Constantin Becciev nu a depus niciodată vreo declaraţie de avere
Directorul Societăţii pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, nu a depus la Comisia Naţională de Integritate (CNI) declaraţia de avere pentru anul 2012, invocând faptul că nu este „subiect al declarării”. Prin urmare, acesta nu a declarat că este prorietarul unei case impunătoare situată într-o suburbie a municipiului Chişinău şi nu a făcut public faptul că face parte din organele de conducere, supraveghere şi control ale unei bănci comerciale din R. Moldova.
Pe pagina web a CNI lipseşte declaraţia de avere a lui Constantin Becciev. Acesta ne-a spus că nu a prezentat un astfel de act şi nici nu intenţionează să o facă, deoarece el nu este „subiect al declarării”. Mai mult, conducătorul S.A. „Apă-Canal Chişinău” afirmă că atât el, cât şi alţi angajaţi ai instituţiei pe care o gestionează nu au prezentat niciodată o astfel de declaraţie. „Apă-Canal Chişinău este o societate pe acţiuni, nu este întreprindere municipală, de aceea eu nu sunt subiect al declarării”, susţine Becciev.
Judecata va decide
Recent, CNI l-a acţionat pe Constantin Becciev în judecată, deoarece nu şi-a prezentat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2012. „Poziţia noastră este că domul Becciev este subiect al declarării atât a averii, cât şi a intereselor personale. Dânsul însă invocă contrariul. Instanţa de judecată va hotărî cine are dreptate”, a declarat pentru Moldova Curată Dumitru Prijmireanu, membru al Comisiei Naţionale de Integritate.
Societate cu capital de stat
Eugenia Ciumac, şefa Direcţiei management financiar din cadrul Primăriei municipiului Chişinău afirmă că „Apă-Canal Chişinău” este o întreprindere comunală importantă, având rolul alimentării cu apă a municipiului Chişinău. Instituţia respectivă este o societate pe acţiuni, dar e foarte important de ştiut că această societate are 100 % capital de stat, în anul 2000 instituţia fiind transmisă în proprietatea publică a municipiul Chişinău.
La rândul său, expertul anticorupţie Cristina Cojocaru afirmă că, în cazul întreprinderilor, Legea nr 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor stabileşte obligativitatea depunerii declaraţiilor de avere şi interese la CNI de către conducătorii întreprinderilor respective, atunci când în structura capitalului acestora statul deţine cota integrală sau majoritară. „Astfel, poziţia de apărare adoptată de domnul Becciev, potrivit căreia societatea comercială condusă de el nu ar fi întreprindere municipală, nu este neapărat relevantă, deoarece, atât timp cât statul deţine o cota totală în S.A. „Apă-Canal Chişinău”, domnul Becciev şi adjuncţii lui trebuiau să se conformeze prevederilor legale de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese personale la CNI”, afirmă Cristina Cojocaru.
Casă zidită din „alte materiale de construcţie”
Potrivit datelor de la Întreprinderea de Stat „Cadastru”, Constantin Becciev deţine în satul Goianul Nou, comuna Stăuceni din municipiul Chişinău, o casă de locuit cu suprafaţa de 133 de metri patraţi şi un teren pentru construcţii de 0,1524 ha în aceeaşi localitate.
Constantin Becciev spune că această casă a fost dată în exploatare în anul 1994, pe atunci ea valora 550 de mii de lei. „Atât costa atunci, erau alte preţuri, alte materiale de construcţie. Nu am depus niciodată declaraţia şi am fost extrem de mirat de ce Comisia de Integritate îmi spune abia anul acesta despre acest act. Ce a făcut această Comisie din anul 2008 de când e funcţională legea?”, se întreabă Becciev.
Cristina Cojocaru precizează că Legea privind declararea şi controlul veniturilor a fost adoptată în anul 2002 şi nu în anul 2008. „Legea nr.1264/2002 chiar în versiunea sa iniţială prevedea obligaţia conducătorilor şi adjuncţilor acestora din cadrul întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi a instituţiilor financiare cu capital total sau majoritar de stat să depună declaraţii de avere. Faptul că nedepunerea declaraţiilor de acest gen nu a fost vreodată sancţionată înainte de crearea CNI, nu înseamnă că legea i-a scutit vreodată pe subiecţii daţi de obligaţia depunerii declaraţiilor. Afirmaţia făcută de conducătorul unei întreprinderi cu capital majoritar de stat, precum că nu a depus anterior asemenea declaraţii, vorbeşte doar despre încălcarea sistematică, devenită „cronică”, a legii în cauză”, conchide Cristina Cojocaru.
