Cum procedăm atunci când autoritatea publică nu ne oferă informația de interes public solicitată, deși a trecut foarte mult timp?

Arhiva 2 noiembrie 2017 2388

Întrebare: Sunt reprezentantă a unui ONG care acorda suport persoanelor cu dizabilități din orașul Criuleni. Am solicitat informații de la Spitalul raional Criuleni referitoare la serviciile care au fost acordate unei persoane cu dizabilități severe de vedere. Persoana respectivă a fost transportată din satul Mășcăuți la Spital din Criuleni, cu ambulanța, pe timp de noapte, pentru examinare psihiatrică și narcologică,  deoarece a devenit agresivă, violentă cu familia și cu cei din jur. Deși până acum nu a fost la evidența spitalului de psihiatrie, există bănuieli că aceasta suferă  și de anumite dereglări psihice. În aceeași noapte, la scurt timp după ce a fost adusă la spital, ea a fost trimisă acasă fără a fi însoțită de cineva, fără transport etc. Persoana respectivă este în continuare agresivă.



Am cerut în scris administrației spitalului să ne comunice care sunt procedurile în astfel de cazuri, ce servicii trebuiau să fie acordate și ce s-a întreprins etc., deoarece avem suspiciuni că responsabilii spitalului, inclusiv medicii, nu și-au îndeplinit obligațiunile de serviciu. Au trecut deja 60 de zile din momentul depunerii solicitării, iar răspuns așa și nu am primit. Cum să procedăm în acest caz?

Juristul API răspunde: În cazul respectiv, autoritatea publică, furnizor de informație, nu a respectat termenul de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație pentru a furniza informaţia solicitată. Termenul de 15 zile este prevăzut în articolul 16 din Legea privind accesul la informaţie nr. 982 din 11 mai 2000. Potrivit prevederilor articolului 23 din aceeaşi Lege, în cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce priveşte accesul la informaţie i-au fost lezate, dar şi în cazul în care nu este satisfăcută de soluția oferită de către conducerea furnizorului de informaţii sau de către organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acțiunea sau inacțiunea furnizorului de informaţii direct în instanţa de contencios administrativ competentă. Adresarea în instanţa de judecată se efectuează în termen de o lună de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau în caz dacă nu a primit răspuns, de la data când trebuia să-l primească.

În acest caz, dvs., ați depășit termenul de adresare în instanţa de judecată şi există riscul mare că cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca fiind tardivă (întârziată). Vă recomand să vă adresați repetat cu aceeași cerere de acces la informaţie şi în cazul unui răspuns negativ sau lipsa răspunsului, să sesizați instanţa de judecată, cu respectarea termenului menționat mai sus.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Profil candidat: Gheorghe Balan

Integritatea în activitatea politică

01 februarie 2019
2834

Profil candidat: Ion Terguță

Integritatea în activitatea politică

27 ianuarie 2019
3053

Integritatea autorităţilor naţionale este o precondiţie...

Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, ratificat de Parlamentul de la Chişinău la 2 iulie 2014,  reprezintă un document complex, care vizează domenii esenţiale şi conţine prevederi importante referitoare la:

25 iulie 2014
1992

ATENŢIE! Webinarii la tema transparenței în procesul de...

Alianța pentru o Românie Curată și Inițiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public din Republica Moldova vă invită să beneficiați de oportunitatea de a vă instrui, în cadrul a două webinarii consecutive, în privința aplicării prevederilor Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (România), respectiv Legii 239/2008 privind transparența în procesul decizional (Republica Moldova). Legile dedicate transparenței decizionale sunt mai puțin cunoscute și aplicate, atât în România, cât și în Republica Moldova, dar acestea fac parte din pachetul de legi de care dispune societatea civilă, cu ajutorul cărora cetățenii simpli pot contribui la îmbunătățirea cadrului legislativ.

11 ianuarie 2016
1777

Legea testării integrităţii - contestată, deşi aduce ro...

Legea privind testarea integrităţii profesionale îi nemulţumeşte pe mulţi agenţi publici, indiferent dacă au trecut sau au picat testul. Unele prevederi i-au nemulţumit şi pe câţiva deputaţi comunişti, care au cerut Curții Constituţionale să verifice dacă articolele referitoare la instanțele de judecată sunt conforme cu Legea Supremă.  Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care a notat că legea este una bună, fiind un instrument de contracarare a actelor de corupţie în instituţiile publice, dar că ar trebui revizuită pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe dacă actul legislativ adoptat la sfârşitul anului 2013 este constituţional sau nu.

27 ianuarie 2015
1992

Profil candidat: Dumitru Diacov

Integritatea în activitatea politică

03 februarie 2019
2691