Profil candidat: Pavel Tamaciuc
Integritatea în activitatea politică
Pavel Tamaciuc este membru al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr. Începând cu 2016 este președintele Organizației Teritoriale Strășeni a PPDA. În lista candidaților ACUM pe circumscripția națională figurează sub numărul 40. Pavel Tamaciuc are 60 de ani și de profesie este jurist, în prezent fiind temporar neangajat. Între 1990 și 1995 a fost merceolog la Baza de comerț „Coopconsum”. Ulterior, timp de doi ani a activat în calitate de inspector fiscal. Din 2010 până în 2014 a fost șeful Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni. În același timp, din 2002 administrează propria întreprindere, Întreprinderea Individuală Pavel Tamaciuc, specializată în evaluarea bunurilor imobile şi efectuarea expertizei mărfurilor.
A fost implicat în politică și anterior. Din 2007 până în 2013 a fost vicepreședinte, apoi președinte al Organizației Teritoriale Strășeni a Partidului Liberal.
În aprilie 2009 a candidat la alegerile parlamentare, fiind al 77-lea în lista Partidului Liberal. În iulie 2009 a urcat câteva poziții, fiind deja sub numărul 74 în lista PL pentru un loc în Legislativ. La alegerile parlamentare din noiembrie 2010 a coborât încă nouă poziții, regăsindu-se pe poziția a 83-a în lista Partidului Liberal.
La alegerile locale a avut mai mult succes. Pentru prima dată a candidat independent și a obținut un mandat în Consiliul Local Strășeni în 2003. Peste patru ani, la alegerile locale generale din 2007, candidează independent din nou și își păstrează mandatul de ales în Consiliul Local Strășeni. La alegerile locale din 2011 candidează din partea PL și obține un mandat în Consiliul Raional Strășeni.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, depusă la Comisia Electorală Centrală, Pavel Tamaciuc nu indică niciun salariu. În schimb, raportează venituri din arenda încăperilor în valoare de 577.000 de lei, pe care le-a obținut prin intermediul Întreprinderii Individuale Tamaciuc-Liole, fondată de soția sa. Declară un teren intravilan de 119,5 metri pătrați, moștenit în 2007, evaluat la aproape 25.000 de lei, un apartament și o unitate comercială de 43 de metri pătrați, precum și un automobil de model Renaul Kango 2, cumpărat în 2013 cu 7.300 de euro.
În 2011, în cadrul alegerilor locale generale, a contribuit cu 7.600 de lei la formarea bugetului Partidului Liberal.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Nu există informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Se caută un judecător la Curtea Constituţională
Curtea Constituţională a Republicii Moldova are de patru luni un judecător lipsă. Guvernul, instituţia căreia îi revine misiunea să numească un magistrat, nu se grăbeşte să găsească un candidat potrivit. Între timp, s-a vehiculat că fotoliul ar urma să revină PCRM. Reprezentanţii partidului resping însă că şi-ar dori această funcţie. Experţii nu neagă totuşi existenţa unor jocuri de culise prin care s-ar încerca promovarea unui candidat pe criterii politice.
Fosta directoare a Liceului „Nicolae Iorga” din Capital...
Fosta directoare a Liceului „Nicolae Iorga” din Chişinău, prinsă în flagrant luând de la un părinte 600 de euro pentru a-i accepta copilul prin transfer în şcoală, nu scapă de pedeapsă. Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au lăsat în vigoare decizia pronunţată de Curtea de Apel Chişinău. În iunie 2014, magistraţii au decis să-i suspende condiţionat pedeapsa cu închisoare pe un termen de probă de doi ani, după ce, cu două luni înainte, Judecătoria sectorului Botanica a hotărât să o trimită după gratii pentru cinci ani. Asta presupune că fosta directoare nu va sta la puşcărie, cu condiţia că timp de doi ani nu va comite nicio abatere.
Noii miniștri Mircea Buga și Vladimir Grosu au avut an...
Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.
MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.
