprietate a lui Igor Munteanu disponibilă pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, cea pentru 2012, fostul ambasador a trecut venituri de 531.000 de lei din salariu și indemnizație, un apartament de 140 de metri pătrați, procurat în 2000, a cărui valoare nu o indică, o casă de 100 de metri pătrați, evaluată la 70.000 de lei, precum și un automobil de model Toyota, cumpărat nou în anul 2010. Nici valoarea acestui bun nu este indicată.
În actul prezentat în 2013, Igor Munteanu a raportat venituri în valoare de 582.000 de lei, a indicat valoarea automobilului pe care îl deținea – 28.000 de dolari, însă a introdus alte date despre celelalte proprietăți. Astfel, la capitolul „Clădiri”, cele două bunuri imobile raportate anterior sunt trecute drept vile și nu apartament, respectiv casă de locuit. Un an mai târziu fostul ambasador a raportat venituri în mărime de 600.000 de lei, în rest informațiile rămânând aceleași.
În primul trimestru din 2018, potrivit raportului PAS prezentat la Comisia Electorală Centrală, Igor Munteanu a contribuit la formarea bugetului formațiunii politice cu 5.000 de lei.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Nu există informații despre încălcările admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
„Cazier judiciar”
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient d...
În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.
Obiectele de lux și colecțiile de artă deținute de func...
În declarațiile de avere făcute publice până acum, mulți dintre deputați, miniștri, judecători, funcționari la Președinție etc. indică faptul că dețin obiecte scumpe sau colecții de artă. Cu toate acestea, publicul nu poate afla despre ce obiecte anume este vorba, deoarece această informație a fost ascunsă în declarațiile de avere în timpul digitalizării.
Valentin Zubic, fostul viceministru de Interne, curat î...
În timp ce oamenii legii sunt pe urmele fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc, condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul 7 aprilie 2009, subalternul acestuia, Valentin Zubic, pare să fi scăpat de pedeapsă. După ce în martie 2011 procurorii i-au înaintat învinuirea ex-viceministrului de Interne, şef al statului-major în timpul evenimentelor de acum şase ani, el nu mai are niciun statut în această cauză penală. În martie 2013, magistraţii Judecătoriei sectorului Centru au anulat ordonanţa procurorilor de punere sub învinuire a lui Valentin Zubic.
Unul dintre deputații aleși duminică are antecedente pe...
Unul dintre deputații noi aleși la 20 octombrie, socialistul Vitalii Evtodiev, a fost cercetat penal pentru falsificarea unei expertize. Ultima decizie în acest dosar a fost luată anul trecut de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Vitalii Evtodiev a fost recunoscut vinovat, doar că nu a ispășit nici o pedeapsă, întrucât infracțiunea s-a prescris. Deputatul nu vrea să comenteze această cauză penală, spunând că însăși durata examinării în instanțe a acestui dosar ar vorbi despre multe.
Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu...
Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.