CNI a iertat încă un primar
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) „iartă” tot mai des persoane cu funcţii publice care s-au aflat în conflict de interese. Unul dintre ultimele cazuri de acest fel este al primarei comunei Băhrineşti, raionul Floreşti. Deşi CNI a recunoscut că Feodosia Bunescu a admis un conflict de interese, angajându-şi nepoata la Primărie, membrii Comisiei au clasat cazul.
În anul 2013, la Primăria Băhrineşti a fost angajată Tatiana Lungu, nepoata primarei, în calitate de specialist pentru reglementarea regimului funciar (inginer cadastral). Aşadar, timp de aproape trei ani nepoata (fiica fratelui primarei) s-a aflat în subordinea nemijlocită a mătuşii.
Conflict declarat după trei ani
În anul 2015 însă CNI i-a instruit pe funcţionarii publici din raionul Floreşti şi i-au anunţat care este termenul legal în care aceştia pot declara un eventual conflict de interese sau o incompatibilitate de funcţii. După acel seminar, primara din Băhrineşti s-a adresat la CNI şi a informat că ar admite, fără să ştie, un conflict de interese.
În şedinţa din 7 aprilie a CNI, Feodosia Bunescu a menţionat că nu a ştiut că, în toată această perioadă, ar fi comis o ilegalitate şi că după participarea la acel seminar nepoata a depus cerere de demisie. „Îmi pare rău, am aflat că nu sunt integră şi regret acest lucru. Nu am ştiut că eu admit o astfel de situaţie. Am angajat contabila, fiindcă în acel moment nu găseam alţi specialişti calificaţi. Noi avem multe proiecte în localitate şi sunt necesare persoane instruite în domeniu”, a declarat primara în şedinţa CNI.
La rândul său, Leonid Morari, membru al Comisiei, a întrebat-o de ce a declarat atât de târziu acest conflict de interese, adică după trei ani de la angajarea nepoatei, argumentând că CNI a fost şi în alţi ani la Floreşti cu asemenea instruiri. Feodosia Bunescu a răspuns că la acele instruiri au participat alţi angajaţi ai primăriei.
CNI a iertat-o pe primara din Băhrineşti, constatând conflictul de interese, dar clasând cazul, deoarece conflictul a fost soluţionat. În luna martie curent, Tatiana Lungu a depus cerere de demisie din funcţie.
Indulgenţă la CNI
Anatolie Donciu, preşedintele CNI, explică această iertare prin faptul că declararea benevolă de către alesul local a eventualei abateri de la lege ar trebui salutată.
Mariana Kalughin, expertă anticorupţie, îl contrazice însă pe preşedintele CNI şi spune că aceste „iertări” nu pot fi justificate, deoarece în acest caz, conflictul de interese a durat aproape trei ani şi el a fost declarat doar după ce angajaţii CNI au fost în teritoriu cu instruiri tematice. „Să spunem că sunt primari la început de mandat şi care nu cunosc aceste nuanţe, însă în situaţia în care aleşi locali care se află la al treilea sau la al patrulea mandat şi invocă faptul că nu au ştiut despre norme care trebuiau să le cunoască în calitate de persoană cu funcţie de demnitate publică, este de neiertat acest lucru”, afirmă experta. Mariana Kalughin mai menţionează că CNI ar trebui să acţioneze strict după lege.„Punctul 52 din Regulamentul Comisiei Naţionale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19.12.2011, prevede expres obligaţia CNI de a emite un act de constatare, dacă, în urma controlului, se constată că persoana supusă controlului a emis/adoptat un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese”, conchide Mariana Kalughin.
Feodosia Bunescu este primar al comunei Băhrineşti din anul 2007, fiind acum la al treilea mandat. Ea este cunoscută ca un ales local foarte activ, care implică cetăţenii din sat în actul guvernării locale. La alegerile locale din anul 2015, Feodosia Bunescu a candidat pe listele Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM), fiind aleasă din primul tur, cu circa 59 la sută din voturi.
