Constantin Becciev nu a depus niciodată vreo declaraţie de avere
Directorul Societăţii pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, nu a depus la Comisia Naţională de Integritate (CNI) declaraţia de avere pentru anul 2012, invocând faptul că nu este „subiect al declarării”. Prin urmare, acesta nu a declarat că este prorietarul unei case impunătoare situată într-o suburbie a municipiului Chişinău şi nu a făcut public faptul că face parte din organele de conducere, supraveghere şi control ale unei bănci comerciale din R. Moldova.
Pe pagina web a CNI lipseşte declaraţia de avere a lui Constantin Becciev. Acesta ne-a spus că nu a prezentat un astfel de act şi nici nu intenţionează să o facă, deoarece el nu este „subiect al declarării”. Mai mult, conducătorul S.A. „Apă-Canal Chişinău” afirmă că atât el, cât şi alţi angajaţi ai instituţiei pe care o gestionează nu au prezentat niciodată o astfel de declaraţie. „Apă-Canal Chişinău este o societate pe acţiuni, nu este întreprindere municipală, de aceea eu nu sunt subiect al declarării”, susţine Becciev.
Judecata va decide
Recent, CNI l-a acţionat pe Constantin Becciev în judecată, deoarece nu şi-a prezentat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2012. „Poziţia noastră este că domul Becciev este subiect al declarării atât a averii, cât şi a intereselor personale. Dânsul însă invocă contrariul. Instanţa de judecată va hotărî cine are dreptate”, a declarat pentru Moldova Curată Dumitru Prijmireanu, membru al Comisiei Naţionale de Integritate.
Societate cu capital de stat
Eugenia Ciumac, şefa Direcţiei management financiar din cadrul Primăriei municipiului Chişinău afirmă că „Apă-Canal Chişinău” este o întreprindere comunală importantă, având rolul alimentării cu apă a municipiului Chişinău. Instituţia respectivă este o societate pe acţiuni, dar e foarte important de ştiut că această societate are 100 % capital de stat, în anul 2000 instituţia fiind transmisă în proprietatea publică a municipiul Chişinău.
La rândul său, expertul anticorupţie Cristina Cojocaru afirmă că, în cazul întreprinderilor, Legea nr 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor stabileşte obligativitatea depunerii declaraţiilor de avere şi interese la CNI de către conducătorii întreprinderilor respective, atunci când în structura capitalului acestora statul deţine cota integrală sau majoritară. „Astfel, poziţia de apărare adoptată de domnul Becciev, potrivit căreia societatea comercială condusă de el nu ar fi întreprindere municipală, nu este neapărat relevantă, deoarece, atât timp cât statul deţine o cota totală în S.A. „Apă-Canal Chişinău”, domnul Becciev şi adjuncţii lui trebuiau să se conformeze prevederilor legale de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese personale la CNI”, afirmă Cristina Cojocaru.
Casă zidită din „alte materiale de construcţie”
Potrivit datelor de la Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Constantin Becciev deţine în satul Goianul Nou, comuna Stăuceni din municipiul Chişinău, o casă de locuit cu suprafaţa de 133 de metri patraţi şi un teren pentru construcţii de 0,1524 ha în aceeaşi localitate.
Constantin Becciev spune că această casă a fost dată în exploatare în anul 1994, pe atunci ea valora 550 de mii de lei. „Atât costa atunci, erau alte preţuri, alte materiale de construcţie. Nu am depus niciodată declaraţia şi am fost extrem de mirat de ce Comisia de Integritate îmi spune abia anul acesta despre acest act. Ce a făcut această Comisie din anul 2008 de când e funcţională legea?”, se întreabă Becciev.
Cristina Cojocaru precizează că Legea privind declararea şi controlul veniturilor a fost adoptată în anul 2002 şi nu în anul 2008. „Legea nr.1264/2002 chiar în versiunea sa iniţială prevedea obligaţia conducătorilor şi adjuncţilor acestora din cadrul întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi a instituţiilor financiare cu capital total sau majoritar de stat să depună declaraţii de avere. Faptul că nedepunerea declaraţiilor de acest gen nu a fost vreodată sancţionată înainte de crearea CNI, nu înseamnă că legea i-a scutit vreodată pe subiecţii daţi de obligaţia depunerii declaraţiilor. Afirmaţia făcută de conducătorul unei întreprinderi cu capital majoritar de stat, precum că nu a depus anterior asemenea declaraţii, vorbeşte doar despre încălcarea sistematică, devenită „cronică”, a legii în cauză”, conchide Cristina Cojocaru.
Tradiţia din comuna Stăuceni
Accesul pe strada unde locuieşte directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău” este interzis din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, de la colţul străzii, este plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Becciev spune, însă, că porţiunea de drum nu a fost blocată de el, ci de vecini. „Drumul este blocat doar în perioada când sunt ploi, deoarece la deal este glod, dar vara acolo accesul este liber”, afirmă Constantin Becciev.
Potrivit Inspectoratului Naţional de Patrulare (INP), un drum public nu poate fi blocat de către persoanele fizice. „Accesul pe o stradă poate fi resticţionat sau chiar interzis, doar cu acordul autorităţilor publice locale şi al polţiei rutiere. În comuna Stăuceni este o tradiţie ca persoanele care repară drumul public din banii proprii să îl blocheze în regiunea unde locuiesc”, afirmă Oleg Bâcu, şeful Secţiei de Sistematizare a circulaţiei rutiere din cadrul INP. Acesta mai declară că indicatorul rutier a fost instalat ilegal.
