Cum procedăm atunci când autoritatea publică nu ne oferă informația de interes public solicitată, deși a trecut foarte mult timp?
Întrebare: Sunt reprezentantă a unui ONG care acorda suport persoanelor cu dizabilități din orașul Criuleni. Am solicitat informații de la Spitalul raional Criuleni referitoare la serviciile care au fost acordate unei persoane cu dizabilități severe de vedere. Persoana respectivă a fost transportată din satul Mășcăuți la Spital din Criuleni, cu ambulanța, pe timp de noapte, pentru examinare psihiatrică și narcologică, deoarece a devenit agresivă, violentă cu familia și cu cei din jur. Deși până acum nu a fost la evidența spitalului de psihiatrie, există bănuieli că aceasta suferă și de anumite dereglări psihice. În aceeași noapte, la scurt timp după ce a fost adusă la spital, ea a fost trimisă acasă fără a fi însoțită de cineva, fără transport etc. Persoana respectivă este în continuare agresivă.
Am cerut în scris administrației spitalului să ne comunice care sunt procedurile în astfel de cazuri, ce servicii trebuiau să fie acordate și ce s-a întreprins etc., deoarece avem suspiciuni că responsabilii spitalului, inclusiv medicii, nu și-au îndeplinit obligațiunile de serviciu. Au trecut deja 60 de zile din momentul depunerii solicitării, iar răspuns așa și nu am primit. Cum să procedăm în acest caz?
Juristul API răspunde: În cazul respectiv, autoritatea publică, furnizor de informație, nu a respectat termenul de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație pentru a furniza informaţia solicitată. Termenul de 15 zile este prevăzut în articolul 16 din Legea privind accesul la informaţie nr. 982 din 11 mai 2000. Potrivit prevederilor articolului 23 din aceeaşi Lege, în cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce priveşte accesul la informaţie i-au fost lezate, dar şi în cazul în care nu este satisfăcută de soluția oferită de către conducerea furnizorului de informaţii sau de către organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acțiunea sau inacțiunea furnizorului de informaţii direct în instanţa de contencios administrativ competentă. Adresarea în instanţa de judecată se efectuează în termen de o lună de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau în caz dacă nu a primit răspuns, de la data când trebuia să-l primească.
În acest caz, dvs., ați depășit termenul de adresare în instanţa de judecată şi există riscul mare că cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca fiind tardivă (întârziată). Vă recomand să vă adresați repetat cu aceeași cerere de acces la informaţie şi în cazul unui răspuns negativ sau lipsa răspunsului, să sesizați instanţa de judecată, cu respectarea termenului menționat mai sus.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecătorul român Cristi Danileț: ”Dintr-o societate bo...
”Judecătorii și procurorii din Republica Moldova încă nu acceptă că au o problemă cu lipsa de integritate a unor colegi de-ai lor”, a declarat judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.
Anatolie Donciu: N-o să încetez să insist pe reorganiza...
Președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre modul în care funcționează această structură și a explicat de ce ea nu este destul de eficientă în prevenirea corupției. Potrivit lui, legislația deficitară nu permite în multe cazuri sancționarea celor care nu își declară averile sau interesele personale, a celor care, fiind în funcții publice, își angajează rudele sau favorizează afacerile acestora.
Procurorii şi primarii – lideri la capitolul fals în de...
Cel mai des uită să-şi declare toate averile procurorii, primarii şi funcţionarii publici din cadrul primăriilor. Asta reiese din analiza activităţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru prima jumătate a acestui an. Comisia a iniţiat 66 de controale şi a emis 27 de acte de constatare în cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii.
Circa 960 de declaraţii de avere şi de interese persona...
Chiar dacă termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese personale pentru anul 2013 expiră la finele lunii martie curent, la Comisia Naţională de Integritate (CNI) au început a fi aduse astfel de documente. Cei mai harnici s-au dovedit a fi colectorii de declaraţii de la ministerele Mediului şi Apărării, dar şi din cadrul inspectoratelor de poliţie din sectoarele Centru şi Râşcani din municipiul Chişinău. Nu au rămas în urmă nici colectorii din cadrul primăriilor din localităţile raionului Drochia, de la primăria Oneşti, Hânceşti, dar şi de la primăria oraşului Cantemir.
IP Căpitănia Portului Giurgiulești ne îngrădește accesu...
Întrebare: Sunt reprezentant al unei organizații neguvernamentale în domeniul anticorupție. În baza Legii privind accesul la informație, am solicitat Căpităniei Portului Giurgiulești să includă organizația pe care o reprezint în lista părților interesate în procesul de consultare publică în cadrul Căpităniei și să ne prezinte următoarele informații: numele, prenumele, funcția și numărul de contact ale persoanei responsabile de procesul decizional în cadrul IP Căpitănia Portului Giurgiulești; să ne informeze despre organizarea consultărilor publice și a ședințelor publice, despre modalități de depunere a recomandărilor, dar și despre locul unde cetățenii se pot informa referitor la proiectele de decizie etc.