CNI a depistat conflict de interese în cazul a cinci persoane cu funcții de răspundere
Primarul comunei Ghidighici, municipiul Chişinău, ex-procurorul general, ministru Sănătăţii, directorul general al S.A. „Termocom”, primarul comunei Ignăţei, raionul Rezina, ex-directorul Agenţiei „Moldsilva” – sunt persoanele în activitatea cărora Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat conflict de interese. În cazul în care actele de constatare ale CNI nu vor fi contestate în instanţa de judecată, acești foști și actuali demnitari vor fi sancţionați pentru nedeclararea conflictului de interese.
Potrivit CNI, actele de constatare care vizează aceste persoane au rămas definitive şi au fost remise Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) care urmează să aplice sancţiuni pentru ilegalităţile comise. Până în acest moment, actele de constatare emise de CNI au fost atacate în instanţa de judecată de către ex-procurorul general, Valeriu Zubco, şi de către primarul comunei Ghidighici, Ion Begleţ.
Vânători din „interes”
Valeriu Zubco şi Ion Lupu, ex-directorul Agenţiei „Moldsilva”, sunt acuzaţi de nedeclararea conflictului de interese în cazul incidentului din Pădurea Domnească produs pe 23 decembrie 2012. La acea vânătoare, la care au participat mai multe persoane cu funcții publice, judecători și oameni de afaceri, a fost împuşcat Sorin Paciu. Cei doi oficiali nu au anunțat incidentul și nu au declarat conflictul de interese.
Bani publici plătiţi „în familie”
În ceea ce-l priveşte pe primarul de Ghidighici, CNI s-a autosesizat în baza constatărilor Curţii de Conturi a Republicii Moldova, precum că în localitatea respectivă funcţia de viceprimar este deţinută ilegal de către Alexandru Begleţ, feciorul primarului de Ghidighici, Ion Begleţ.
O situaţie similară este constatată şi la primăria comunei Ignăţei, raionul Rezina, unde primarul Ion Balan a încheiat mai multe contracte de achiziţii de produse alimentare pentru grădiniţa din sat, a cărei directoare este soţia acestuia, ÎI „Ion Balan”, fondată de însuşi primarul Ion Balan.
Conflict de interese a fost constatat şi în cazul lui Ion Cernei, directorul de la SA „Termocom”. Acesta a închiriat pentru întreprindere de la ginerele şi fiica sa două automobile, pentru care a plătit din bugetul public peste jumătate de milion de lei. Funcţionarul public a declarat în cadrul unei şedinţe a Consiliului Municipal Chişinău că nu ştia cui aparţin maşinile în cauză.
Comasare din interes?
Şi în cazul ministrului Sănătății, Andrei Usatîi, CNI a constatat conflict de interese. Membrii Comisiei au ajuns la concluzia că oficialul s-a aflat în conflict de interese atunci „când a admis reorganizarea Spitalului Clinic Republican prin absorbția Institutului de Cardiologie și a Institutului de Neurologie și Neurochirurgie, astfel acesta și-ar fi creat condiții favorabile de administrare a spitalelor, inclusiv sub aspect economic, după încheierea mandatului de ministru”. Ministrul, care și-a anulat acel ordin în luna februarie curent, neagă existența vreunui interes și susține că măsurile erau prevăzute în foaia de parcurs pentru reformarea sistemului medical, astfel încât acesta să fie racordat la standardele europene.
Potrivit articolului 3132 al Codului contravenţional al Republicii Moldova, nedeclararea conflictului de interese de către persoana care activează în cadrul unei autorităţi publice, instituţii publice, întreprinderi de stat sau municipale ori în cadrul unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat se sancţionează cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale (2 000 – 6 000 de lei).
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Noul șef al ADR Centru: fost director al echipei de fot...
Noul director al ADR Centru, Viorel Jardan, este un tânăr în vârstă de 27 de ani, care deține, pe lângă funcția în care a fost recent ales, și două funcții de consilier. El este consilier local din partea PDM în satul Lozova, raionul Strășeni și consilier raional la Strășeni. Viorel Jardan a fost ales șef al ADR Centru în urma unui concurs organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, instituție condusă tot de un reprezentat al Partidului Democrat. Astfel, toate cele trei agenții de dezvoltare regională: Nord, Centru și Sud, sunt conduse de reprezentanți ai acestei formațiuni.
Împrumut de zeci de mii de euro de la rude pentru procu...
Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.
Un angajat al Ministerului Agriculturii refuză să depun...
Directorul executiv al Instituţiei Publice „Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol” (UCIMPRSVV) Iurie Brumărel conduce o instituţie publică de circa patru ani şi jumătate, însă nu a depus niciodată declaraţii de avere şi de interese personale. Chiar dacă este subiect al declarării veniturilor şi proprietăţilor, fiind salariat din bani publici, el refuză să depună declaraţii spunând că astfel ar divulga informaţii cu caracter personal.
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
Bilanţ: CNI a iniţiat 112 controale în 2013
În anul curent, Comisia Naţională de Integritate a pornit controlul pe numele a 112 persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale. Datele respective au fost expuse de către Anatolie Donciu, preşedintele CNI, în cadrul evenimentului Ziua uşilor deschise, organizat la 19 decembrie în incinta instituţiei.
Dezbaterea publică „Accesul publicului la declaraţiile...
Dezbaterea publică „Accesul publicului la declaraţiile de venit şi proprietăţi în reţeaua internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, eveniment organizat de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md pe data de 30 octombrie 2013. La întâlnire sunt invitaţi lideri de opinie, experţi anticorupţie, reprezentanţi ai Cancelariei de Stat, Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), jurnalişti etc.
