Constantin Becciev nu a depus niciodată vreo declaraţie de avere

2013-2018 26 septembrie 2013 1881
Constantin Becciev

Directorul Societăţii pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, nu a depus la Comisia Naţională de Integritate (CNI) declaraţia de avere pentru anul 2012, invocând faptul că nu este „subiect al declarării”. Prin urmare, acesta nu a declarat că este prorietarul unei case impunătoare situată într-o suburbie a municipiului Chişinău şi nu a făcut public faptul că face parte din organele de conducere, supraveghere şi control ale unei bănci comerciale din R. Moldova.



Pe pagina web a CNI lipseşte declaraţia de avere a lui Constantin Becciev. Acesta ne-a spus că nu a prezentat un astfel de act şi nici nu intenţionează să o facă, deoarece el nu este „subiect al declarării”. Mai mult, conducătorul S.A. „Apă-Canal Chişinău” afirmă că atât el, cât şi alţi angajaţi ai instituţiei pe care o gestionează nu au prezentat niciodată o astfel de declaraţie. „Apă-Canal Chişinău este o societate pe acţiuni, nu este întreprindere municipală, de aceea eu nu sunt subiect al declarării”, susţine  Becciev.

Casa lui Constantin Becciev

Judecata va decide

Drum blocat în partea de la deal a străzii

Recent, CNI l-a acţionat pe Constantin Becciev în judecată, deoarece nu şi-a prezentat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2012. „Poziţia noastră este că domul Becciev este subiect al declarării atât a averii, cât şi a intereselor personale. Dânsul însă invocă contrariul. Instanţa de judecată va hotărî cine are dreptate”, a declarat pentru Moldova Curată Dumitru Prijmireanu, membru al Comisiei Naţionale de Integritate.

Indicator instalat ilegal la marginea străzii

Societate cu capital de stat

Eugenia Ciumac, şefa Direcţiei management financiar din cadrul Primăriei municipiului Chişinău afirmă că „Apă-Canal Chişinău” este o întreprindere comunală importantă, având rolul alimentării cu apă a municipiului Chişinău. Instituţia respectivă este o societate pe acţiuni, dar e foarte important de ştiut că această societate are 100 % capital de stat, în anul 2000 instituţia fiind transmisă în proprietatea publică a municipiul Chişinău.

La rândul său, expertul anticorupţie Cristina Cojocaru afirmă că, în cazul întreprinderilor, Legea nr 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor stabileşte obligativitatea depunerii declaraţiilor de avere şi interese la CNI de către conducătorii întreprinderilor respective, atunci când în structura capitalului acestora statul deţine cota integrală sau majoritară. „Astfel, poziţia de apărare adoptată de domnul Becciev, potrivit căreia societatea comercială condusă de el nu ar fi întreprindere municipală, nu este neapărat relevantă, deoarece, atât timp cât statul deţine o cota totală în S.A. „Apă-Canal Chişinău”, domnul Becciev şi adjuncţii lui trebuiau să se conformeze prevederilor legale de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese personale la CNI”, afirmă Cristina Cojocaru.

Casă zidită din „alte materiale de construcţie”

Potrivit datelor de la Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Constantin Becciev deţine în satul Goianul Nou, comuna Stăuceni din municipiul Chişinău, o casă de locuit cu suprafaţa de 133 de metri patraţi şi un teren pentru construcţii de 0,1524 ha în aceeaşi localitate.
Constantin Becciev spune că această casă a fost dată în exploatare în anul 1994, pe atunci ea valora 550 de mii de lei. „Atât costa atunci, erau alte preţuri, alte materiale de construcţie. Nu am depus niciodată declaraţia şi am fost extrem de mirat de ce Comisia de Integritate îmi spune abia anul acesta despre acest act. Ce a făcut această Comisie din anul 2008 de când e funcţională legea?”, se întreabă Becciev.
Cristina Cojocaru precizează că Legea privind declararea şi controlul veniturilor a fost adoptată în anul 2002 şi nu în anul 2008. „Legea nr.1264/2002 chiar în versiunea sa iniţială prevedea obligaţia conducătorilor şi adjuncţilor acestora din cadrul întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi a instituţiilor financiare cu capital total sau majoritar de stat să depună declaraţii de avere. Faptul că nedepunerea declaraţiilor de acest gen nu a fost vreodată sancţionată înainte de crearea CNI, nu înseamnă că legea i-a scutit vreodată pe subiecţii daţi de obligaţia depunerii declaraţiilor. Afirmaţia făcută de conducătorul unei întreprinderi cu capital majoritar de stat, precum că nu a depus anterior asemenea declaraţii, vorbeşte doar despre încălcarea sistematică, devenită „cronică”, a legii în cauză”, conchide Cristina Cojocaru.

Tradiţia din comuna Stăuceni

Accesul pe strada unde locuieşte directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău” este interzis din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, de la colţul străzii, este plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Becciev spune, însă, că porţiunea de drum nu a fost blocată de el, ci de vecini. „Drumul este blocat doar în perioada când sunt ploi, deoarece la deal este glod, dar vara acolo accesul este liber”, afirmă Constantin Becciev.
Potrivit Inspectoratului Naţional de Patrulare (INP), un drum public nu poate fi blocat de către persoanele fizice. „Accesul pe o stradă poate fi resticţionat sau chiar interzis, doar cu acordul autorităţilor publice locale şi al polţiei rutiere. În comuna Stăuceni este o tradiţie ca persoanele care repară drumul public din banii proprii să îl blocheze în regiunea unde locuiesc”, afirmă Oleg Bâcu, şeful Secţiei de Sistematizare a circulaţiei rutiere din cadrul INP. Acesta mai declară că indicatorul rutier a fost instalat ilegal.

