Certificatele de integritate: Instrument de prevenire a corupției sau impediment administrativ pentru candidații incomozi
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va avea noi atribuții pe lângă cea de bază, adică de verificare a averilor și intereselor demnitarilor. ANI va trebui să elibereze certificate de integritate pentru candidații la funcțiile publice eligibile, dar și atunci când conducătorii entităților publice vor solicita, motivat, astfel de certificate. Parlamentul a adoptat în prima lectură mai multe amendamente care prevăd acest lucru.
Opinie: Ar putea fi un instrument de filtrare a candidaților incomozi
Ianina Spinei, director de programe la Transparency International Moldova, își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că aceste certificate ar putea fi utilizate pentru a pune piedici candidaților incomozi la diferite funcții. Totodată, faptul că ANI nu are deocamdată angajați inspectorii de integritate va tărăgăna acest proces, este de părere experta. Astfel, pentru alegerile locale anticipate organizate în municipiile Chișinău și Bălți nu se va reuși eliberarea certificatelor, estimează Ianina Spinei.
”În general, ideea aceasta cu certificatele de integritate este sub un foarte mare semn de întrebare. Să nu uităm în ce situație nu aflăm în prezent. Suntem într-un stat capturat, cu autorități capturate și entități de genul ANI sau CNA foarte lejer ar putea elibera asemenea certificate unor persoane cu multe semne de întrebare la capitolul integritate”, a punctat experta de la Transparency International Moldova.
”Noi suntem foarte inventivi”
ANI nu are prea multă materie și jurisprudență ca să furnizeze date pentru certificatele de integritate, subliniază Lilia Ioniță, coordonatoare de proiecte a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Experta subliniază că astfel se dublează competențele, pentru că și CNA eliberează caziere de integritate, există și cazierul judiciar.
”Avem o sumedenie de acte care să dovedească integritatea. Mi se pare absurd. ANI ar putea să le furnizeze, dar o să-i blocheze activitatea la un moment dat. Aceste certificate ar putea să facă anumite jocuri. Eu nu am văzut experiența altor state cu asemenea certificate de integritate. Noi suntem foarte inventivi”, a remarcat Lilia Ioniță.
ANI nu comentează deocamdată
Reprezentanții ANI nu au vrut să se pronunțe deocamdată pe marginea acestei inițiative. Unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Oleg Efrim, a declarat că așteaptă mai întâi publicarea legii pentru putea oferi o părere despre eliberarea certificatele de integritate. Vice-președintele ANI, Lilian Chișca, ne-a oferit un răspuns similar, menționând că Autoritatea așteaptă votarea în lectură finală a amendamentelor, ca mai apoi să formuleze o opinie consolidată.
Autorii proiectului: Un mecanism cu impact de natură preventivă
Potrivit proiectului de lege, elaborat de deputații Sergiu Sîrbu, Corneliu Padnevici și Mihaela Spatari, certificatul de integritate va conține informații despre averile nejustificate constatate, conflicte de interese consumate constatate, restricțiile încălcate, incompatibilitățile nesoluționate, limitările încălcate și interdicțiile valabile de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică ce derivă din actele de constatare ale ANI care au rămas definitive sau din actele judecătorești definitive. Certificatele urmează să fie eliberate de ANI în decursul a 15 zile lucrătoare.
În nota informativă pe marginea acestui proiect se argumentează că la etapa de angajare este necesar un ”filtru de integritate”: ”Odată aplicat, acest mecanism cu siguranță va avea un puternic impact de natură preventivă pentru întreg domeniul public, îngrădind accesul în serviciul public al persoanelor compromise sau al celor cu probleme de integritate”.
Promo-LEX recomandă eliberarea certificatelor on-line și accesul public la ele
Asociația Promo-LEX a analizat proiectul de lege și a recomandat consolidarea capacității ANI de a procesa un număr impunător de cereri într-un termen restrâns. O soluție ar fi eliberarea certificatelor online și crearea subdiviziunilor teritoriale pentru ANI.
”Efectuând un simplu calcul, deducem că pentru a candida la funcția de deputat în Parlament la următoarele alegeri, cereri pentru obținerea certificatului de integritate vor trebui să depună cel puțin o mie de persoane. În acest sens, sarcina pusă pe seama ANI pare a fi destul de mare, dictată în special de timpul scurt pe care îl va avea la dispoziție să proceseze toate cererile”, subliniază experții Promo-LEX.
Ei mai recomandă prevederea expresă în lege a caracterului public al certificatelor de integritate. ”Este strict necesar ca alegătorul să aibă o imagine largă și clară asupra candidaților și nicidecum aceste certificate nu pot avea un caracter secret, de uz interinstituțional”, se mai arată în expertiza asociației.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Va verifica sau nu ANI proprietățile lui Vlad Plahotniu...
Autoritatea Națională de Integritate ar putea fi în imposibilitatea de a verifica dacă liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, deține sau nu cele patru vile de lux, despre care a dezvălui RISE Moldova în cadrul unei investigații.
Dezbateri pe marginea ”pachetului de integritate”: veri...
Persoanele cu demnitate publică ar putea fi verificate în mod prioritar de Comisia Națională de Integritate (CNI), după reformarea acestei structuri, la propunerea Ministerului Justiției. Este vorba despre judecători, procurori și membrii instituțiilor de autoadministrare ale acestora, adică ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, dar și de membrii Adunării Parlamentare a Găgăuziei, membrii Consiliului de Observatori ai Companiei Teleradio Moldova, membrii CCA și membrii CEC.
La ANI au fost depuse mii de declarații greșite. Iurie...
Noul sistem de depunere a declarațiilor de avere și interese personale i-a zăpăcit pe unii funcționari, care au indicat date eronate. Este pentru prima dată când ei completează declarații electronice. Până acum o făceau pe suport de hârtie. Astfel că pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) sunt peste patru mii de declarații eronate, cu date incomplete sau cu greșeli de ordin tehnic. Unul dintre cei care au greșit este fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan.
Victoria Iftodi a renunțat la funcția de membră a Consi...
După ce a fost aleasă judecătoare la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, Victoria Iftodi a renunțat la calitatea de membră a Consiliului de Integritate (CI) din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), iar acum Ministerul Justiției caută o altă candidatură care ar reprezenta Executivul în această entitate anticorupție.
Statut neclar pentru Consiliul de Integritate în cadrul...
Este sau nu parte a ANI Consiliul de Integritate? Este o întrebare care i-a pus în dificultate pe membrii CI și pe unii experți din organizații non-guvernamentale, care au discutat la ultimele ședințe proiectul regulamentului de funcționare a CI.
CNI „calcă pe aceeaşi greblă”: aplică practici neunifor...
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) continuă să aplice practici neuniforme pentru situaţii de același fel. Astfel, la 5 noiembrie aceştia au decis să nu iniţieze un control pe numele Liliei Bolocan, fosta directoare a Agenției Naționale pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), despre care Moldova Curată a relatat că ar fi admis un conflict de interese. Bolocan şi-a angajat două surori şi un cumnat în instituţia pe care a condus-o timp de şase ani. CNI îşi motivează decizia prin faptul că fosta funcţionară nu mai este la AGEPI. Asta chiar dacă au fost situaţii în care Comisia a constatat conflict de interese şi după ce subiectul declarării nu mai era în funcţie publică.