Cum procedăm atunci când autoritatea publică nu ne oferă informația de interes public solicitată, deși a trecut foarte mult timp?
Întrebare: Sunt reprezentantă a unui ONG care acorda suport persoanelor cu dizabilități din orașul Criuleni. Am solicitat informații de la Spitalul raional Criuleni referitoare la serviciile care au fost acordate unei persoane cu dizabilități severe de vedere. Persoana respectivă a fost transportată din satul Mășcăuți la Spital din Criuleni, cu ambulanța, pe timp de noapte, pentru examinare psihiatrică și narcologică, deoarece a devenit agresivă, violentă cu familia și cu cei din jur. Deși până acum nu a fost la evidența spitalului de psihiatrie, există bănuieli că aceasta suferă și de anumite dereglări psihice. În aceeași noapte, la scurt timp după ce a fost adusă la spital, ea a fost trimisă acasă fără a fi însoțită de cineva, fără transport etc. Persoana respectivă este în continuare agresivă.
Am cerut în scris administrației spitalului să ne comunice care sunt procedurile în astfel de cazuri, ce servicii trebuiau să fie acordate și ce s-a întreprins etc., deoarece avem suspiciuni că responsabilii spitalului, inclusiv medicii, nu și-au îndeplinit obligațiunile de serviciu. Au trecut deja 60 de zile din momentul depunerii solicitării, iar răspuns așa și nu am primit. Cum să procedăm în acest caz?
Juristul API răspunde: În cazul respectiv, autoritatea publică, furnizor de informație, nu a respectat termenul de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație pentru a furniza informaţia solicitată. Termenul de 15 zile este prevăzut în articolul 16 din Legea privind accesul la informaţie nr. 982 din 11 mai 2000. Potrivit prevederilor articolului 23 din aceeaşi Lege, în cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce priveşte accesul la informaţie i-au fost lezate, dar şi în cazul în care nu este satisfăcută de soluția oferită de către conducerea furnizorului de informaţii sau de către organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acțiunea sau inacțiunea furnizorului de informaţii direct în instanţa de contencios administrativ competentă. Adresarea în instanţa de judecată se efectuează în termen de o lună de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau în caz dacă nu a primit răspuns, de la data când trebuia să-l primească.
În acest caz, dvs., ați depășit termenul de adresare în instanţa de judecată şi există riscul mare că cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca fiind tardivă (întârziată). Vă recomand să vă adresați repetat cu aceeași cerere de acces la informaţie şi în cazul unui răspuns negativ sau lipsa răspunsului, să sesizați instanţa de judecată, cu respectarea termenului menționat mai sus.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
Unul dintre deputații aleși duminică are antecedente pe...
Unul dintre deputații noi aleși la 20 octombrie, socialistul Vitalii Evtodiev, a fost cercetat penal pentru falsificarea unei expertize. Ultima decizie în acest dosar a fost luată anul trecut de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Vitalii Evtodiev a fost recunoscut vinovat, doar că nu a ispășit nici o pedeapsă, întrucât infracțiunea s-a prescris. Deputatul nu vrea să comenteze această cauză penală, spunând că însăși durata examinării în instanțe a acestui dosar ar vorbi despre multe.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Conflictul de interese de la Cuizăuca continuă și în ma...
De patru ani, Ion Țurcan, primarul comunei Cuizăuca, raionul Rezina, continuă să lucreze cu sora sa în aceeași instituție, ea fiind contabilă-șefă. Chiar dacă acum doi ani, Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că cei doi activează în conflict de interese, situația nu s-a schimbat. După emiterea actului CNI, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) trebuia să-l acționeze pe primar în judecată, în cazul în care nu soluționează amiabil acest conflict.
Plagiat într-o sesizare depusă la CC: socialiștii au pr...
Fracțiunea din Parlament a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon și Zinaida Greceanâi, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care pasaje întregi sunt preluate din 3 hotărâri ale Curții Constituționale din România. Sesizarea se referă la articolul 153 din Codul Educației, adoptat în luna iulie 2014. Articolul prevede că directorilor instituțiilor de învățământ publice care, la data intrării în vigoare a Codului, au mai mult de 5 ani de aflare în funcție, să le fie desfăcute contractele și să fie organizate noi concursuri de angajare, la care ei să poată participa.