CNI a depistat conflict de interese în cazul a cinci persoane cu funcții de răspundere
Primarul comunei Ghidighici, municipiul Chişinău, ex-procurorul general, ministru Sănătăţii, directorul general al S.A. „Termocom”, primarul comunei Ignăţei, raionul Rezina, ex-directorul Agenţiei „Moldsilva” – sunt persoanele în activitatea cărora Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat conflict de interese. În cazul în care actele de constatare ale CNI nu vor fi contestate în instanţa de judecată, acești foști și actuali demnitari vor fi sancţionați pentru nedeclararea conflictului de interese.
Potrivit CNI, actele de constatare care vizează aceste persoane au rămas definitive şi au fost remise Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) care urmează să aplice sancţiuni pentru ilegalităţile comise. Până în acest moment, actele de constatare emise de CNI au fost atacate în instanţa de judecată de către ex-procurorul general, Valeriu Zubco, şi de către primarul comunei Ghidighici, Ion Begleţ.
Vânători din „interes”
Valeriu Zubco şi Ion Lupu, ex-directorul Agenţiei „Moldsilva”, sunt acuzaţi de nedeclararea conflictului de interese în cazul incidentului din Pădurea Domnească produs pe 23 decembrie 2012. La acea vânătoare, la care au participat mai multe persoane cu funcții publice, judecători și oameni de afaceri, a fost împuşcat Sorin Paciu. Cei doi oficiali nu au anunțat incidentul și nu au declarat conflictul de interese.
Bani publici plătiţi „în familie”
În ceea ce-l priveşte pe primarul de Ghidighici, CNI s-a autosesizat în baza constatărilor Curţii de Conturi a Republicii Moldova, precum că în localitatea respectivă funcţia de viceprimar este deţinută ilegal de către Alexandru Begleţ, feciorul primarului de Ghidighici, Ion Begleţ.
O situaţie similară este constatată şi la primăria comunei Ignăţei, raionul Rezina, unde primarul Ion Balan a încheiat mai multe contracte de achiziţii de produse alimentare pentru grădiniţa din sat, a cărei directoare este soţia acestuia, ÎI „Ion Balan”, fondată de însuşi primarul Ion Balan.
Conflict de interese a fost constatat şi în cazul lui Ion Cernei, directorul de la SA „Termocom”. Acesta a închiriat pentru întreprindere de la ginerele şi fiica sa două automobile, pentru care a plătit din bugetul public peste jumătate de milion de lei. Funcţionarul public a declarat în cadrul unei şedinţe a Consiliului Municipal Chişinău că nu ştia cui aparţin maşinile în cauză.
Comasare din interes?
Şi în cazul ministrului Sănătății, Andrei Usatîi, CNI a constatat conflict de interese. Membrii Comisiei au ajuns la concluzia că oficialul s-a aflat în conflict de interese atunci „când a admis reorganizarea Spitalului Clinic Republican prin absorbția Institutului de Cardiologie și a Institutului de Neurologie și Neurochirurgie, astfel acesta și-ar fi creat condiții favorabile de administrare a spitalelor, inclusiv sub aspect economic, după încheierea mandatului de ministru”. Ministrul, care și-a anulat acel ordin în luna februarie curent, neagă existența vreunui interes și susține că măsurile erau prevăzute în foaia de parcurs pentru reformarea sistemului medical, astfel încât acesta să fie racordat la standardele europene.
Potrivit articolului 3132 al Codului contravenţional al Republicii Moldova, nedeclararea conflictului de interese de către persoana care activează în cadrul unei autorităţi publice, instituţii publice, întreprinderi de stat sau municipale ori în cadrul unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat se sancţionează cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale (2 000 – 6 000 de lei).
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce ro...
Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.
Profil candidat: Dorin Chirtoacă
Dorin Chirtoacă are două dosare penale active și se află sub control judiciar. În primul caz este bănuit de trafic de influență și corupere pasivă în dosarul parcărilor cu plată, iar în al doilea - de depășirea atribuțiilor de serviciu. Chirtoacă respinge acuzațiile, se declară nevinovat și susține că dosarele sunt politice.
Un membru al Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, sus...
Timp de patru luni, Olga Dorul, fostă membră a Colegiului Disciplinar (CD) din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a deţinut concomitent două funcţii. CSM a decis că aceasta, fiind membră a CD din partea societăţii civile, dar şi şefă de cabinet a ministrului de Interne, a admis o incompatibilitate de funcţii. Pentru această abatere, Olgăi Dorul i-a fost retrasă calitatea de membru al Colegiului Disciplinar. Aceasta însă a contestat decizia, argumentând că legislaţia nu impune restricţii membrilor CD.
Confirmat de CNI: achiziții contrare legii la Primăria...
Primara satului Răcăria, raionul Râșcani, Valentina Nadulișneac, ar putea fi amedată de către CNA pentru admiterea situației de conflict de interese de 6 ori, adică de fiecare dată când întreprindere agricolă în care ea deține cote-părți a câștigat licitații organizate de Primărie. Acest caz a ajuns în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI) în urma publicării unui articol pe Moldova Curată. La ședința din 30 iunie CNI a stabilit că Valentina Nadulișneac ar fi trebuit să declare, în termen de 3 zile, așa cum prevede legea, interesul său personal legat de încheierea acestor tranzacții.
Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...
Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).
