Mariana Kalughin: Testul la poligraf pentru funcția de președinte al ANI nu trebuie să fie unul eliminatoriu
Rezultatele testului cu detectorul comportamentului simulat (poligraf) nu pot fi singurul temei pentru eliminarea din concurs a unor candidați, a comentat experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Mariana Kalughin, rezultatul concursului pentru funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), anunțat astăzi. Consiliul de Integritate (CI) i-a eliminat din concurs pe cei doi candidați, Teodor Cârnaț și Victor Strătilă, din cauză că aceștia au picat testul la poligraf.
”Rezultatele testului la poligraf nu pot fi complet obiective”
Anunțul a fost făcut de către președintele ședinței CI din 9 octombrie 2017, Sergiu Ostaf. El a precizat că, în conformitate cu punctul 62 al Regulamentului cu privire la organizarea concursului, candidații care nu au susținut proba de poligraf nu pot fi incluși în procedura de validare a concursului.
Sergiu Ostaf: ”Dacă cineva dintre candidați nu este de acord cu faptul că nu a promovat proba, să facă public acel raport”
Rezultatele testului la detectorul de minciuni nu pot servi drept dovadă a neautenticității informațiilor comunicate și nu pot servi drept unicul motiv pentru a lua o decizie în privința persoanei testate, afirmă Mariana Kalughin. Potrivit ei, atât prevederile din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, cât și din regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate contravin spiritului standardelor internaționale, dar și legii speciale naționale - Legea privind aplicarea testării cu detectorul comportamentului simulat (poligraf).
Precizăm că articolul 27 din legea menționată de expertă prevede că rezultatele testării care demonstrează caracterul neautentic al informaţiei comunicate de persoanele testate nu constituie dovadă a caracterului neautentic al informaţiei comunicate, nu constituie unicul temei pentru suspendarea executării obligaţiilor de serviciu ale persoanei testate, dar pot constitui temei pentru efectuarea unor măsuri suplimentare de verificare a persoanei.
Mariana Kalughin a subliniat că există foarte multe elemente care fac ca aceste rezultate să nu poată fi complet obiective, cum ar fi calificarea specialistului care execută testul la poligraf, starea persoanei testate sau mediul în care s-a efectuat testul. ”Deși am sesizat asupra caracterului eronat și contradictoriu al acestei prevederi, nu au fost reacții”, afirmă Mariana Kalughin.
În opinia sa, candidații ar putea contesta hotărârea Consiliului de Integritate, întrucât este vorba despre o contradicție între două legi. ”Dar cel mai sigur ar fi să se intervină în Legea cu privire la ANI, mai ales că are mai multe carențe”, a adăugat experta.
ANI – nefuncțională nici până la începutul anului 2018
După anunțarea rezultatelor, Teodor Cârnaț s-a arătat foarte revoltat și a declarat pentru Ziarul de Gardă că a fost un concurs „comandat politic”, iar Victor Strătilă a spus că este integru și mai mult nu vrea să comenteze.
Solicitat de Moldova Curată, Sergiu Ostaf, unul dintre membrii Consiliului de Integritate, a declarat că hotărârea de a-i elimina din concurs pe cei doi candidați este legală. ”Consiliul de Integritate a acționat în baza legii care reglementează această activitate, a legii cu privire la ANI, și am respectat întru totul interesul public”, a subliniat Sergiu Ostaf.
El a explicat că la formularea întrebărilor pentru testul cu detectorul comportamentului simulat Consiliul de Integritate a luat în calcul ”zonele de risc” pentru fiecare candidat, reieșind din informațiile primite de la instituțiile abilitate și din cele din spațiul public. Testul a fost efectuat de către un poligrafolog acreditat și instruit în Statele Unite.
”Dacă cineva dintre candidați nu este de acord cu faptul că nu a promovat proba, să facă public acel raport și atunci toată societatea o să vadă concluziile în baza cărora Consiliul de Integritate a decis să considere că participanții la concurs nu au promovat această probă. Decizia este asumată, adoptată în consens, fără opinii separate”, a spus Sergiu Ostaf.
În urma deciziei de astăzi, CI a anunțat un nou concurs pentru funcția de președinte al ANI.
