Integritatea politică în societatea moldovenească – între Coduri de Etică și criză de moralitate
Clasa politică moldovenească are mari deficiențe la capitolul integritate, dar nici instituțiile statului și nici societatea nu sancționează în mod eficient aceste abateri, afirmă experți, dar și politicieni, participanți la masa rotundă „Integritatea politică – condiție esențială a unui sistem național durabil de integritate”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată.
Astfel, deși mai multe partide din Republica Moldova au coduri interne de etică, majoritatea nu le respectă, iar Parlamentul nu are un Cod de etică adoptat pentru deputați, afirmă experta anticorupție Mariana Kalughin. Ea a examinat documentele fiecărui partid parlamentar și a observat că Partidul Socialiștilor nu are un cod de etică adoptat și nici referiri la exigențe de etică și integritate, nici față de cei din funcțiile de conducere ale formațiunii, nici pentru candidații înscriși în listele electorale.
Mariana Kalughin: ”Existența unui Cod de Etică nu întotdeauna garantează o valoare morală unui partid”
”Deși întinerește, clasa politică degradează”
„Existența unui Cod de Etică nu întotdeauna garantează o valoare morală unui partid”, a remarcat experta, făcând referire la Partidul Democrat din Moldova, care are un Cod de Etică și Integritate, ce face referire la ”onestitate și respect față de lege, integritate și respect în activitate politică, transparență”. Platforma Demnitate și Adevăr are un Cod de Etică și Conduită, cu valori de bază declarate – responsabilitatea, profesionalism, integritate și transparență. Mariana Kalughin afirmă că nu este clar stipulat cum valorile declarate de cele două formațiuni pot să fi asigurate în rândul membrilor lor. Partidul Acțiune și Solidaritate nu are un Cod de Etică separat, dar are unele prevederi în statut referitoare la integritate, iar Partidul Șor nu și-a publicat pe site statutul, astfel că nu se cunoaște dacă are prevederi ce țin de etică și integritate, a mai spus experta Mariana Kalughin, care a concluzionat că, ”în pofida faptului că întinerește, în pofida faptului că sunt absolvenți ai școlilor prestigioase, clasa politică degradează”.
”Pentru un observator fidel, devin vizibile grupurile de interes în Parlament”
Foștii deputați PCRM, Oleg Reidman și Vladimir Voronin, și actuala deputată a Partidului Șor, Marina Tauber
Părerea Marianei Kalughin a fost împărtășită de experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, care a analizat legislația. Ea a subliniat că Parlamentul Republicii Moldova nu are un Cod de Etică destinat aleșilor poporului. ”Un Cod de Etică face distincția dintre ce e bine și ce rău, este important din perspectiva mesajelor care vin de la forumul legiutor către societate, pentru comportamentul pe care îl manifestă deputații în cadrul ședințelor, dar și în privința deciziilor care se iau în Parlament”. Lilia Ioniță a subliniat că ONG-ul din care face parte a monitorizat anterior mai multe inițiative legislative care promovau interesele personale ale unor deputați sau interesele unor companii și modul cum au fost adoptate. ”Pentru un observator fidel, devin vizibile grupurile de interese în Parlament. În momentul în care o companie sau un grup de interese dorea să promoveze modificări la o lege, noi știam deputatul la care se va apela. Știam domeniile de interes pe care se intervine, în special economie, finanțe, celebrele scutiri care se făceau prin deciziile Paralmentului”, a conchis Lilia Ioniță. Experta a mai constatat o profundă criză de moralitate în societatea moldovenească, ce pornește și de la aleșii poporului.
”Deputații sunt reflecția societății, noi i-am ales, dar în momentul în care au ajuns în Parlament, așteptăm ca ei să fie un simbol al unui comportament frumos, nobil și integru. Ca atunci când privești ședințele Parlamentului, să te simți onorat că te reprezintă”, a mai subliniat Lilia Ioniță.
ANI nu știe dacă a efectuat vreun control în privința deputaților
Reprezentantul Autorității Naționale de Integritate, Viorel Sochircă, nu a putut spune dacă, după reformarea sa, ANI a efectuat vreun control care să îi vizeze pe deputați. El a spus doar că ANI în 2018 a făcut 38 de proceduri de control în care au fost vizate 16 persoane de demnitate publică, iar în primul trimestru al anului 2019 au fost vizați de controale 6 primari, un judecător și un procuror. Pe de altă parte, unul dintre membrii Consiliului de Integritate din cadrul ANI, Viorel Rusu, a subliniat că activitatea ANI a fost subminată chiar din start, deoarece s-a creat în mod intenționat o situație ca instituția să nu funcționeze o perioadă îndelungată, în timp ce trecea prin procesul de reformare.
Deputații – o influență necorespunzătoare asupra polițiștilor de patrulare
Comisarul-șef al Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI, Anatolie Postică, a adus un exemplu despre care a spus că ”ar trebui să ne pună pe gânduri”. El a povestit despre o operațiune a Poliției de Patrulare, din toamna trecută, la care a a participat și SPIA, în cadrul căreia au fost verificați în trafic peste 1500 de șoferi. Dintre aceștia, 11 erau angajați ai autorităților locale, 9 – angajați ai organelor de forță, inclusiv CNA și SIS, 2 deputați și un ministru, precum și un reprezentant din aparatul președintelui. ”Însă, ce am constatat? Acești polițiști de patrulare pe care permanent îi instruim, se trezesc în față cu un deputat, care încurcă privilegiile cu obligațiunile și face o influență necorespunzătoare, despre care polițistul se teme să ne informeze. Și doar în prezența ofițerului SPIA, polițiștii au avut îndrăzneala să-i documenteze”, a subliniat reprezentantul SPIA.