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Sesizarea CNI cu privire la averile lui Iurie Ciocan nu...
Președintele Comisie Electorale Centrale riscă până la un an de închisoare pentru faptul că nu a indicat în declarația sa de avere toate proprietățile pe care le are împreună cu soția. Săptămâna trecută, președintele Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a anunțat că instituția a depus o sesizare la Procuratura Generală pe numele preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Membrii CNI au constatat că preşedintele CEC nu a inclus în declaraţia de avere un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părți de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Potrivit lui Donciu, pentru aceste „scăpări” funcționarul de la CEC riscă un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. La aproape o săptămână de la anunțul făcut de Donciu, solicitarea CNI nu a ajuns încă la Procuratura Generală. Contactată de Moldova Curată, șefa serviciului de presă al Procuraturii, Maria Vieru, a declarat că, deocamdată, nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea CNI care l-ar viza pe Iurie Ciocan. Anterior, președintele CEC afirmase, în cadrul unui interviu pentru portalul nostru, că nu are nicio casă de vacanță în România. Vila din Târgul Mureș despre care s-a scris în presă aparține socrilor săi. În schimb, Ciocan a recunoscut că a uitat să indice în declarația sa de avere acțiunile pe care le deține la o companie înregistrată în România. Ciocan a explicat că acțiunile despre care uitase valorează doar vreo 20 de euro.
CNI cu VAZ-uri nedeclarate
Preşedintele şi trei membrii ai Comisiei Naționale de Integritate (CNI) nu şi-au declarat în anul 2011 toate bunurile aflate în posesie. Aceasta a fost una dintre concluziile Raportului Comisiei speciale de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate ale reprezentanţilor CNI. Declarația de interese personale și declarația cu privire la venituri și proprietate ale lui Victor Strătilă, desemnat membru al CNI la 28 februarie 2013, nu au fost supuse controlului, pe motiv că acesta a fost numit mai târziu în funcție.
Publicarea declarațiilor anuale de venituri și interese...
La fel ca anul trecut, declarațiile anuale de avere şi interese ale funcţionarilor publici vor fi publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) cu o întârziere de câteva luni. Acestea ar putea apărea abia spre sfârșitul lunii august, în timp ce ar fi trebuit să fie accesibile deja în luna mai. CNI dă vina pe alocarea târzie a banilor. Pentru comparație, în România, declarațiile de venituri și interese sunt publicate la câteva zile de la depunere.
Noii milionari ai justiției moldovenești
Mai mulți judecători din R. Moldova s-au făcut cu averi de invidiat în anul 2013. Unii au declarat case și garaje obținute prin moștenire sau donație. Alții și-au cumpărat apartamente, case și mașini. Totuși, au existat și judecători care au sărăcit sau au acumulat datorii de milioane. Controalele inițiate anul trecut de Comisia Națională de Integritate i-a determinat pe judecători să fie mai conștiincioși atunci când își declară proprietățile și averile. Unii au ajuns până la a declara proprietățile copiilor majori.
Maşinile de „nimic” ale magistraţilor
Unii judecători indică în declaraţiile de avere autoturisme a căror valoare nu depăşeşte zece mii de lei. În realitate, pe piaţa secundară, aceste maşini valorează câteva mii de euro. Experţii susţin că uneori, subiecţii declarării indică în acte preţuri mai mici ale bunurilor deţinute pentru ca oamenii să nu îşi dea seama că valoarea bunului achiziţionat le depăşeşte vădit venitul.
Viceministru cu trei firme, dar fără venituri din activ...
Una dintre firmele în care viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Vladimir Cebotari, deţine acţiuni, a avut în anul 2012 venituri din vânzări de aproape 9 milioane de lei, însă funcţionarul nu a indicat niciun venit din activitatea acesteia în declarația sa de avere.