Profil candidat: Maia Sandu

Arhiva 20 ianuarie 2019 104

Integritatea în activitatea politică



Maia Sandu, 46 de ani, s-a născut la Risipeni, raionul Făleşti. Părinţii săi au activat în localitate, tatăl fiind director al complexului de porcine, iar mama – profesoară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice, în 1994, la vârsta de 22 de ani, Maia Sandu a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei (MEC), în calitate de consultant şi apoi specialist principal al Direcţiei colaborare şi organizaţii economice internaţionale. Ulterior, a devenit şefă adjunctă de direcţie. În 1995, fiind angajată la MEC, Sandu a fost înmatriculată la Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice de pe lângă Guvernul R. Moldova, la secţia cu frecvenţă redusă. A studiat acolo până în 1998.

Din 1998 şi până în 2005, Maia Sandu a activat în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005 - 2006, lucrează în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. În acea perioadă, instituţia era condusă de Valeriu Lazăr. După ce a plecat de la MEC, Maia Sandu s-a angajat  în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultantă pe reforma administraţiei publice locale. În 2009-2010, Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind, în 2010, unul dintre consilierii Directorului executiv al Băncii Mondiale. A stat acolo până în 2012, atunci când a fost numită de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în funcţia de ministră a Educaţiei.

Maia Sandu a făcut parte din guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care s-a asociat până în vara anului 2015. În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiţii pentru a accepta funcţia. După acest episod, ea nu a mai intrat în componența guvernului PLDM-ist condus de Valeriu Streleţ, votat în iulie 2015. În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distanţat definitiv de PLDM, anunţând că fondează PAS alături de mai mulţi membri din echipa cu care a lucrat la Ministerul Educaţiei (ME). În alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu și PAS participă împreună cu Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”, formând Blocul electoral „ACUM”. Ea candidează și în Circumscripția uninominală nr. 50 din Diasporă, care cuprinde mai multe țări din Uniunea Europeană.

Integritatea în declararea averii și intereselor personale

Maia Sandu a indicat în declaraţia de avere și interese depusă de la Comisia Electorală Centrală (CEC) în calitate de candidată la funcția de deputat că nu a avut venituri salariale în ultimii doi ani. Aceasta a declarat că a câștigat 500 de lei românești, echivalentul a aproximativ 2 mii de lei, în urma participării la o conferință la București, dar și o dobândă în mărime de 538 USD de la o bancă americană, unde își păstrează economiile acumulate anterior, 38,2 mii USD. Sandu a declarat aceeași mașină, o Toyota RAV 4 și un apartament în sect. Buiucani, obținute și declarate și anterior.

Datele de la Cadastru confirmă faptul că Maia Sandu deţine în proprietate un apartament pe str. Alba Iulia din Chişinău. Locuinţa are două camere și suprafaţa, conform „documentului de drept”, de 78,5 m.p. Estimat la 440,1 mii de lei, apartamentul a intrat în posesia candidatei la funcţia de preşedinte în urma unui contract de investiţie semnat în iunie 2002 între ea, pe atunci angajată a Oficiului Băncii Mondiale din Moldova, şi SA „Agenţia Municipală de Ipotecă din Chişinău” (AMIC), care gestiona construcţia blocului. Imobilul, cu preţ de piaţă de 2-3 ori mai mare decât valoarea sa cadastrală, a fost finalizat în 2003. La Cadastru, acesta a fost înregistrat pe numele proprietarei în anul 2006.

Integritatea în exercitarea funcției publice și/sau de partid

Atât cât a condus Ministerul Educaţiei, Maia Sandu s-a remarcat prin implementarea unor reguli severe la examenele de bacalaureat, inclusiv a camerelor video, optimizarea şcolilor, prin închiderea instituţiilor în care învăţau copii puţini, dar şi prin promovarea unui nou Cod al Educaţiei care prevedea, printre altele, alegerea şefilor instituţiilor de învăţământ prin concurs şi mai multă independenţă pentru rectorii universităţilor. În 2015, Curtea de Conturi stabilea însă că, în timpul mandatului Maiei Sandu, Ministerul Educaţiei ar fi abordat ineficient mai multe achiziţii publice. Aceste aspecte i-au fost reproşate Maiei Sandu şi de către succesoarea sa, care a şi făcut publice, pe pagina sa de pe o reţea de socializare, informaţii despre misiunile de audit de la ME.

