Un funcţionar din raionul Râşcani a luat un camion în chirie de la soţie
Fostul director al Societăţii pe Acţiuni „Drumuri Râşcani”, Petru Tomuz, pe când era conducătorul acestei instituţii publice, a închiriat de la soţia sa un camion, plătindu-i circa 190 de mii de lei din bugetul public. Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că a fost încălcat regimul juridic al conflictului de interese, fostul funcţionar nu va fi pedepsit, deoarece instituţiile de control interpretează legea în mod diferit.
În luna septembrie 2012, Petru Tomuz, în calitate de director al SA „Drumuri Râşcani” a încheiat cu soţia sa un contract de închiriere pentru un an a autocamionului de marca Iveco Stralis As 44. Potrivit CNI, soția funcționarului a primit astfel circa 190 de mii de lei.
A încheiat contract cu el însuși
CNI a mai constatat că Petru Tomuz ar fi încheiat alte două contracte de locaţiune în interes personal. Este vorba de un contract prin care acesta a dat în chirie propriul automobil, de marca Opel Zafira, întreprinderii conduse de el, semnând atât în calitate de locator, cât şi de locatar. Al doilea contract ar fi fost încheiat între SA „Drumuri Râşcani” şi Întreprinderea Individuală „Tomuz Adela”. Aceasta aparţine soţiei lui Petru Tomuz și a luat astfel în arendă o încăpere nelocativă cu suprafaţa de 35 metri pătraţi din clădirea administrativă a SA „Drumuri Râşcani”. Potrivit actului CNI, încăperea este utilizată în scopuri comerciale, iar plata pentru arenda ei este de peste 92 lei pentru un metru pătrat, perioada de valabilitate a contractului de locaţiune fiind de trei ani - din luna mai 2012 până în aprilie 2015.
CNI a constatat în luna februarie 2014 că Petru Tomuz ”a admis conflicte de interese repetate între exercitarea atribuţiilor funcţionale de serviciu şi interesul personal, care rezultă din relaţiile cu soţia şi anume favorizarea acesteia în obţinerea anumitor avantaje materiale prin semnarea contractelor vizate”.
La rândul său, Petru Tomuz a declarat pentru Moldova Curată că s-a condus nu de interesul personal, dar de cel profesional, întrucât soția sa a propus cel mai mic preț. „Când am anunţat concurs de arendă a unui camion şi a unei maşini pentru necesităţile instituţiei, au participat mai mulţi candidaţi. A câştigat oferta propusă de noi, deoarece am oferit un leu şi 11 bani pentru un kilometru parcurs, însă ceilalţi participanţi propuneau oferte de peste doi lei”, susţine fostul director.
Interpretarea legii l-a scăpat de sancţiune
Actul emis de CNI nu a fost contestat de fostul funcţionar, aşa că decizia a fost expediată Centrului Naţional Antocorupţie (CNA) pentru aplicarea sancţiunii. Acesta risca o amendă de până la şase mii de lei pentru nedeclararea conflictului de interese. Șefa serviciului de presă al CNA, Angela Starinschi, susţine însă că Petru Tomuz nu va putea fi sancţionat deoarece a expirat termenul de prescripţie, care, potrivit Codului Cotravenţional, este de trei luni.
De cealaltă parte, președintele CNI, Anatolie Donciu, susţine că termenul de prescripţie trebuie calculat din clipa în care a fost constatată încălcarea, și nu de când aceasta a fost comisă. „Au mai fost cazuri când CNA a interpretat că termenul de prescripţie se consumă în 90 de zile de la comiterea încălcării. Noi însă considerăm că acest termen începe să fie contabilizat de atunci când membrii Comisiei constată existenţa confictului de interese”, afirmă Anatolie Donciu.
Experta anticorupţie Galina Bostan susţine că lacuna legislativă din Codul Contravenţional (CC) ar trebui de urgenţă lichidată, ca să nu lase loc de interpretări. „De vreme ce s-au confruntat de mai multe ori cu această problemă legislativă, CNA şi CNI ar trebui să propună câteva amendamente la CC, care să prevadă clar când expiră termenul de prescripţie”, afirmă experta.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Familia primarului din Durleşti a obţinut 39 de terenur...
Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, şi familia sa sunt proprietarii a 65 de terenuri, dintre care mai mult de jumătate sunt obţinute între anii 2007 şi 2014, adică de la începutul primului mandat al alesului local şi până în prezent. Primarul susţine însă că majoritatea terenurilor sunt cumpărate din banii soţiei sale, care a lucrat o perioadă în Italia.
Mihai Ghimpu a donat partidului tot ce a câștigat
Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a donat formațiunii pe care o conduce 810 850 lei, sumă comparabilă cu întregul său venit pentru anul 2014. Datele privind donatorii partidelor politice au fost publicate recent pe portalul Comisiei Electorale Centrale, astfel că din raportul financiar depus de Partidul Liberal reiese că Mihai Ghimpu este cel mai generos lider de partid.
Nunțile și cumetriile din 2015: cine și cât a câștigat
În declarațiile de avere pentru anul 2015, unii deputați și angajați ai administrației publice centrale au indicat venituri considerabile provenite de la evenimentele de familie, chiar dacă, în condițiile legii în vigoare la momentul depunerii declarațiilor, nu erau obligați să o facă. În prezent, când legislația a fost modificată, persoanele cu funcții publice sunt obligate să declare și banii pe care îi dețin cash. „Oricum, în ambele cazuri, chestiunea este delicată și nu putem verifica exact dacă persoana are sau nu aceste lichidități”, spune președintele în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI), Anatolie Donciu.
Maşinile de „nimic” ale magistraţilor
Unii judecători indică în declaraţiile de avere autoturisme a căror valoare nu depăşeşte zece mii de lei. În realitate, pe piaţa secundară, aceste maşini valorează câteva mii de euro. Experţii susţin că uneori, subiecţii declarării indică în acte preţuri mai mici ale bunurilor deţinute pentru ca oamenii să nu îşi dea seama că valoarea bunului achiziţionat le depăşeşte vădit venitul.
