(Doc) Ce au invocat procurorii la clasarea dosarului penal al judecătorilor Colenco, Harmaniuc, Nogai şi Clim
Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.
Procurorul general, Corneliu Gurin, a cerut permisiunea membrilor CSM privind cercetarea penală a lui Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și a Alei Nogai încă în aprilie 2014. După ce demersul a fost aprobat, magistraţii au contestat decizia la Curtea Supremă de Justiţie, invocând încălcări de procedură. Colegii le-au făcut dreptate.
Procurorul general a venit însă cu o nouă solicitare, iar în octombrie 2014 CSM a respins-o. Membrii Consiliului au conchis că „nu s-a constatat existența unor bănuieli rezonabile că judecătorii cu bună știință ar fi pronunțat o hotărâre contrară legii”. „O astfel de motivare este surprinzătoare, având în vedere faptul că la 15 aprilie 2014, CSM a autorizat urmărirea penală a acestor judecători”, se arată într-un buletin informativ al Centrului de Resurse Juridice.
În context, Ion Guzun, consilier juridic la aceeaşi organizaţie, declară că decizia membrilor CSM nu este motivată. „Consider că CSM și-a depășit atribuțiile, asumânduşi-le pe cele ale unui organ de urmărire penală, cel puțin așa reiese din mențiunea «nu s-a constatat existența unor bănuieli rezonabile că judecătorii cu bună ştiinţă ar fi pronunţat o hotărâre contrară legii». Această constatare o poate face doar organul de anchetă. Consiliul este garantul judecătorului că la începerea urmăririi penale nu s-au comis încălcări”, este de părere Ion Guzun.
În ordonanţa privind încetarea şi clasarea urmăririi penale, emisă la 1 decembrie 2014, procurorul Octavian Iachimovschi argumentează de ce magistraţii nu mai pot fi cercetaţi penal. „Procurorul apreciază că, în speţă, urmărirea penală urmează a fi încetată din motivul existenţei unor circumstanţe prevăzute de lege care condiţionează excluderea urmăririi penale, or faptul pronunţării unor hotărâri de către judecătorii vizaţi a fost stabilit cu certitudine, s-a stabilit că fapta comisă de către aceştia are o încadrare penală şi că probele acumulate indică asupra existenţei formale a elementelor infracţiunii. Cu toate acestea, circumstanţele menţionate vizează existenţa unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii care nu permit efectuarea în continuare a acţiunilor de urmărire penală şi condiţionează adoptarea unei decizii de încetare integrală a urmăririi penale şi clasare a cauzei penale”, se arată în documentul semnat de Octavian Iachimovschi.
În 2009, Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai au examinat un litigiu economic în care erau vizate mai multe întreprinderi. Jurnaliştii Ziarului Naţional au precizat că cei patru au pronunțat o încheiere prin care a fost substituită ilegal o măsură de asigurare - un imobil fiind schimbat cu altul de zece ori mai ieftin.
În 2010, dosarul a ajuns să fie examinat de Colegiul Economic al Curţii Supreme de Justiţie, care a conchis că „atât instanţa de fond, reexaminând ilegal propria hotărâre, încălcând un principiu fundamental al dreptului procedural civil, cât şi instanţa de apel, ca instanţă de control, neînlăturând această încălcare, au comis o eroare judiciară gravă ce constituie un viciu fundamental”. „Colegiul economic vede suficiente temeiuri pentru a concluziona că instanţele nu au avut nici un suport legal pentru a decide reexaminarea propriei hotărâri devenite irevocabile, care are puterea lucrului judecat şi care s-a efectuat într-un mod, care este greu de reconciliat cu principiul respectării supremaţiei legii într-o societate democratică”, potrivit deciziei CSJ.
După o carieră de 17 ani, Aureliu Colenco a renunţat să mai facă justiţie după ce, membrii CSM au repartizat în alte instanțe judecătorii Curţii de Apel Economice care a fost desfiinţată în 2012 şi pe care a condus-o timp de patru ani. Magistratul s-a ales cu un loc la Curtea de Apel Bălţi, pe care nu l-a acceptat. În aprilie 2014 şi Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti. Eugeniu Clim şi Ala Nogai sunt în prezent judecători la Curtea de Apel Chişinău.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Anatol Mămăligă pleacă de la Ministerul Sănătății, Munc...
Vizat într-o anchetă a portalului Moldova Curată, Anatol Mămăligă, secretarul de stat la Ministerul Sănătății, Protecției Sociale și Familiei, pleacă din funcția publică. Odată cu plecarea, se va soluționa și conflictul de interese în care Mămăligă se află în raport cu șefa sa, ministra Stela Grigoraș, care îi este parteneră de afaceri și cumătră.
Protestatari cu probleme de integritate
În dimineaţa zilei de 12 ianuarie curent, mai mulţi locuitori ai raionului Nisporeni au participat la un protest în fața sediului Consiliului Raional, scandând că doresc desemnarea unui premier şi instalarea unui Guvern. La manifestație a fost prezent şi preşedintele raionului Nisporeni, dar şi fostul primar al urbei – ambii membri ai Partidului Democrat (PDM). Cei doi s-au aflat anterior în atenţia portalului Moldova Curată: Ion Artene, preşedintele raionului, şi Ion Gangan, fostul primar, nu au indicat în declaraţiile de avere firmele pe care le dețin familiile lor.
Înțelegeri de milioane la primăria municipiului Chișină...
Consiliul Municipal Chișinău (CMC) urmează să examineze, astăzi, mai multe proiecte scandaloase care au fost ținute în secret până în ultimul moment. Acestea se referă la privatizarea a zeci de hectare de pământ din capitală și la darea în arendă la prețuri simbolice a mai multor spații în centrul orașului, printre care și monumente arhitecturale de importanță națională. Beneficiarii acestor proiecte sunt consilieri municipali comuniști, liberali și neafiliați, dar și mai mulți membri ai Partidului Liberal.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.