Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate

Arhiva 21 august 2013 826

Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:



În Raport, CNI vine cu un bilanţ al activităţii, fiind concretizate mai multe acţiuni ce ţin de:

Apreciind eforturile depuse, ţinem să remarcăm câteva aspecte din activitatea CNI în perioada de referinţă.

Una din probleme, cu care s-a confruntat şi se confruntă CNI în activitate, este caracterul confuz şi ineficient al cadrului legal. CNI menţionează un proiect de lege privind completarea şi modificarea unor acte legislative, proiect elaborat în vederea perfecţionării mecanismelor de verificare a declaraţiilor cu privire le venituri şi proprietate şi de interese personale. Nu este clar la care proiect anume se face referire şi la ce fază este acesta (elaborare, avizare, definitivare, examinare, adoptare). Regretăm să constatăm imposibilitatea de a clarifica lucrurile prin intermediul web site-ului CNI, site-ul, la moment, fiind nefuncţional, fapt ce vorbeşte de la sine şi nu necesită comentarii.

Ţinem să ne expunem referitor la o singură modificare legislativă, care a fost operată prin Legea nr. 48 din 22.03.2013 privind modificarea articolului 2 din Legea nr. 180 din 19 decembrie 2011 cu privire la Comisia Naţională de Integritate. Este regretabil că Parlamentul nu a respectat termenul de 15 zile lucrătoare destinat consultării publice, proiectul de lege fiind dezbătut şi adoptat în ziua înregistrării, astfel fiind încălcate prevederile legale privind transparenţa în procesul decizional şi procedurile de cooperare cu societatea civilă, prevederi care trebuie să fie respectate chiar dacă proiectul pare neînsemnat pentru legiuitor.

Intervenţia legislativă vizează modul de formare şi administrare a bugetului instituţiei. Astfel, potrivit noilor reglementări, CNI estimează costurile activităţii sale şi planifică propriul buget anual şi pe cel puţin 2 ani ulteriori. Bugetul pe anul următor se aprobă de Parlament până la 1 iulie a anului în curs şi se remite Guvernului pentru includerea lui în proiectul legii bugetului de stat pentru anul bugetar următor. Executor de buget al Comisiei, în limita mijloacelor aprobate, este Preşedintele Comisiei. Totodată, CNI este obligat să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova raportul anual cu privire la activitatea sa financiară.

Referitor la aceste prevederi, remarcăm neasigurarea executării acestora. Bugetul CNI pentru anul următor nu a fost aprobat, deşi, potrivit legii, acest lucru trebuia realizat până la 1 iulie 2013. 

În partea ce ţine de realizarea competenţelor de control, CNI raportează recepţionarea a 87 000 declaraţii, inclusiv 43 400 declaraţii de interese personale, şi iniţierea a 38 controale, inclusiv 21 din oficiu. Din numărul total de controale iniţiate, 16 au fost soluţionate. Remarcăm că numărul de controale iniţiate raportat la numărul de declaraţii recepţionate este mai mult decât modest.

Acest rezultat, cu certitudine, este determinat de capacităţile reduse de control, inclusiv – personal, ale CNI. Totuşi, o altă problemă este de neneglijat, şi anume - discreţia nelimitată a CNI în iniţierea controlului din oficiu. Astfel, Regulamentul Comisiei Naţionale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19.12.2001, prevede un singur temei pentru iniţierea obligatorie a controlului din oficiu – nedepunerea declaraţiei de către declarant în termen de 30 de zile lucrătoare de la data expirării termenului în care trebuia s-o depună. În rest – CNI este absolut nestingherită de lege, prevederile legale în acest sens fiind cu riscuri sporite de coruptibilitate. Pentru a diminua aceste riscuri, este importantă specificarea temeiurilor obligatorii pentru iniţierea de către CNI a controlului din oficiu, astfel asigurându-se că instituţia nu este selectivă şi tratează egal declaranţii.

Preferabil ar fi controlul obligatoriu al tuturor declaraţiilor. Insistăm asupra obligativităţii verificării autenticităţii informaţiilor incluse în declaraţii. Acest lucru ar putea fi efectuat fie de către CNI prin intermediul unui program computerizat, fie de către persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor din cadrul autorităţilor. În caz contrar, mecanismul depunerii declaraţiilor de către agenţii publici nu are nici un efect preventiv. Acest mecanism nu va fi tratat serios, dacă informaţiile incluse în declaraţie nu vor fi verificate, probabilitatea controlului fiind infimă (reiterăm statisticile: 38 cazuri la 87 000 declaraţii depuse). Această abordare, mai degrabă, descurajează integritatea individuală a agentului public decât o încurajează.

Cu certitudine, nu putem să nu apreciem eforturile CNI în asigurarea aplicării sancţiunilor pentru încălcări - 328 procese-verbale contravenţionale întocmite pe faptul nedepunerii de către subiecţii declarării a declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate sau a celei de interese personale în termenele stabilite de lege. Totuşi, eventualele cazuri de fals în declaraţii rămân neidentificate, neurmărite şi nesancţionate.

În Raport, CNI trasează şi anumite direcţii prioritare de activitate pentru semestrul al II-lea al anului 2013. În acest sens am sugera concentrarea tuturor eforturilor asupra unei analize fundamentale a experienţei acumulate în aplicarea legii şi revizuirea cadrului legal. Este absolut necesară elaborarea şi adoptarea unei legi noi, care ar substitui Legea nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, precum şi Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, şi ar reglementa toate cele trei concepte ale integrităţii serviciului public: declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţii; declararea şi controlul intereselor personale; regimul de incompatibilităţi. Doar în aşa fel se vor anticipa şi se vor exclude principalele deficienţe cu care s-a confruntat şi se confruntă CNI: suprapuneri de competenţă, ambiguitate în interpretare şi aplicare contradictorie a normelor de drept.


Mariana Kalughin,
expert,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Averile şi interesele a şapte persoane cu funcţii de ră...

În şedinţa Comisiei Naţionale de Integritate(CNI) din 21 noiembrie curent vor fi discutate declaraţiile de avere şi cele de interese personale a şapte persoane cu funcţii de răspundere din R. Moldova. Printre acestea se regăsesc doi deputaţi, trei conducători ai autorităţilor publice locale, un director adjunct al unei instituţii publice şi un poliţist.

20 noiembrie 2013
812
Arhiva

Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient d...

În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.

26 mai 2014
720
Arhiva

Profil candidat: Grigore Filipov

Integritate în activitatea politică

11 februarie 2019
1119
Arhiva

Canal Regional:"Pentru un Parlament Curat 2019". Emisiu...

12 martie 2019
913
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...

Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a  expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?

30 noiembrie 2017
1000
Arhiva

Astăzi este ultima zi de depunere a declaraţiilor la CN...

La 20 aprilie, adică astăzi, este data limită când Comisia Naţională de Integritate (CNI) mai poate primi declaraţiile de venituri şi proprietate şi de interese personale pentru anul 2015. Până astăzi,  la CNI erau depuse circa 72 de mii de declaraţii.

20 aprilie 2016
895