Profil candidat: Chiril Moțpan
Integritatea în activitatea politică
Chiril Moțpan (60 de ani) este secretarul general al Platformei Demnitate și Adevăr (PPDA). Până la implicarea în politică a făcut carieră în jurnalism și poliție. Este colonel în rezervă. Potrivit CV-ui său, publicat pe pagina web a partidului, Chiril Moțpan este originar din Seliște, Nisporeni, și a avut mai multe funcții de-a lungul carierei sale: lector superior la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la USM (2005-2007); redactor superior la Compania de Stat “Teleradio-Moldova" (1986 – 1992); șef al Drecției Comunicare și Relații cu Publicul din cadrul MAI (1992 – 2002) (2009-2013). Este licențiat în Filologie (1984) și în Drept (1997), a fost doctorand în Dreptul Constituțional la Academia de Științe din Moldova (2003-2005).
Partidul din care face parte Chiril Moțpan, s-a constituit în baza unei formațiuni deja existente, cu denumirea ”Partidul Forța Poporului”, la un congres extraordinar desfășurat pe 13 decembrie, 2015. Atunci s-a decis schimbarea denumirii formațiunii în ”Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr”. Tot de atunci Chiril Moțpan intră în politică, alături de alți activiști civici.
Începând cu constituirea partidului PPDA, Chiril Moțpan este prezentat de către formațiune în calitate de ”membru marcant” al acestuia.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Întrucât calitatea de funcționar public al lui Chiril Moțpan a încetat odată cu plecarea sa de la MAI, în anul 2013, pe pagina web a ANI (Autoritatea Națională de Integritate) nu s-au păstrat declarații de avere și interese ale sale pe anii 2009-2013. Contactat telefonic, Chiril Moțpan a spus că principala sa sursă de venit este pensia de aproximativ 5000 de lei lunar, care este și sursa de donații pentru partid: ”Afaceri nu am. Până a mă lansa în politică, am activat în cadrul UNITEM, o perioadă de timp, până în 2015, și am avut acolo un salariu. Recent am vândut apartamentul soacrei mele, de foame nu murim. Banii din vânzare i-am declarat la fisc, am achitat impozite, puteți să verificați”. Faptul că familia a vândut un imobil a fost reflectat și în declarația de avere depusă la CEC pentru campania electorală 2019, unde se arată un venit de 230 475 de lei din înstrăinarea unui imobil. Chiril Moțpan mai indică în declarație pensia sa de militar și venitul soției din activitatea didactică.
Familia deține un apartament dobândit în anul 1984, de 47 m.p. și 2/3 din alt apartament, care are o suprafață totală de 138,2 m.p., dobândit în 2018. În declarație sunt trecute, de asemenea, trei terenuri, dobândite în anii 2008 și 2012. Chiril Moțpan conduce un Volkswagen Touran, produs în anul 2008 și cumpărat în 2011, care ar valora 125 000 de lei. Pe un cont bancar familia deține, potrivit aceleiași declarații, 165 806 lei.
Potrivit rapoartelor financiare ale PPDA, publicate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale, Chiril Moțpan a donat partidului 10 mii lei în 2016, în 2017 – 7900 de lei; în 2018 - 2400 de lei – sub formă de bunuri donate sau achitate (contract); 2018 – 7000 de lei pentru campania electorală a candidatului Andrei Năstase la alegerile pentru funcția de primar al mun. Chișinău.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
În anul 2002, când ocupa funcția de șef al Direcției Comunicare și Relații cu Publicul a MAI, Chiril Moțpan și-a dat demisia, anunțând, printr-o declarație, că furnizase jurnaliștilor o știre falsă despre găsirea deputatului Vlad Cubreacov, care ar fi fost victima unei răpiri. Într-un interviu pentru agentia de presa IPN în anul 2018, C. Moțpan a spus că a făcut-o ”pentru a nu se asocia cu minciuna și impostura ministrului Papuc și a întregului regim Voronin”, după ce și-a dat seama că a fost folosit să difuzeze o știre falsă.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Moldova Curată solicită membrilor Consiliului Superior...
După publicarea, la 29 noiembrie 2016, pe portalul anticorupție.md, a unei investigații din care a devenit clar că președintele Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, i-a făcut o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, acordându-i apartament la preț redus într-un bloc destinat judecătorilor, portalul Moldova Curată a depus o sesizare la CSM. Am solicitat ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să discute, în ședință deschisă, eventualul conflict de interese în care se află Victor Micu în raport cu Oleg Melniciuc. Una dintre situațiile în care acest conflict a putut apărea a fost la 29 noiembrie 2016, când Oleg Melniciuc a fost ales de către membrii CSM în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, care este creată în urma optimizării hărții judecătorești. Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea acestei candidaturi, așa cum a făcut membrul CSM Mihai Poalelungi, care este nașul de cununie al lui Melniciuc.
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
Anatolie Donciu: N-o să încetez să insist pe reorganiza...
Președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre modul în care funcționează această structură și a explicat de ce ea nu este destul de eficientă în prevenirea corupției. Potrivit lui, legislația deficitară nu permite în multe cazuri sancționarea celor care nu își declară averile sau interesele personale, a celor care, fiind în funcții publice, își angajează rudele sau favorizează afacerile acestora.
Ambasadorul Norvegiei la Kiev: „Este aproape imposibil...
În Republica Moldova și Ucraina, unde corupția este prezentă în toate domeniile, rolul jurnaliștilor de investigație și al organizațiilor neguvernamentale este unul colosal în procesul de prevenire. Este una dintre concluziile formulate de participanții la conferința regională "S.T.O.P Corupția", care se desfășoară la 30 și 31 mai la Kiev și la care participă jurnaliști de investigație, activiști, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din ambele țări.