CNA: rezultatele monitorizării „stilului de viaţă” al colaboratorilor
Membrii Colegiului disciplinar din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) au stabilit vineri, 4 aprilie 2014, că stilul de viaţă a trei colaboratori nu corespunde Codului de conduită a colaboratorului CNA, în privinţa acestora urmând să fie aplicate sancţiuni disciplinare. Despre această decizie a comunicat Cristina Ţărnă, Vicedirector al CNA, la şedinţa Grupului de Monitorizare a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie.
Subdiviziunea de securitate internă a CNA a monitorizat recent 11 angajaţi ai CNA privind „stilul de viaţă al colaboratorilor CNA”, fiind bănuiţi că ar exista diferențe vădite între veniturile obținute și proprietatea dobândită de către aceştia. Vicedirectorul CNA, CristinaŢărnă, a precizat că înainte de finalizarea verificărilor, trei angajaţi vizaţi au depus cererea de demisie din funcţii, iar în privinţa altor trei colaboratori, Colegiului Disciplinar a decis să aplice sancţiuni disciplinare: o persoană va fi demisă din funcţie, altele două vor fi retrogradate. Încă asupra a cinci persoane urmează să fie încheată procedura de control. “Având un statut special ce presupune rigori mai restrictive faţă de activitatea desfăşurată, angajaţii CNA sunt verificaţi mai des decât colaboratorii altor instituţii. În calcul sunt luate nu doar verificarea veniturilor şi proprietăţile acestora, dar şi a familiilor lor, a persoanelor cu care duc un trai comun, chiar dacă nu sunt căsătoriţi oficial”, a specificat vicederectorul CNA.
Solicitată de Moldova Curată, Cristina Ţărnă a confirmat că printre persoanele care au încălcat Codul de conduită a colaboratorului sunt şi persone care au fost vizate anterior în materialele de presă, că ar deţine automobile de lux, fără să ofere, însă, numele acestora. Acum câteva săptămâni, „Ziarul de Gardă” a scris că Valeriu Sîrcu, şeful Direcţiei management operaţional din cadrul CNA (“TOP 10: Automobilele de lux ale ofiţerilor de la CNA” ) şi Mihail Gofman, şef adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA (“Imperiul şi conexiunile lui Gofman, cel mai bogat angajat de la CNA” ) deţin cele mai luxoase automobile şi averi impresionante.
În altă ordine de idei, vicedirectorul CNA a menţionat că toţi cei 310 angajaţi ai CNA şi-au depus declaraţiile de venituri şi proprietăţi, dar şi declaraţiile de interese personale în termenele stabilit de lege. La fel, 12 angajaţi ai CNA au depus declaraţii referitor la cele 46 de cadouri pe care le-au primit în ultimul an de activitate. Lista acestora poate fi găsită pe site-ul CNA şi conţine, între altele: palincă, bomboane, icoană pictată în lemn, scuturi, flash web, cravate, cane etc. Potrivit legislaţiei în vigoare, valoarea unui cadou oferit reprezentanţilor instituţiilor statului nu trebuie să depăşească o mie de lei, însă legea nu precizează de câte ori pot fi acceptate asemenea cadouri.
Ion Mazur
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
INTERVIU: Un magistrat corupt este într-un profund conf...
Calitatea actului justiției este primul factor care poate determina sistemul judecătoresc să-și recâștige încrederea publicului, spune Arina Corsei Vultureanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București. Aflată într-o vizită la Chișinău la o activitate a comunității Liderilor pentru Justiție, ea a acordat un interviu portalului Moldova Curată.
Judecătorul Iurie Obadă, care l-a încarcerat pe Andrei...
Iurie Obadă de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) este magistratul care l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță, tânărul de 32 de ani, care s-a stins zilele trecute în Penitenciarul 16. El a ajuns pe mâna poliției din cauză că ar fi depășit viteza în trafic și ar fi fost agresiv cu oamenii legii. La câteva zile de aflare în penitenciar, Andrei Brăguță a decedat, familiei spunându-i-se cauza - bronhopneumonie. Atât părinții, cât și procurorii, declară însă că tânărul ar fi fost torturat în închisoare. După decizia de plasare în arest, magistratul a plecat în concediu și va reveni la serviciu după data de 20 septembrie.
Primarul – ginere şi contabila – soacră la primăria din...
Proverbul „Soacră, soacră – poamă acră” nu este valabil pentru Ghenadie Grădinari, primarul comunei Pietrosu din raionul Făleşti. El o are în subordine pe soacra sa, contabila primăriei. Alesul local însă dă asigurări că totul se încadrează în limitele legii şi că nu există un conflict de interese.
Legislativul a renunţat la portretele domnitorilor
Secretariatul Parlamentului a retras de pe site-ul Legislativului cererile iniţiale referitoare la achiziţionarea serviciilor de deservire a delegaţiilor oficiale, după ce Moldova Curată a semnalat nereguli la întocmirea criteriilor de selectare. La o zi de la apariţia articolului «Mimarea achiziţiilor publice în Legislativ: se cumpără servicii de deservire a delegaţiilor oficiale sau portrete de domnitori?» cererile au fost înlocuite cu altele, care conţin condiţii generale și nu se mai referă strict la felul în care trebuie să arate pereţii restaurantelor sau la ce tablouri trebuie atârnate pe pereţi.
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
Reparaţia Judecătoriei Orhei, soldată cu dosar penal
O companie care a reparat sediul Judecătoriei Orhei a ajuns în vizorul procurorilor după ce a cerut pentru renovare un milion de lei, iar angajaţii Inspecţiei Financiare, subordonată Ministerului Finanţelor, au constatat mai multe abateri de la normele legale. Bunăoară, controlorii au stabilit că circa 425.000 de lei au fost trecuţi neîntemeiat la capitolul cheltuieli. Oamenii legii au pornit urmărirea penală în baza articolului 190, aliniat 5, din Codul Penal – escrocheria, în baza raportului inspectorilor. Deşi procurorii ne-au asigurat că administraţia judecătoriei nu poartă vreo vină, documentul arată că şi şefii instanţei au comis încălcări.