Drum public blocat pentru a nu fi murdărit asfaltul
Valentin Sâtnic, primarul comunei Stăuceni, susţine că el este la curent cu existenţa acelor blocuri de beton, însă nu ştie de indicatorul rutier plasat la colţul străzii. „Domnul Becciev locuieşte la o margine de sat, după casa lui este câmp. S-a blocat drumul, pentru a nu fi murdărită porţiunea asfaltată. Că, ştiţi cum sunt oamenii…”, concluzionează primarul de Stăuceni.
Specificăm că, potrivit Camerei Înregistrării de Stat din Moldova, Constantin Becciev este administratorul SA „Apă-Canal Chişinău” şi face parte din Consiliul unei bănci comerciale din Moldova.
La rândul său, soţia acestuia, Parascovia Becciev deţine 22 la sută din acţinile SRL. „B.M.P.-Politeh”, firmă ce se ocupă cu fabricarea utilajelor de pulverizare a lichidelor sau prafurilor, efectuarea lucrărilor de lăcătuşerie şi apeduct, comercializarea aparatelor de uz casnic şi aparatelor radio.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
După ce s-a reformat, ANI ignoră cererile de acces la i...
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) refuză să le ofere jurnaliștilor informații de interes public, argumentând că solicitările acestora nu sunt scrise pe foaie cu antet și nu conțin semnătura conducătorului instituției de presă. Asta chiar dacă legislația nu prevede astfel de rigori pentru cererile de acces la informațiile de interes public. Jurnaliștii, dar și unii juriști, consideră că acestea sunt pretexte de care s-ar folosi ilegal noua conducerea a ANI. În opinia lor, aceste practici periclitează activitatea reporterilor de investigație, în special înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019.
Drum reparat din bani publici până la poarta președinte...
Drumul care duce la casa președintei raionului Fălești, Iraida Bînzari, și alte două străzi alăturate din același cartier au fost reparate vara trecută din banii Consiliului Raional Fălești. În total au fost alocați peste 3 milioane de lei. Chiar dacă în zonă sunt și alte străzi pline de gropi, au fost reparate anume acelea care duc spre sau trec pe lângă casa președintei. Iraida Bânzari spune că pentru repararea și altor străzi nu au ajuns bani. Lucrările au fost executate de către firma unui consilier raional. Agentul economic a fost contractat în urma negocierilor directe.
Preşedinte de raion şi, în acelaşi timp, administrator...
Nicolae Chendighilean, preşedintele raionului Basarabeasca, este bănuit că, în timp ce exercita această funcţie, era şi administrator la două firme, lucru interzis de legislaţie. La sfârşitul lunii trecute Comisia Naţională de Integritate(CNI) a iniţiat un control pe numele lui, deoarece oficialul nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 că ar fi deţinut şi funcţia de preşedinte de raion, dar şi pe cea de administrator la două firme.
Dosarul licitațiilor trucate la DETS Buiucani: în timp...
Firma „Lovis Angro”, al cărui administrator este inculpat în unul dintre dosarele licitațiilor trucate în grădinițele din Chișinău, pare să aibă cel mai rodnic an la capitolul contracte cu statul. Faptul că administratorul Lilian Sofrone este judecat în prezent pentru complicitate la o schemă de fraudare a licitațiilor la Direcția Educației Buiucani nu servește drept temei pentru includerea companiei în lista de interdicții a Agenției Achiziții Publice. De asemenea, în mod paradoxal, acest fapt nu îi pune în gardă pe șefii instituțiilor de stat care organizează licitații și aleg drept câștigătoare anume această firmă. O altă companie care figurează în acest dosar, „Crinic Grup”, la fel nu este inclusă în lista de interdicții, dar nici nu are în ultimul timp licitații câștigate la stat.
Familia fostului ministru al Agriculturii: terenuri, ca...
Fostul ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, are acum litigii în instanţe pentru faptele pe care le-ar fi comis în timpul exercitării mandatului de ministru, adică în anii 2011-2014. El a dat în judecată Comisia Naţională de Integritate. Comisia a constatat că Vasile Bumacov a admis un conflict de interese atunci când o firmă condusă de fiul său şi administrată de ginerele său ar fi beneficiat de un credit preferenţial de circa 30 de mii de euro, prin intermediul unei instituţii subordonate Ministerului Agriculturii. Vasile Bumacov susţine că aceste acuzaţii ar fi o comandă politică.
Un contract în valoare de 44 de mii de euro semnat într...
Curtea Supremă de Justiţie a decis: Mihail Stratan a admis intenţionat un conflict de interese atunci când Agenţia pe care o conducea a ales drept câştigătoare a unei licitaţii o firmă a familiei directorului. Firma s-a angajat să ofere Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) echipament în valoare de peste 44 de mii de euro. Cu trei ani în urmă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Stratan a admis un conflict de interese, iar acum Curtea Supremă a confirmat. Succesoarea CNI, ANI, poate cere în instanţă anularea contractului.
Aici așteptăm comentariul tău!