Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
În Raport, CNI vine cu un bilanţ al activităţii, fiind concretizate mai multe acţiuni ce ţin de:
Apreciind eforturile depuse, ţinem să remarcăm câteva aspecte din activitatea CNI în perioada de referinţă.
Una din probleme, cu care s-a confruntat şi se confruntă CNI în activitate, este caracterul confuz şi ineficient al cadrului legal. CNI menţionează un proiect de lege privind completarea şi modificarea unor acte legislative, proiect elaborat în vederea perfecţionării mecanismelor de verificare a declaraţiilor cu privire le venituri şi proprietate şi de interese personale. Nu este clar la care proiect anume se face referire şi la ce fază este acesta (elaborare, avizare, definitivare, examinare, adoptare). Regretăm să constatăm imposibilitatea de a clarifica lucrurile prin intermediul web site-ului CNI, site-ul, la moment, fiind nefuncţional, fapt ce vorbeşte de la sine şi nu necesită comentarii.
Ţinem să ne expunem referitor la o singură modificare legislativă, care a fost operată prin Legea nr. 48 din 22.03.2013 privind modificarea articolului 2 din Legea nr. 180 din 19 decembrie 2011 cu privire la Comisia Naţională de Integritate. Este regretabil că Parlamentul nu a respectat termenul de 15 zile lucrătoare destinat consultării publice, proiectul de lege fiind dezbătut şi adoptat în ziua înregistrării, astfel fiind încălcate prevederile legale privind transparenţa în procesul decizional şi procedurile de cooperare cu societatea civilă, prevederi care trebuie să fie respectate chiar dacă proiectul pare neînsemnat pentru legiuitor.
Intervenţia legislativă vizează modul de formare şi administrare a bugetului instituţiei. Astfel, potrivit noilor reglementări, CNI estimează costurile activităţii sale şi planifică propriul buget anual şi pe cel puţin 2 ani ulteriori. Bugetul pe anul următor se aprobă de Parlament până la 1 iulie a anului în curs şi se remite Guvernului pentru includerea lui în proiectul legii bugetului de stat pentru anul bugetar următor. Executor de buget al Comisiei, în limita mijloacelor aprobate, este Preşedintele Comisiei. Totodată, CNI este obligat să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova raportul anual cu privire la activitatea sa financiară.
Referitor la aceste prevederi, remarcăm neasigurarea executării acestora. Bugetul CNI pentru anul următor nu a fost aprobat, deşi, potrivit legii, acest lucru trebuia realizat până la 1 iulie 2013.
În partea ce ţine de realizarea competenţelor de control, CNI raportează recepţionarea a 87 000 declaraţii, inclusiv 43 400 declaraţii de interese personale, şi iniţierea a 38 controale, inclusiv 21 din oficiu. Din numărul total de controale iniţiate, 16 au fost soluţionate. Remarcăm că numărul de controale iniţiate raportat la numărul de declaraţii recepţionate este mai mult decât modest.
Acest rezultat, cu certitudine, este determinat de capacităţile reduse de control, inclusiv – personal, ale CNI. Totuşi, o altă problemă este de neneglijat, şi anume - discreţia nelimitată a CNI în iniţierea controlului din oficiu. Astfel, Regulamentul Comisiei Naţionale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19.12.2001, prevede un singur temei pentru iniţierea obligatorie a controlului din oficiu – nedepunerea declaraţiei de către declarant în termen de 30 de zile lucrătoare de la data expirării termenului în care trebuia s-o depună. În rest – CNI este absolut nestingherită de lege, prevederile legale în acest sens fiind cu riscuri sporite de coruptibilitate. Pentru a diminua aceste riscuri, este importantă specificarea temeiurilor obligatorii pentru iniţierea de către CNI a controlului din oficiu, astfel asigurându-se că instituţia nu este selectivă şi tratează egal declaranţii.
Preferabil ar fi controlul obligatoriu al tuturor declaraţiilor. Insistăm asupra obligativităţii verificării autenticităţii informaţiilor incluse în declaraţii. Acest lucru ar putea fi efectuat fie de către CNI prin intermediul unui program computerizat, fie de către persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor din cadrul autorităţilor. În caz contrar, mecanismul depunerii declaraţiilor de către agenţii publici nu are nici un efect preventiv. Acest mecanism nu va fi tratat serios, dacă informaţiile incluse în declaraţie nu vor fi verificate, probabilitatea controlului fiind infimă (reiterăm statisticile: 38 cazuri la 87 000 declaraţii depuse). Această abordare, mai degrabă, descurajează integritatea individuală a agentului public decât o încurajează.
Cu certitudine, nu putem să nu apreciem eforturile CNI în asigurarea aplicării sancţiunilor pentru încălcări - 328 procese-verbale contravenţionale întocmite pe faptul nedepunerii de către subiecţii declarării a declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate sau a celei de interese personale în termenele stabilite de lege. Totuşi, eventualele cazuri de fals în declaraţii rămân neidentificate, neurmărite şi nesancţionate.
