Edilii fără locuinţe
În R. Moldova, cel puţin patru primari de oraşe nu au locuinţe. Acest lucru reiese din declaraţiile de avere ale aleşilor locali din oraşele Cantemir, Şoldăneşti, Edineţ şi Soroca. Edilii declară că trăiesc în casa părinţilor sau cu chirie.
Case date de părinţi
Roman Ciubaciuc, primarul oraşului Cantemir, menţionează în declaraţia de avere pentru anul 2012 că a obţinut un venit din salariu de circa 60 de mii de lei, iar soţia acestuia - circa 25 de mii de lei. Edilul indică faptul că deține un teren intravilan de circa 7 ari, fără a menţiona dacă el sau membrii familiei sale ar fi proprietarii vreunei locuinţe. Primarul de Cantemir a declarat pentru Moldova Curată că nu are casă proprie și trăieşte în casa părinţilor.
În casa dată de părinţi locuieşte şi primarul oraşului Şoldăneşti, Alexandru Tinică. „Proprietarul acestei locuinţe nu sunt nici eu, nici soţia mea. De aceea, nu am indicat-o în declaraţie”, susţine edilul de Şoldăneşti. Primarul a menţionat în declaraţia de avere că în anul 2012 a ridicat un salariu de peste 57 de mii de lei, iar soţia acestuia - un salariu cumulativ de peste 33 de mii de lei. Potrivit documentului, membrii familiei Tinică nu sunt proprietari de bunuri mobile sau imobile, neavând nici cote-părţi în societăţi comerciale.
Primari-chiriaşi
Avere modestă a indicat şi primarul oraşului Edineţ, Constantin Cojocari. Alesul local a menţionat doar venitul obţinut din salariu - peste 51 de mii de lei, iar onorariul de autor pentru scrierea unor cărţi a fost de peste 7 mii de lei. Edilul a declarat pentru Moldova Curată că nu este proprietarul niciunui bun imobil şi în prezent locuieşte cu chirie. „Sunt fost profesor, credeţi că am averi ascunse? Sunt curat la acest capitol”, afirmă primarul din Edineţ.
Elena Bodnarenco, primărița oraşului Soroca, a declarat pentru Moldova Curată că nu are nicio locuinţă şi că trăieşte cu chirie.
Aleşi locali mai bogaţi
Dacă primarii oraşelor Cantemir, Şoldăneşti, Edineţ şi Soroca trăiesc în casele părinţilor sau cu chirie, edilii oraşelor Ungheni, Teleneşti, Căuşeni şi Cimişlia o duc mai bine la acest capitol.
Astfel, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni, menţionează în declaraţia sa de avere pentru anul 2012 că familia sa deține trei apartamente. Trei locuinţe are şi familia lui Gheorghe Răileanu, primarul oraşului Cimişlia. Acesta indică că este proprietarul unei case de locuit, iar membrii familiei sale sunt proprietarii unei alte case şi ai unui apartament. Două apartamente şi o casă de locuit are şi familia primarului din oraşul Căuşeni, Grigore Repeşciuc. Alesul local este proprietarul unui apartament şi al unei case de locuit, iar un alt membru al familiei sale deţine un alt apartament. Vadim Lelic, primarul oraşului Teleneşti, are trei bunuri imobile: un apartament, o casă de locuit şi un spaţiu comercial. Soţia acestuia este titulara unui alt apartament.
Fără declaraţii de avere
De menţionat că pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate nu sunt declaraţiile de avere ale primarilor din oraşele: Chişinău - Dorin Chirtoacă; Orhei - Vitalie Colun; Rezina - Mihai Cebotari; Criuleni - Vitalie Onisciuc şi Donduşeni - Semion Rotaru. Prin urmare, declaraţiile de venituri şi proprietate ale acestor aleşi locali nu au fost analizate.
Specificăm că, în cazul în care subiectul declarării nu a depus respectivul act până la 31 martie, acesta riscă o amendă de la 1 500 până 3 000 de lei. De asemenea, este sancţionată şi persoana care a indicat intenţionat în declaraţia de avere date inexacte sau incomplete. Infracţiunea respectivă are caracter penal şi se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primul dosar de fals în declarația de avere care ajunge...
Un înalt funcționar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne riscă să fie condamnat la un an de închisoare pentru fals în declarația de avere. Procuratura Anticorupție a anunțat ieri că a încheiat urmărirea penală și a transmis în judecată dosarul în privința directorului Direcției generale analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din cadrul MAI, Vladimir Țurcan. El este cercetat penal pentru că nu a indicat în declarațiile de avere și de interese mai multe proprietăți și acțiuni pe care le deține în câteva întreprinderi. Acesta este primul caz penal pentru fals în declarații care a ajuns în instanță.
Familia deputatului Nicolae Juravschi – al treilea an m...
Din anul 2015, familia deputatului democrat Nicolae Juravschi înregistrează venituri ce depășesc un milion de lei. Dacă în anul 2016 familia câștiga lunar peste 143 de mii de lei, anul trecut a fost unul și mai bănos pentru soții Juravschi. Aceștia au avut un venit anual de peste două milioane de lei, ceea ce, împărțit la 12 luni, ar însemna circa 167 de mii de lei lunar.
Un primar din raionul Ungheni, trimis la Procuratură
Serghei Gorea, primarul comunei Petrești din raionul Ungheni, riscă să fie cercetat de procurori pentru fals în declaraţia de avere pentru anul 2013. Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au constatat că alesul local nu a declarat cinci terenuri agricole, o clădire de producere, un automobil, venitul soției de aproximativ 3000 de lei, venitul fiicei de circa 1000 de lei și șase conturi bancare. Primarul menţionează că o parte din bunurile nedeclarate nu-i aparţin lui, ci familiei sale.
Valeriu Saharneanu a pierdut procesul împotriva CNI, da...
Fostul deputat liberal-reformator, Valeriu Saharneanu, care a pierdut definitiv procesul cu CNI, nu va fi totuși sancționat pentru nedeclararea mai multor venituri și proprietăți. Asta pentru că Procuratura Generală a refuzat să deschidă un dosar penal pe acest caz. Hotărârea prin care Curtea Supremă a dat câștig de cauză definitiv Comisiei Naționale de Integritate (CNI) în acțiunea civilă intentată de Valeriu Saharneanu a intrat în vigoare la 19 august.
