Cine dintre funcționarii-bugetari cu locuințe de lux ar putea fi nevoiți să plătească noul impozit pe avere, cel puțin 12 mii de lei anual
Noul impozit pe avere, introdus prin Legea nr. 138 din 16 iunie 2016, care presupune achitarea unei taxe de 0,8 % pentru deținerea caselor cu suprafața mai mare de 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1, 5 milioane de lei, îi va pune la cheltuială și pe mulți bugetari. Este vorba despre judecători, procurori sau angajați din administrațiile locală și centrală, care și-au construit case scumpe. Noua reglementare îi va face să scoată din buzunar în jur de 12 mii de lei, adică o sumă mai mare decât un salariu lunar de-al lor, ca să plătească impozitul pe avere. În baza investigațiilor jurnalistice publicate în ultimii ani în presa autohtonă, Moldova Curată a întocmit o listă a funcționarilor care sunt potențiali plătitori de impozit pe avere.
Primul pe listă ar fi purtătorul de cuvânt al Primăriei Chișinău, Vadim Brânzaniuc, despre care portalul anticorupție.md a scris în luna aprilie 2016 că deține o casă cu două etaje, cu o suprafață de 146,7 metri pătrați, cu garaj și două construcții accesorii, evaluate împreună la 1 515 590 de lei. În condițiile în care ridică lunar de la Primărie un salariu de aproximativ 9 mii de lei, Vadim Brânzaniuc va trebui să achite o sumă de aproximativ 12 mii de lei cu titlu de impozit pe avere. Acest impozit se plătește o dată pe an, până la data de 25 decembrie, în baza calculelor făcute de inspectorii fiscali, conform situației de la 1 noiembrie a fiecărui an. Vadim Brânzaniuc a declarat pentru anticorupție.md că toată averea sa provine din surse legale și poate proba acest lucru cu documente. După publicarea investigației, Comisia Națională de Integritate (CNI) a verificat veniturile și proprietățile lui Brânzaniuc, însă a clasat cauza, deoarece nu ar fi găsit nereguli în procesul de declarare și nici diferențe vădite între veniturile legale și proprietățile funcționarului.
Șeful de direcție de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Valerian Bânzaru, deține mai multe imobile și ar putea fi obligat de către FISC să plătească noul impozit
Un alt potențial plătitor al impozitului pe avere este șeful Direcției Dezvoltare Regională a Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Valerian Bânzaru, urmărit penal în prezent și aflat sub control judiciar, fiind acuzat de îmbogățire ilicită. Așa cum a scris Moldova Curată în luna aprilie 2015, Bânzaru deține o casă cu două etaje în cartierul Telecentru din Chișinău, care, împreună cu garajul și construcția accesorie, valorează aproximativ 2 milioane de lei. El mai deține un apartament în capitală și o casă în raionul Călărași, moștenită de la părinții săi. Fiscul a precizat că impozitul pe avere va fi plătit doar dacă vor fi întrunite ambele condiții, adică o persoană să dețină un imobil sau mai multe, care să aibă împreună peste 120 de metri pătrați și valoarea cadastrală de peste 1,5 milioane de lei. Și în acest caz CNI a clasat cauza după ce a efectuat un control, întrucât nu ar fi găsit nereguli. Valerian Bânzaru a declarat anterior că locuința sa a fost construită din veniturile sale legale, întrucât a fost ridicată treptat și nu a investit toți banii odată.
Judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut locuiește într-o casă cu trei etaje în cartierul Poșta Veche
Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește într-o casă cu 3 etaje din cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău, este și el potențial plătitor al impozitului pe avere. Imobilul în care locuiește magistratul cu familia este trecut în acte pe numele fostei soții, Tatiana Arnăut, care, la rândul său, l-a moștenit de la mama judecătorului. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste 2 milioane de lei. În anul 2015 Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea.
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, este și el potențial plătitor al noului impozit. Potrivit declarației de avere pentru anul 2014 (ultima declarație publicată), ministrul deține o casă-duplex cu o suprafață de 560 de metri pătrați, a cărei valoare încă nu era stabilită la momentul declarării, din cauză că imobilul nu fusese dat în exploatare, un apartament de 60 m.p. și 33 % dintr-o altă casă, care are o suprafață de 270 m.p. Vladimir Cebotari a fost verificat de CNI la capitolul declararea averilor, în urma unui articol publicat de Moldova Curată, însă cauza a fost clasată pe motiv că nu ar fi fost găsite abateri majore de la normele de declarare. Ministrul a declarat anterior că a adunat averile din activitatea sa în domeniul aviației.