Drum public blocat pentru a nu fi murdărit asfaltul

 Valentin Sâtnic, primarul comunei Stăuceni, susţine că el este la curent cu existenţa acelor blocuri de beton, însă nu ştie de indicatorul rutier plasat la colţul străzii. „Domnul Becciev locuieşte la o margine de sat, după casa lui este câmp. S-a blocat drumul, pentru a nu fi murdărită porţiunea asfaltată. Că, ştiţi cum sunt oamenii…”, concluzionează primarul de Stăuceni.
Specificăm că, potrivit Camerei Înregistrării de Stat din Moldova, Constantin Becciev este administratorul SA „Apă-Canal Chişinău” şi face parte din Consiliul unei bănci comerciale din Moldova.
La rândul său, soţia acestuia, Parascovia Becciev deţine 22 la sută din acţinile SRL. „B.M.P.-Politeh”, firmă ce se ocupă cu fabricarea utilajelor de pulverizare a lichidelor sau prafurilor, efectuarea lucrărilor de lăcătuşerie şi apeduct, comercializarea aparatelor de uz casnic şi aparatelor radio.


Lilia Zaharia
 

Blocurile de beton ce desparte drumul de ţară de porţiunea asfaltată



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

2013-2018

Electorala 2019: deputatul socialist Grigore Novac, car...

Deputatul socialist Grigore Novac (35 de ani), despre care Partidul Socialiștilor a anunțat că va candida la alegerile parlamentare, a obținut un teren (în anul 2011) de la Primăria Stăuceni prin intermediul unui act de căsătorie fictivă. Deși deputatul neagă acest lucru, Primăria Stăuceni a informat, la solicitare, presa, că Novac a obținut terenul gratuit, în baza articolului din Codul Funciar referitor la familiile tinere. Astfel ar fi procedat și alti doi socialiști, Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco. Acea acordare de terenuri de către Primăria Stăuceni este în prezent investigată de CNA, în cadrul unei cauze penale. Grigore Novac a donat partidului, în diferite perioade, mai mulți bani decât a declarat legal, însă spune că acestea sunt venituri obținute anterior, din munca peste hotare.

18 decembrie 2018
3634
2013-2018

Ziarul de Gardă: Imperiul şi conexiunile lui Gofman, ce...

Mihail Gofman, şeful adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (SPCB), este unul dintre cei mai bogaţi angajaţi de la CNA. Oficial, a declarat o avere de 3,8 milioane de lei, însă în realitate averea sa ar fi de 10 ori mai mare. ZdG a identificat tranzacţiile dubioase pe care le-a făcut acesta la începutul anului 2013.

07 martie 2014
1887
2013-2018

Primarul din Ignăţei, revocat din funcţie şi numit prim...

Ion Balan, demis printr-o hotărire de judecată definitivă din funcţia de primar al comunei Ignăţei din raionul Rezina, a rămas la Primărie întrucât a fost numit de către consiliul local în funcţia de primar interimar. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) susţine că decizia Consiliului este ilegală.

20 martie 2015
2075
2013-2018

Familia deputatului-sportiv, Nicolae Juravschi, cu veni...

Familia deputatului democrat Nicolae Juravschi a obţinut anul trecut un venit de peste un milion 715 de mii de lei: aproape jumătate din sumă fiind salariile şi indemnizaţiile ridicate de soţii Juravschi. Cealaltă jumătate, peste 890 de lei, a fost obţinută din chiria unui spaţiu comercial situat în centrul capitalei, dar şi din înstrăinarea unui garaj amplasat în sectorul Botanica.

29 iunie 2017
1659
2013-2018

După ce s-a reformat, ANI ignoră cererile de acces la i...

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) refuză să le ofere jurnaliștilor informații de interes public, argumentând că solicitările acestora nu sunt scrise pe foaie cu antet și nu conțin semnătura conducătorului instituției de presă. Asta chiar dacă legislația nu prevede astfel de rigori pentru cererile de acces la informațiile de interes public. Jurnaliștii, dar și unii juriști, consideră că acestea sunt pretexte de care s-ar folosi ilegal noua conducerea a ANI. În opinia lor, aceste practici periclitează activitatea reporterilor de investigație, în special înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019.

21 octombrie 2018
1961
2013-2018

Viceminiştri cu remunerări triple

În anul 2012, opt actuali viceminiştri au primit onorarii grase, deoarece au reprezentat statul în societăţi şi întreprinderi. Suma acestor remunărări depăşeşte un milion de lei. La începutul acestui an, au intrat în vigoare câteva modificări legislative, potrivit cărora în consiliile de administraţie (CA) ale instituţiilor de stat vor avea dreptul să fie incluşi nu numai funcţionari publici, cum era prevăzut anterior, dar şi demnitari. Experţii susţin că aceste amendamente au fost votate pentru a promova anumite interese.

31 ianuarie 2014
1891