Profil candidat: Vasile Costin
Integritatea în activitatea politică
Vasile Costin, 56 de ani, candidează din partea PDM pe circumscripția nr. 18 Orhei. Acum un an a fost confirmat în funcția de șef al Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat și reprezentant al Guvernului în raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești și Telenești. Astfel, el a devenit al șaptelea deținător al acestei funcții de la instituirea ei în anul 2003, după reorganizarea teritorial-administrativă și lichidarea prefecturilor. Oficiul se ocupă de verificarea legalității actelor emise de către APL din teritoriile subordonate.
Anterior, începând cu 2012, Vasile Costin a fost șef al Inspecției Teritoriale a Muncii Orhei, ajungând în această funcție ca membru al Alianței ”Moldova Noastră”, pe listă căreia la alegerile locale din 2007 a fost ales consilier orășenesc la Orhei. La următoarele alegeri, din 2011, Vasile Costin a câștigat un nou mandat de consilier orășenesc, dar deja din partea Partidului Democrat din Moldova, pentru care între timp a făcut donații solide. La 28 noiembrie 2014, de exemplu, Vasile Costin a completat fondul electoral al PDM cu 50 de mii de lei, iar pentru campania electorală din 5 iunie 2015, a mai donat 10 mii lei. În 2016 la PDM au ajuns alte 50 de mii de lei de la Vasile Costin, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Conform site-ului date.gov.md, Vasile Costin este fondatorul și administratorul Î.I. ”Vasile Costin”, înregistrată la 6 septembrie 2001, și care are un spectru larg de genuri de activităţi - transportul de mărfuri, lucrări de construcție, fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie, comercializarea cu ridicata a băuturilor alcoolice și produselor din tutun etc. Candidatul nu indică venituri de la această întreprindere.
Potrivit declarației de avere depuse la CEC, în anii 2017-2018 Vasile Costin a fost angajat la Inspecția Teritorială a Muncii și a avut un salariu de 130 431 lei și la Cancelaria de Stat – 139850 lei. Încă 6950 de lei a primit de la Î.S. ”Centrul de instruire în domeniul relațiilor de muncă”, pentru diverse consultaţii. Vasile Costin mai notează în declarație că în anul 2014 a luat de la BC ”Mobiasbank” SA un împrumut în valoare de 1 mln de lei, scadent în 2024, cu o dobândă de 12.5%.
La capitolul averi declaraţiile sunt contradictorii. În declarația pentru 2016 prezentată în calitate de șef al ITM Orhei Vasile Costin arată că în anul 2005 a procurat jumătate dintr-un imobil cu suprafața de 42,5 m2 la prețul de 25 mii lei şi că deţine un automobil Citroen de 18 ani, prețuit la 500 de euro și un Sery Tico fabricat acum opt ani și procurat în 2011 cu 2500 euro. În declarația pe anul următor candidatul indică automobilele, dar şi un apartament de 55,36 m2 cu valoarea cadastrală de 15 mii de euro. În documentul similar pentru anii 2017-2018 prezentată recent la CEC apartamentul nu mai figurează, în schimb titularul notează că a primit două donații: una de 15 mii euro (martie 2017) și alta de 30 mii euro (mai 2018). Solicitat să comenteze donațiile și neclaritățile legate de declararea apartamentului, Vasile Costin ne-a spus că este foarte ocupat în campania electorală, a promis să revină cu o informaţie, însă nu a revenit.
Integritatea în gestionarea funcției publice și de partid
Nu există informații despre încălcările admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de av...
De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.
CNI va iniţia controale şi în Săptămâna Patimilor
În şedinţa de astăzi, Comisia Naţională de Integritate (CNI) va examina averile şi interesele a 12 persoane cu funcţii de răspundere. Una dintre ele este directorul adjunct al Direcţiei Arhitectură a Primăriei Chişinău, Radu Blaj.
Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţi...
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
Președintele CSJ: Anonimizarea hotărârilor judecătoreșt...
Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, critică propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a ascunde numele părților implicate în procese, la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina instanțelor de judecată.