Procurorul în cadrul Secției juridice și implementarea reformelor legislative și instituționale din cadrul Procuraturii Generale, Elena Neaga, care a devenit cunoscută presei datorită luxului care l-a afișat în poze pe o rețea de socializare și a cărei familie deține la Strășeni o casă de 139,4 de metri pătrați, cu o bucătărie de vară de 52,9 m.p, ar putea fi obligată și ea să plătească impozitul pe avere, deoarece împreună cele două construcții au, potrivit datelor de la Cadastru, 192,3 m.p. și o valoare cadastrală de 1 646 216 de lei. În cazul Elenei Neaga, CNI a efectuat un control și a solicitat Procuraturii Generale să deschidă un dosar penal pentru fals în declarația de avere, cererea însă a fost respinsă.
Introducerea impozitului pe avere, supranumit de presă "impozit pe lux", a fost prevăzută în Politica bugetar-fiscală pentru anul 2016. Acest impozit nu se referă la terenuri și nici la spațiile comerciale. Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a estimat anterior că în urma aplicării lui la buget ar urma să se acumuleze în acest an cel puțin 50 de milioane de lei.
Viorica Manole
Ministrul Justiției deține o casă-duplex (în imagine), un apartament și o parte din altă casă de locuit.
Casa procurorului Elena Neaga întrunește condițiile stabilite de Fisc pentru achitarea impozitului pe avere
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Sesizarea CNI cu privire la averile lui Iurie Ciocan nu...
Președintele Comisie Electorale Centrale riscă până la un an de închisoare pentru faptul că nu a indicat în declarația sa de avere toate proprietățile pe care le are împreună cu soția. Săptămâna trecută, președintele Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a anunțat că instituția a depus o sesizare la Procuratura Generală pe numele preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Membrii CNI au constatat că preşedintele CEC nu a inclus în declaraţia de avere un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părți de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Potrivit lui Donciu, pentru aceste „scăpări” funcționarul de la CEC riscă un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. La aproape o săptămână de la anunțul făcut de Donciu, solicitarea CNI nu a ajuns încă la Procuratura Generală. Contactată de Moldova Curată, șefa serviciului de presă al Procuraturii, Maria Vieru, a declarat că, deocamdată, nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea CNI care l-ar viza pe Iurie Ciocan. Anterior, președintele CEC afirmase, în cadrul unui interviu pentru portalul nostru, că nu are nicio casă de vacanță în România. Vila din Târgul Mureș despre care s-a scris în presă aparține socrilor săi. În schimb, Ciocan a recunoscut că a uitat să indice în declarația sa de avere acțiunile pe care le deține la o companie înregistrată în România. Ciocan a explicat că acțiunile despre care uitase valorează doar vreo 20 de euro.
Fostul vicepreședinte al raionului Basarabeasca nu a de...
Vasile Guzun, care a deținut funcția de vicepreședinte al raionului Basarabeasca în perioada 2012-2014, nu a trecut în declarația de avere pentru anul 2013 toate veniturile familiei sale. Soția sa, Maria Guzun, este proprietară a unei firme de producție și comerț, SRL ”Cristal Alex”, înregistrată în 1997. Firma este specializată în comerțul cu amănuntul în magazine, în vânzarea produselor alimentare, a băuturilor și țigărilor.
Publicarea declarațiilor anuale de venituri și interese...
La fel ca anul trecut, declarațiile anuale de avere şi interese ale funcţionarilor publici vor fi publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) cu o întârziere de câteva luni. Acestea ar putea apărea abia spre sfârșitul lunii august, în timp ce ar fi trebuit să fie accesibile deja în luna mai. CNI dă vina pe alocarea târzie a banilor. Pentru comparație, în România, declarațiile de venituri și interese sunt publicate la câteva zile de la depunere.
Mihai Ghimpu a donat partidului tot ce a câștigat
Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a donat formațiunii pe care o conduce 810 850 lei, sumă comparabilă cu întregul său venit pentru anul 2014. Datele privind donatorii partidelor politice au fost publicate recent pe portalul Comisiei Electorale Centrale, astfel că din raportul financiar depus de Partidul Liberal reiese că Mihai Ghimpu este cel mai generos lider de partid.
Un dosar penal pornit în baza controlului CNI a ajuns î...
Urmărirea penală pe numele Silviei Volosatâi pentru fals în declarația de avere, pornită de Procuratura Anticorupție în baza faptelor descrise într-un articol de pe Moldova Curată, a fost finalizată, iar dosarul a ajuns în instanță.