V. Voronin: ”Cum putem vorbi despre integritate într-un stat corupt, mafiot, tâlhăresc și banditesc – tot împreună:capturat”
Unii dintre politicienii prezenți la masa rotundă, fostul deputat comunist Oleg Reidman, a dat vina pe presă că ar fi politizată și ar influența opinia publică referitoare la deputați și oameni politici, dar și referitoare la standardele morale ale societății. Totodată, în privința afirmațiilor Liliei Ioniță despre grupurile de influență din Parlament, fostul deputat PCRM a ținut să sublinieze că ”dacă cineva este interesat, de exemplu, de producția de floarea-soarelui, nu înseamnă că se află într-un conflict de interese, ci doar că știe bine acest domeniu”.
Șeful său de partid, fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a criticat actuala clasă politică, subliniind că nu putem vorbi despre integritate ”într-un stat corupt, mafiot, tâlhăresc și banditesc – tot împreună: capturat”. El a criticat și modificarea sistemului de vot, care, potrivit lui, a avantajat Partidul Democrat și a creat multe oportunități pentru coruperea alegătorilor. Liderul PCRM s-a plâns chiar că în campania electorală pentru parlamentare, la întâlnirile cu alegătorii, oamenii cereau daruri electorale din partea reprezentanților partidului, iar dacă nu le primeau, părăseau sala în care se desfășurau întrunirile.
Marina Tauber: ”Liderul nostru, Ilan Șor, este pentru noi cel mai mare luptător cu corupția”
Deputata Partidului Șor, Marina Tauber, a fost singura prezentă la discuții, din actualul Legislativ. Ea și-a lăudat șeful de partid, pe Ilan Șor, condamnat în prima instanță la 6 ani și jumătate de închisoare pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari, în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii, despre care a spus că ar fi cel mai aprig luptător cu corupția. ”Noi am fost și rămânem cei care luptă cu corupția, pe exemplul propriu, liderul nostru, Ilan Șor, este pentru noi cel mai mare luptător cu corupția”. Ea mai menționat că toți colegii ei din cadrul formațiunii și-ar dona salariile de deputați, pentru că Parlamentul nu este funcțional, deocamdată.
”Avem o clasă politică ce degradează, cu partide care corup alegătorii, iar ulterior se declară principalii luptători cu corupția”
Pentru ca Republica Moldova să reziste ca țară și ca democrație, este important să aducem moralitatea pe agenda zilei, a remarcat, în final, directorul asociației Presei Independente, Petru Macovei. ”Noi avem polițiști care se tem să pedepsească deputații, avem o Autoritate Națională de Integritate care a fost din start subminată, avem o clasă politică ce degradează, cu partide care corup alegătorii, iar ulterior se declară principalii luptători cu corupția. Sunt lipsă principiile de bază ale unei societăți sănătoase, iar terenul fertil pentru această lipsă de integritate este sărăcia populației, iar cei care vor să profite de situați asta o fac din plin”, a conchis Petru Macovei.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Jurnaliştii au fost excluşi din componenţa Consiliului...
La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
Procurorul general a semnat ordonanța de pornire a urmă...
Procurorul general Eduard Harunjen a semnat vineri, 22 decembrie 2017, ordonanța de pornire a urmăririi penale pentru fals în declarația de venituri și interese personale pe numele judecătoarei la Judecătoria Căușeni Maria Tertea (Țugui). După ce marți, 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a autorizat suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale, aceasta va fi urmărită penal conform art. 352 prim, alineatul 2, „includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale”.
Victoria lui Ţuţu le va da bătăi de cap membrilor CNI
Victoria de săptămâna trecută pe ringul de kick-boxing a deputatului şi campionului mondial Constantin Ţuţu îi pune în dificultate pe membrii Comisie Naţionale de Integritate (CNI). Constantin Ţuţu este sigur că va primi o remunerare pentru munca depusă, însă nu ştie ce sumă anume. CNI însă nu are un răspuns cum poate fi calificat premiul bănesc pe care îl va primi acesta, deoarece, potrivit statutului de deputat, Ţuţu nu poate avea alte remunerări în afară de cele provenite din activitate didactică şi ştiinţifică.
Împrumut de zeci de mii de euro de la rude pentru procu...
Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.
Chiar dacă şi-a recunoscut greşeala, un angajat al Depa...
Șeful adjunct al Direcției urmărire penală a Departamentului Poliției de Frontieră (DPF), Vitalie Lefter, a uitat să indice în declaraţia de avere pentru anul 2013 mai multe bunuri, între care un apartament, un autoturism, 10 conturi bancare și cota-parte de 90% din capitalul unei societăți comerciale. Ofițerul şi-a recunoscut greşeala în faţa membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), menţionând că despre existenţa unor bunuri nici nu a ştiut până acum. CNI însă nu l-a cruțat și a trimis dosarul la Procuratura Generală.
Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat...
Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat pe numele său un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în decursul a 10 ani, cu o dobândă de 10 la sută. Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14 mii de lei, adică salariul său mediu lunar. Solicitată de Moldova Curată, Lilia Țurcan s-a arătat indignată de faptul că îi adresăm asemenea întrebări și a spus că a luat împrumutul pentru fiica sa, care ar urma să achite datoria.