În Raport, CNI trasează şi anumite direcţii prioritare de activitate pentru semestrul al II-lea al anului 2013. În acest sens am sugera concentrarea tuturor eforturilor asupra unei analize fundamentale a experienţei acumulate în aplicarea legii şi revizuirea cadrului legal. Este absolut necesară elaborarea şi adoptarea unei legi noi, care ar substitui Legea nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, precum şi Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, şi ar reglementa toate cele trei concepte ale integrităţii serviciului public: declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţii; declararea şi controlul intereselor personale; regimul de incompatibilităţi. Doar în aşa fel se vor anticipa şi se vor exclude principalele deficienţe cu care s-a confruntat şi se confruntă CNI: suprapuneri de competenţă, ambiguitate în interpretare şi aplicare contradictorie a normelor de drept.
Mariana Kalughin,
expert,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Şeful Agenţiei Achiziţii Publice a găsit soluţia pentru...
Simion Botnari, directorul Agenţiei Achiziţii Publice, se laudă că subalternii îi raportează de fiecare dată când cineva încearcă să-i „mulţumească” fie cu o cutie de bomboane, fie cu o sticlă de şampanie. Şi asta pentru că, afirmă şeful instituţiei, fiecare şedinţă începe cu lecţii de moralitate, iar de aproape un an în Agenţie au fost instalate camere de supraveghere.
Bani publici plătiţi pentru lustruirea imaginii preşedi...
Consiliul Raional Leova a plătit în luna iunie 6 mii de lei publicaţiei „Literatura şi Arta” pentru un articol în care i-au fost aduse laude preşedintei raionului, Efrosinia Greţu, membră a Partidului Democrat (PD). Unii consilieri susţin că banii nu erau planificaţi în bugetul local, de aceea o învinuiesc pe preşedintă că ar face abuz de banii publici pentru a se promova, dar şi pentru a face imagine partidului pe care îl reprezintă.
Valentin Crudu a fost repus în funcție de Curtea Suprem...
Hotărârea Curții Supreme de Justiție (CSJ) prin care fostul director al Direcției generale învățământ preșcolar a Ministerului Educației, Valentin Crudu, a fost restabilit în funcție reprezintă o reproducere în proporție de aproximativ 90 % a hotărârii Curții de Apel Chișinău, pronunțată în favoarea reclamantului. Ultima a anulat hotărârea primei instanțe, care lăsase în vigoare ordinul din decembrie 2012 prin care ministrul Maia Sandu l-a demis pe funcționar. Această situație pune problema calităţii motivării hotărârilor judecătoreşti. Unii avocaţi spun că astfel de situaţii sunt un lucru obişnuit pentru justiţia din Republica Moldova.
Procuratura Anticorupție a clasat dosarul penal pentru...
Dosarul penal deschis la 22 decembrie 2017 pe numele judecătoarei Judecătoriei Căușeni Maria Tertea (Țugui) a fost clasat la mai puțin de două luni de la pornire. La 9 februarie procurorul de caz a dispus „scoaterea integrală a persoanei de sub urmărire penală și clasarea procesului penal”. Maria Tertea fusese învinuită că a tăinuit din declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2016 sume mari de bani pe care le datora unor creditori. Cauza penală a fost pornită în urma unui articol al portalului Crimemoldova.md, bazat pe declarațiile fostului soț al magistratei.
Proiectele de lege care propun amnistia fiscală au fost...
Iniţiativele legislative privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, înaintate de un grup de deputaţi democraţi, au fost votate în prima lectură, astăzi, 16 decembrie 2016, în pofida apelurilor societăţii civile, care au solicitat deputaţilor cel puţin să amâne examinarea. În timp ce unii parlamentari din opoziţie argumentau că cele două iniţiative ascund interese majore şi nu au fost consultate cu societatea civilă şi cu partenerii externi, deputaţii democraţi au insistat că iniţiativele vor aduce mai multă claritate şi precizie în averile celor care încă nu şi le-au declarat.
Au fost aleşi reprezentanţii societăţii civile în Consi...
Specialista în comunicare a Asociației Promo-Lex, Tatiana Pașcovschi și Dumitru Ţâra, fondatorul trustului media Realitatea, vor face parte din Consiliul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate și vor reprezenta societatea civilă. Ei au fost aleși în bază de concurs dintr-un total de 7 candidați, de către o Comisie formată de Ministerul Justiției, din care au făcut parte reprezentanți ai Ministerului, ai Uniunii Avocaților și ai societății civile. Tatiana Pașcovschi a acumulat 24 de puncte, iar Dumitru Țâra 26 de puncte. Candidații au fost apreciați în baza CV-ului depus, al scrisorii de motivare și a interviului, care a cuprins 6 întrebări.
Aici așteptăm comentariul tău!