În acest fel, se atestă o nouă tărăgănare a procedurii de alegere a președintelui ANI, fapt ce ar putea face ca instituția să nu fie funcțională nici până la începutul anului viitor, consideră Mariana Kalughin. Ea mai constată că funcția de președinte al ANI nu este atractivă pentru persoane care ar fi interesate de acest domeniu.
”Modul în care a fost organizat concursul, cu mai multe amânări și cu prelungirea termenelor de depunere a dosarelor, a compromis întreg procesul”, a opinat experta CAPC.
Situația ar putea fi cumva remediată, dacă va fi ales un vice-președinte ale ANI, care, potrivit legii, poate exercita atribuțiile președintelui, în cazul vacanței funcției. Astfel, ar putea fi demarat procesul de selectare a ofițerilor de integritate, este de părere Mariana Kalughin.
În concursul pentru funcția de vice-președinte al ANI sunt doi candidați. Este vorba despre Lilian Chișcă, şef al Direcţiei control venituri şi proprietăţi din cadrul ANI, și Francisco Talmaci, șef-interimar al Direcției sinteză, asistență juridică și control al Inspecției Financiare de la Ministerul Finanțelor. Membrii Consiliului de Integritate au anunțat că acum sunt în așteptarea rezultatelor verificărilor făcute asupra candidaților de către Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate.
Mai amintim că, după proba scrisă și proba interviului, candidații la șefia ANI, Teodor Cârnaț și Victor Strătilă, au acumulat, în total, 43 de puncte și respectiv 33,9 puncte, din cele 60 posibile.
Natalia Enache
Mariana Kalughin consideră că testul la poligraf pentru funcția de președinte al ANI nu trebuie să fie unul eliminatoriu
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Semnături electronice folosite de funcționari la depune...
Semnăturile electronice pe care în acest an le-au primit și le vor folosi pentru prima dată funcționarii publici la depunerea declarațiilor de avere sunt valabile numai un an. Pentru ele statul a plătit o sumă ce depășește de trei ori costurile suportate de ANI pentru digitizarea declarațiilor depuse pe hârtie în ultimii 5 ani.
Document ANI: Serghei Ostaf, membru al Consiliului de I...
Serghei Ostaf, directorul executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), reprezentantul Legislativului în CI, a depus declarația de avere și interese personale la trei luni de la desemnare, deși legea prevede un termen de o lună pentru subiecții declarării. Experții în domeniul anticorupție sunt de părere că a fost încălcată legea. Serghei Ostaf insistă însă că el nu are statut de funcționar public și nici de persoană de demnitate publică, de aceea legislația îl obligă să depună declarația până la sfârșitul lunii martie.
ANI nu verifică, deocamdată, eventualele incompatibilit...
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu poate verifica deocamdată dacă fostul primar interimar Silvia Radu a gestionat, concomitent cu treburile primăriei Capitalei, și două întreprinderi ale sale înregistrate în Marea Britanie. Motivul - încă nu a angajat inspectorii de integritate. Despre asta se spune într-un răspuns al ANI dat Organizației Transparency International Moldova (TI), care a depus o sesizare. Ulterior, luni, 11 iunie, autoritatea a anunțat că a angajat primii 4 inspectori de integritate, care au trecut concursul.
Anatolie Donciu, preşedintele CNI
Odată cu numirea lui Anatolie Donciu de către Parlament, la 25 octombrie 2012, în funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate, fapt contestat vehement de rerezentanţi ai societăţii civile, jurnaliştii au descoperit că acesta ar fi tăinuit o parte din averea familiei sale. Asta în condiţiile în care CNI trebuie, în conformitate cu legislaţia, să verifice veridicitatea declaraţiilor de avere şi de interese ale persoanelor cu funcţii importante în stat.
Igor Boţan: „Deputaţii se tem să-şi declare averile rea...
Aleşii poporului, judecătorii, procurorii şi reprezentanţii Executivului sunt cei care, dintre persoanele cu funcţii publice, comit cele mai multe abateri la completarea declaraţiilor de avere. Se întâmplă pentru că o bună parte din ei, deşi deţin case şi maşini scumpe, indică în acte valori foarte mici ale acestor bunuri. Sunt concluziile la care au ajuns experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, care au prezentat un raport referitor la abaterile de la lege înregistrate în procesul de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.