(Doc) Ce au invocat procurorii la clasarea dosarului penal al judecătorilor Colenco, Harmaniuc, Nogai şi Clim

Arhiva 18 februarie 2015 1259
Aureliu Colenco a plecat din sistemul judecătoresc în 2012

Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.



Procurorul general, Corneliu Gurin, a cerut permisiunea membrilor CSM privind cercetarea penală a lui Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și a Alei Nogai încă în aprilie 2014. După ce demersul a fost aprobat, magistraţii au contestat decizia la Curtea Supremă de Justiţie, invocând încălcări de procedură. Colegii le-au făcut dreptate.

Procurorul general a venit însă cu o nouă solicitare, iar în octombrie 2014 CSM a respins-o. Membrii Consiliului au conchis că „nu s-a constatat existența unor bănuieli rezonabile că judecătorii cu bună știință ar fi pronunțat o hotărâre contrară legii”. „O astfel de motivare este surprinzătoare, având în vedere faptul că la 15 aprilie 2014, CSM a autorizat urmărirea penală a acestor judecători”, se arată într-un buletin informativ al Centrului de Resurse Juridice.

În context, Ion Guzun, consilier juridic la aceeaşi organizaţie, declară că decizia membrilor CSM nu este motivată. „Consider că CSM și-a depășit atribuțiile, asumânduşi-le pe cele ale unui organ de urmărire penală, cel puțin așa reiese din mențiunea «nu s-a constatat existența unor bănuieli rezonabile că judecătorii cu bună ştiinţă ar fi pronunţat o hotărâre contrară legii». Această constatare o poate face doar organul de anchetă. Consiliul este garantul judecătorului că la începerea urmăririi penale nu s-au comis încălcări”, este de părere Ion Guzun.

În ordonanţa privind încetarea şi clasarea urmăririi penale, emisă la 1 decembrie 2014, procurorul Octavian Iachimovschi argumentează de ce magistraţii nu mai pot fi cercetaţi penal. „Procurorul apreciază că, în speţă, urmărirea penală urmează a fi încetată din motivul existenţei unor circumstanţe prevăzute de lege care condiţionează excluderea urmăririi penale, or faptul pronunţării unor hotărâri de către judecătorii vizaţi a fost stabilit cu certitudine, s-a stabilit că fapta comisă de către aceştia are o încadrare penală şi că probele acumulate indică asupra existenţei formale a elementelor infracţiunii. Cu toate acestea, circumstanţele menţionate vizează existenţa unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii care nu permit efectuarea în continuare a acţiunilor de urmărire penală şi condiţionează adoptarea unei decizii de încetare integrală a urmăririi penale şi clasare a cauzei penale”, se arată în documentul semnat de Octavian Iachimovschi.    

În 2009, Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai au examinat un litigiu economic în care erau vizate mai multe întreprinderi. Jurnaliştii Ziarului Naţional au precizat că cei patru au pronunțat o încheiere prin care a fost substituită ilegal o măsură de asigurare - un imobil fiind schimbat cu altul de zece ori mai ieftin.

În 2010, dosarul a ajuns să fie examinat de Colegiul Economic al Curţii Supreme de Justiţie, care a conchis că „atât instanţa de fond, reexaminând ilegal propria hotărâre, încălcând un principiu fundamental al dreptului procedural civil, cât şi instanţa de apel, ca instanţă de control, neînlăturând această încălcare, au comis o eroare judiciară gravă ce constituie un viciu fundamental”. „Colegiul economic vede suficiente temeiuri pentru a concluziona că instanţele nu au avut nici un suport legal pentru a decide reexaminarea propriei hotărâri devenite irevocabile, care are puterea lucrului judecat şi care s-a efectuat într-un mod, care este greu de reconciliat cu principiul respectării supremaţiei legii într-o societate democratică”, potrivit deciziei CSJ.

După o carieră de 17 ani, Aureliu Colenco a renunţat să mai facă justiţie după ce, membrii CSM au repartizat în alte instanțe judecătorii Curţii de Apel Economice care a fost desfiinţată în 2012 şi pe care a condus-o timp de patru ani. Magistratul s-a ales cu un loc la Curtea de Apel Bălţi, pe care nu l-a acceptat. În aprilie 2014 şi Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti. Eugeniu Clim şi Ala Nogai sunt în prezent judecători la Curtea de Apel Chişinău.  

Anastasia Nani 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Anatolie Donciu: N-o să încetez să insist pe reorganiza...

Președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre modul în care funcționează această structură și a explicat de ce ea nu este destul de eficientă în prevenirea corupției. Potrivit lui, legislația deficitară nu permite în multe cazuri sancționarea celor care nu își declară averile sau interesele personale, a celor care, fiind în funcții publice, își angajează rudele sau favorizează afacerile acestora.

30 ianuarie 2016
1196
Arhiva

Reprezentanţii societăţii civile în componenţa viitorul...

Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa web proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate. Potrivit acestui document, reprezentanţii societăţii civile, membri ai Consiliului de Integritate din cadrul ANI, vor fi aleşi de Ministerul Justiţiei. Experţii în domeniu cer însă Ministerului Justiţiei să nu monopolizeze această Comisie şi să includă în componenţa ei şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale.

12 august 2016
1178
Arhiva

Constatare ANI: 32 de parlamentari incompatibili

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în cazul a 32 de parlamentari (22 deputați și 10 senatori). Dacă actele de constatare ale ANI vor rămâne definitive, atunci parlamentarii vizaţi riscă eliberarea din funcţie, aplicându-li-se şi interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani pentru încălcarea regimul incompatibilităţii, iar pentru fals în declaraţii - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

13 martie 2014
1249
Arhiva

Profil candidat: Iraida Bînzari

Integritatea în activitate politică

21 ianuarie 2019
1669
Arhiva

Ambasadorul Norvegiei la Kiev: „Este aproape imposibil...

În Republica Moldova și Ucraina, unde corupția este prezentă în toate domeniile, rolul jurnaliștilor de investigație și al organizațiilor neguvernamentale este unul colosal în procesul de prevenire. Este una dintre concluziile formulate de participanții la conferința regională "S.T.O.P Corupția", care se desfășoară la 30 și 31 mai la Kiev și la care participă jurnaliști de investigație, activiști, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din ambele țări.

31 mai 2016
972
Arhiva

Profil candidat: Irina Lozovan

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
2148