„În 2014, ME, deşi planificase 21 contracte de valoare mică în sumă de cca 0,6 milioane de lei, a semnat peste 100 de astfel de contracte în sumă totală de cca 3 milioane de lei. De asemenea, ME a admis cazuri de denaturare a unor date din anunţurile de intenţie în raport cu datele reflectate în planul de achiziţie, de efectuare a achiziţiilor în lipsa acoperirii financiare sau dovezii alocării acestora. Astfel, ministerul a încheiat 3 contracte pentru achiziţionarea serviciilor de realizare a evaluărilor externe a calităţii învăţământului superior din R. Moldova în sumă de 6, 2 milioane de lei, în timp ce în aceste scopuri, în bugetul ministerului au fost aprobate mijloace bugetare în sumă de doar 3,6 milioane”, se precizează, printre altele, în document.

Maia Sandu a respins însă acuzațiile ministrei, precizând că legalitatea şi corectitudinea acțiunilor întreprinse de Ministerul Educației este confirmată prin actele de rigoare: Una dintre constatările raportului Curții de Conturi este că în procesul de instalare a camerelor de supraveghere în centrele de bacalaureat, Ministerul Educaţiei a achitat cu 138 de mii de lei mai mult decât costul real al lucrărilor. „Cel mai probabil, compania a emis facturi pentru mai multe lucrări decât a efectuat, iar directorii de instituții nu au verificat suficient de atent lucrările. În momentul în care au fost depistate aceste încălcări, compania care a efectuat lucrările a rambursat în bugetul de stat suma de 138 de mii în întregime. Pot să vă expediez copia documentului de plată”, a declarat anterior ex-ministra Educației, pentru Ziarul de Gardă.

Maia Sandu a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci, Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie”.

„Să ne amintim cine erau deponenţi la BEM. Nu erau oameni foarte bogaţi, pentru că BEM era o bancă de stat, unde îşi ţineau economiile pensionarii, oamenii de la ţară. Deci, aceştia urmau să rămână fără economiile lor peste noapte. Ei nu sunt vinovaţi că am avut un guvernator al BNM total iresponsabil, ei nu sunt vinovaţi că procurorul, CNA, prim-ministrul, şeful statului nu au reacţionat, chiar dacă, vedem acum, au fost informate din timp despre furt. Deponenţii nu trebuie să suporte costul iresponsabilităţii unor demnitari. Statul trebuie să suporte acest preţ, statul trebuie să găsească vinovaţii, resursele şi să le întoarcă în buget”, şi-a argumentat Sandu votul din 27 martie 2015.

Cazier judiciar  

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, mai multe instituții mass-media au titrat, cu referire la declarațiile lui Igor Popa, pe atunci, procurorul mun. Chișinău, că numele Maiei Sandu ar figura într-o cauză penală care viza licitația organizată anterior de ME pentru achiziționarea camerelor de supraveghere la bacalaureat.

„Din presă am aflat că Procuratura Generală (PG) a deschis un dosar pe factorii de decizie ai Ministerului Educației referitor la achizițiile camerelor de supraveghere pentru examenul de bacalaureat”, declara Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă, precizând că Procuratura nu a informat-o despre acest lucru.

„În 2013, ME a lansat un concurs pentru camerele de supraveghere, a fost desemnat un câștigător. În perioada când câștigătorul licitației instala aceste camere, la ME a venit o scrisoare de la PG care spunea că pe numele acestei companii a fost deschis un dosar penal, pentru că vindea alt model de camere. Atunci când am primit sesizarea aveam două opțiuni: să oprim procesul și să avem un BAC ca de obicei, în care se fraudează, sau, o altă alternativă era să mergem mai departe. Asta am făcut, dar i-am spus vânzătorului că nu plătim până nu vedem decizia finală a Procuraturii. Vânzătorul a fost de acord, pentru că credea că nu a încălcat prevederile contractuale. Camerele s-au dovedit utile, iar achiziția eficientă. Câteva luni mai târziu când am primit de la PG ordonanța prin care se decide încheierea acestui caz și în care scrie că chiar dacă modelul declarat la licitații era altul, specificațiile tehnice sunt aceleași și nu diferă de ceea ce a solicitat ME. Astfel, doar după încheierea acestui proces, ME a achitat costul acestor camere”, preciza Sandu, care considera că discuțiile din jurul subiectului reprezentau încercări de a intimida în campania electorală.

Contactat atunci de ZdG, Igor Popa, care ocupa funcția de procuror al mun. Chișinău, a spus că „PG verifică informația care tot în mass-media a apărut despre neregulile apărute la procurarea camerelor de supraveghere, eventuale încălcări din partea factorilor de decizie. E vorba de un control preliminar și nu de o cauza penală. Bănuiesc că acestea sunt niște insinuări pentru a induce în eroare opinia publică. Atâta timp cât suntem în campania electorală cu siguranță că n-o să fie făcute careva acțiuni. Noi tot din presă ne-am autosesizat”.