Tradiţia din comuna Stăuceni
Accesul pe strada unde locuieşte directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău” este interzis din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, de la colţul străzii, este plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Becciev spune, însă, că porţiunea de drum nu a fost blocată de el, ci de vecini. „Drumul este blocat doar în perioada când sunt ploi, deoarece la deal este glod, dar vara acolo accesul este liber”, afirmă Constantin Becciev.
Potrivit Inspectoratului Naţional de Patrulare (INP), un drum public nu poate fi blocat de către persoanele fizice. „Accesul pe o stradă poate fi resticţionat sau chiar interzis, doar cu acordul autorităţilor publice locale şi al polţiei rutiere. În comuna Stăuceni este o tradiţie ca persoanele care repară drumul public din banii proprii să îl blocheze în regiunea unde locuiesc”, afirmă Oleg Bâcu, şeful Secţiei de Sistematizare a circulaţiei rutiere din cadrul INP. Acesta mai declară că indicatorul rutier a fost instalat ilegal.
Drum public blocat pentru a nu fi murdărit asfaltul
Valentin Sâtnic, primarul comunei Stăuceni, susţine că el este la curent cu existenţa acelor blocuri de beton, însă nu ştie de indicatorul rutier plasat la colţul străzii. „Domnul Becciev locuieşte la o margine de sat, după casa lui este câmp. S-a blocat drumul, pentru a nu fi murdărită porţiunea asfaltată. Că, ştiţi cum sunt oamenii…”, concluzionează primarul de Stăuceni.
Specificăm că, potrivit Camerei Înregistrării de Stat din Moldova, Constantin Becciev este administratorul SA „Apă-Canal Chişinău” şi face parte din Consiliul unei bănci comerciale din Moldova.
La rândul său, soţia acestuia, Parascovia Becciev deţine 22 la sută din acţinile SRL. „B.M.P.-Politeh”, firmă ce se ocupă cu fabricarea utilajelor de pulverizare a lichidelor sau prafurilor, efectuarea lucrărilor de lăcătuşerie şi apeduct, comercializarea aparatelor de uz casnic şi aparatelor radio.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Fonduri regeşti pentru firma „casei”
Într-un raport recent al Curţii de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) este menţionat faptul că primarul comunei Regina Maria din raionul Soroca a desemnat drept câştigător, în cadrul unui concurs de achiziţie, firma care este condusă de soţia acestuia. Pe contul firmei a fost transferată suma de peste un milion de lei, bani ce erau necesari pentru renovarea a trei instituţii din localitate. După un control efectuat de CCRM s-a stabilit că, deşi a fost plătită toată suma necesară pentru efectuarea lucrărilor, agentul economic ar fi utilizat o parte din bani în alte scopuri. Primarul Oleg Nastas neagă că ar fi fost în conflict de interese în acest caz, afirmând că lucrările au fost tergiversate din motive întemeiate.
Conflict de interese la conducerea Ministerului Sănătăț...
Stela Grigoraș, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, îl are ca subaltern pe partenerul său de afaceri, Anatol Mămăligă. Acesta este secretar de stat, poziție similară cu cea de viceministru. Cei doi au fondat împreună ”Parteneriate pentru Dezvoltare” SRL, afacere care le întregește veniturile cu mii de lei anual. Stela Grigoraș și Anatol Mămăligă sunt și cumetri, ministra fiind nașa de botez a copiilor secretatului de stat.
Ziarul de Gardă: Imperiul şi conexiunile lui Gofman, ce...
Mihail Gofman, şeful adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (SPCB), este unul dintre cei mai bogaţi angajaţi de la CNA. Oficial, a declarat o avere de 3,8 milioane de lei, însă în realitate averea sa ar fi de 10 ori mai mare. ZdG a identificat tranzacţiile dubioase pe care le-a făcut acesta la începutul anului 2013.
Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...
Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice. O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese.
Secretul de la „Moldsilva” a fost deconspirat (Partea...
Un al treilea funcţionar din conducerea Agenţiei de Stat „Moldsilva”, după Dumitru Galupa şi Eugeniu Nazaria, care au participat la o licitaţie şi au obţinut ilegal dreptul de arendă a unui teren forestier, este Ion Haralampov, directorul Întreprinderii de Stat (ÎSS) „Hânceşti-Silva”. Acesta a arendat patru hectare de teren forestier din ocolul silvic „Vadul lui Vodă”, iar Comisia Naţională de Integritate (CNI) s-a autosesizat şi a stabilit că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. În timp ce Comisia efectua controlul, Ion Haralampov a reziliat contractul de arendă.
Investigație: la Primăria Chișinău funcționează o schem...
Zeci de terenuri pentru construcții au ajuns în ultimii ani din proprietate publică în proprietate privată prin intermediul unor scheme frauduloase sprijinite de funcționari din Primăria Chișinău, arată o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice.
Aici așteptăm comentariul tău!