Cum procedăm atunci când autoritatea publică nu ne oferă informația de interes public solicitată, deși a trecut foarte mult timp?
Întrebare: Sunt reprezentantă a unui ONG care acorda suport persoanelor cu dizabilități din orașul Criuleni. Am solicitat informații de la Spitalul raional Criuleni referitoare la serviciile care au fost acordate unei persoane cu dizabilități severe de vedere. Persoana respectivă a fost transportată din satul Mășcăuți la Spital din Criuleni, cu ambulanța, pe timp de noapte, pentru examinare psihiatrică și narcologică, deoarece a devenit agresivă, violentă cu familia și cu cei din jur. Deși până acum nu a fost la evidența spitalului de psihiatrie, există bănuieli că aceasta suferă și de anumite dereglări psihice. În aceeași noapte, la scurt timp după ce a fost adusă la spital, ea a fost trimisă acasă fără a fi însoțită de cineva, fără transport etc. Persoana respectivă este în continuare agresivă.
Am cerut în scris administrației spitalului să ne comunice care sunt procedurile în astfel de cazuri, ce servicii trebuiau să fie acordate și ce s-a întreprins etc., deoarece avem suspiciuni că responsabilii spitalului, inclusiv medicii, nu și-au îndeplinit obligațiunile de serviciu. Au trecut deja 60 de zile din momentul depunerii solicitării, iar răspuns așa și nu am primit. Cum să procedăm în acest caz?
Juristul API răspunde: În cazul respectiv, autoritatea publică, furnizor de informație, nu a respectat termenul de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație pentru a furniza informaţia solicitată. Termenul de 15 zile este prevăzut în articolul 16 din Legea privind accesul la informaţie nr. 982 din 11 mai 2000. Potrivit prevederilor articolului 23 din aceeaşi Lege, în cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce priveşte accesul la informaţie i-au fost lezate, dar şi în cazul în care nu este satisfăcută de soluția oferită de către conducerea furnizorului de informaţii sau de către organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acțiunea sau inacțiunea furnizorului de informaţii direct în instanţa de contencios administrativ competentă. Adresarea în instanţa de judecată se efectuează în termen de o lună de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau în caz dacă nu a primit răspuns, de la data când trebuia să-l primească.
În acest caz, dvs., ați depășit termenul de adresare în instanţa de judecată şi există riscul mare că cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca fiind tardivă (întârziată). Vă recomand să vă adresați repetat cu aceeași cerere de acces la informaţie şi în cazul unui răspuns negativ sau lipsa răspunsului, să sesizați instanţa de judecată, cu respectarea termenului menționat mai sus.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Zubco scapă de amenda Comisiei Naționale de Integritate
Fostul procuror general, Valeriu Zubco, a fost absolvit de obligația de a achita amenda în valoare de 6 000 de lei pentru că s-ar fi aflat într-un conflict de interese în cazul vânătorii din Pădurea Domnească. Judecătoria sectorului Râșcani a dispus anularea hotărârii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) prin care aceasta l-a amendat pe Zubco pentru conflictul de interese depistat în cazul Pădurea Domnească. Magistrații care au examinat contestația depusă de Zubco au ajuns la concluzia că fostul procuror nu era obligat să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii despre faptul că Gheorghe Crețu este bănuit că l-ar fi omorât pe Sorin Paciu, atâta timp cât asupra judecătorului Curții de Apel Chișinău nu exista o bănuială rezonabilă. De asemenea, cred judecătorii Judecătoriei Râșcani, Zubco nu era obligat nici să anunțe Parlamentul despre incidentul de la vânătoare, întrucât Procuratura Generală este o instituție autonomă. Astfel, potrivit instanței, CNI și-a depășit atribuțiile de serviciu atunci când i-a aplicat amenda lui Zubco. Contactat de portalul Moldova Curată, Anatolie Donciu, președintele CNI, a declarat că nu poate comenta decizia instanței, chiar dacă nu este de acord cu aceasta. „Noi am contestat decizia judecătoriei Râșcani la Curtea de Apel Chișinău. În rest, nu pot comenta decizia instanței, pentru că ea are valoare de lege”, a declarat Donciu, precizând că CNI s-a condus de prevederile legale atunci când i-a aplicat amenda lui Zubco. Amintim că, la 21 martie curent, CNI a constat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către ex-procurorul general Valeriu Zubco, participant la vânătoarea din Rezervația naturală ,,Pădurea Domnească", care s-a soldat cu decesul lui Sorin Paciu. Comisia a dispus atunci amendarea lui Zubco cu 6000 de lei. Fostul demnitar a contestat însă actul în instanță.
Viceministrul Culturii şi-a completat declaraţia de ave...
Viceministrul Culturii, Igor Șarov, și-a completat declarația de avere de două ori, lucru pe care legea nu îl permite. Imediat ce a preluat funcția, în septembrie 2013, el a depus o declarație de avere și scria că nu deține nici un imobil, iar pentru Moldova Curată a explicat că locuiește cu familia întrun apartament al mamei sale. După apariția articolului însă, declarația a fost completată și republicată atât pe pagina Comisiei Naționale de Integritate (CNI), cât și pe cea a Ministerului Culturii. În noul document, în proprietatea oficialului apare un apartament. Experţii susţin că legea nu prevede recompletarea declaraţiilor de avere, iar acest lucru este ilegal.
Mister plătit din bani publici: Secretariatul Parlament...
Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a cheltuit anul trecut circa 158 de mii de lei ca să-i înveţe limba engleză pe funcţionarii instituţiei. Deşi cursurile au fost achitate din bani publici, Secretariatul a refuzat să ne furnizeze numele celor instruiţi, menţionând că va face acest lucru doar după ce aceştia îşi vor da acordul.