Ulterior însă, dosarul nu a mai avut o finalitate, reprezentanții PAS afirmând că lidera partidului nu a fost niciodată citată pentru declarații. Solicitați de reporterul campaniei „Pentru un Parlament Curat”, reprezentanții PG ne-au anunțat că „pe acest caz, în noiembrie 2016, a fost emisă ordonanță de neîncepere a urmăririi penale din lipsa componentei de infracțiune”.

La 4 octombrie 2018, în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu și PAS au ajuns ținta unei comisii parlamentare de anchetă „pentru elucidarea circumstanţelor de fapt şi de drept ale acuzațiilor de imixtiune din partea Fundaţiei „OtwartyDialog” (Dialog Deschis) şi fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale R. Moldova și a finanțării unor partide politice”. Din comisie fac parte trei deputați PDM, doi socialiști și unul de la grupul PPE.  Presa apropiată guvernării a scris în ultimele luni că fundația „Dialog Deschis” ar fi finanțat mai multe deplasări în străinătate ale PAS și PPDA, condus de Andrei Năstase.

Maia Sandu a catalogat crearea acestei comisii drept o încercare de a intimida opoziția în ajunul campaniei electorale. Într-un comunicat de presă, Legislativul a anunțat însă că Ludmila Kozlowska, fondatoarea Fundației a fost extrădată din Polonia și UE, fiind bănuită că ar colabora cu serviciile secrete rusești. Activista ucraineană a primit interdicție de intrare în cele 26 de țări europene din spațiul Schengen. Ulterior, Serviciul de Securitate din Ucraina a pornit o anchetă împotriva activistei pe motiv de violare a unității statale ucrainești și trădare de patrie. Fundația „Open Dialog” a primit aviz negativ de la Organizația pentru securitate și Cooperare în Europa (OSCE). La rândul ei, Președinta fundației a negat faptul că a finanțat partidele de opoziție din R. Moldova. Declarațiile au fost făcute de Kozlovska în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV. Ea susține că fundația activează corect și că în spatele încercărilor de a o denigra se află Vladimir Plahotniuc, președintele PDM.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Şase notari publici, acuzaţi de legalizări de acte fals...

Ministrul Justiţiei Oleg Efrim a dispus efectuarea unui control rigid asupra a şase notari publici, bănuiţi că ar fi legalizat acte de stare civilă false. În cazul în care vor fi depistate nereguli, aceştia vor fi sanctionaţi disciplinar şi riscă să-şi piardă licenţa. Controlul va dura până la 23 august curent.

15 august 2013
227
Arhiva

Declaraţiile de avere şi de interese pentru anul 2013 v...

Există riscul ca cele peste o sută de mii de declaraţii de avere şi de interese care au fost depuse în acest an la Comisia Naţională de Integritate (CNI) să fie accesibile publicului abia în luna septembrie, spune preşedintele CNI, Anatolie Donciu. Întârzierea ar fi o consecinţă a lipsei de bani destinaţi procesării declaraţiilor.

16 aprilie 2014
104
Arhiva

Declarație de susținere a inițiativei Președintelui Rep...

Organizațiile societății civile susţin iniţiativa Președintelui Republicii Moldova, domnul Nicolae TIMOFTI, de a impune criterii de integritate candidatului la funcția de Prim-ministru și îi solicită, în calitate de garant al Constituției Republicii Moldova, să facă față oricăror presiuni și încercări de a aduce la guvernare persoane compromise şi de a submina legalitatea şi corectitudinea activității instituțiilor de stat.

11 ianuarie 2016
94
Arhiva

Integritatea politică în societatea moldovenească – înt...

Clasa politică moldovenească are mari deficiențe la capitolul integritate, dar nici instituțiile statului și nici societatea nu sancționează în mod eficient aceste abateri, afirmă experți, dar și politicieni, participanți la masa rotundă „Integritatea politică – condiție esențială a unui sistem național durabil de integritate”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată.

01 iunie 2019
118
Arhiva

Profil candidat: Olga Coptu

Integritatea în activitatea politică

04 februarie 2019
131
Arhiva

Șapte persoane candidează pentru cele două locuri de me...

Fondatorul și managerul general al trustului de presă Realitatea, Dumitru Țâra, președintele centrului de Resurse Juridice Vladislav Gribincea și specialista în comunicare a Asociației Promo-Lex Tatiana Pașcovschi sunt trei dintre cele 7 persoane care candidează din partea societății civile la  funcția de membru al Consiliului de Integritate. De asemenea, în concurs s-au înscris jurista Carolina Macovețchi, lector universitar, avocatul Valentin Găină, jurista Oxana Novicov, lector universitar, și profesoara de limba engleză Tatiana Gogu. 

22 decembrie 2016
100