CNA: rezultatele monitorizării „stilului de viaţă” al colaboratorilor
Membrii Colegiului disciplinar din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) au stabilit vineri, 4 aprilie 2014, că stilul de viaţă a trei colaboratori nu corespunde Codului de conduită a colaboratorului CNA, în privinţa acestora urmând să fie aplicate sancţiuni disciplinare. Despre această decizie a comunicat Cristina Ţărnă, Vicedirector al CNA, la şedinţa Grupului de Monitorizare a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie.
Subdiviziunea de securitate internă a CNA a monitorizat recent 11 angajaţi ai CNA privind „stilul de viaţă al colaboratorilor CNA”, fiind bănuiţi că ar exista diferențe vădite între veniturile obținute și proprietatea dobândită de către aceştia. Vicedirectorul CNA, CristinaŢărnă, a precizat că înainte de finalizarea verificărilor, trei angajaţi vizaţi au depus cererea de demisie din funcţii, iar în privinţa altor trei colaboratori, Colegiului Disciplinar a decis să aplice sancţiuni disciplinare: o persoană va fi demisă din funcţie, altele două vor fi retrogradate. Încă asupra a cinci persoane urmează să fie încheată procedura de control. “Având un statut special ce presupune rigori mai restrictive faţă de activitatea desfăşurată, angajaţii CNA sunt verificaţi mai des decât colaboratorii altor instituţii. În calcul sunt luate nu doar verificarea veniturilor şi proprietăţile acestora, dar şi a familiilor lor, a persoanelor cu care duc un trai comun, chiar dacă nu sunt căsătoriţi oficial”, a specificat vicederectorul CNA.
Solicitată de Moldova Curată, Cristina Ţărnă a confirmat că printre persoanele care au încălcat Codul de conduită a colaboratorului sunt şi persone care au fost vizate anterior în materialele de presă, că ar deţine automobile de lux, fără să ofere, însă, numele acestora. Acum câteva săptămâni, „Ziarul de Gardă” a scris că Valeriu Sîrcu, şeful Direcţiei management operaţional din cadrul CNA (“TOP 10: Automobilele de lux ale ofiţerilor de la CNA” ) şi Mihail Gofman, şef adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA (“Imperiul şi conexiunile lui Gofman, cel mai bogat angajat de la CNA” ) deţin cele mai luxoase automobile şi averi impresionante.
În altă ordine de idei, vicedirectorul CNA a menţionat că toţi cei 310 angajaţi ai CNA şi-au depus declaraţiile de venituri şi proprietăţi, dar şi declaraţiile de interese personale în termenele stabilit de lege. La fel, 12 angajaţi ai CNA au depus declaraţii referitor la cele 46 de cadouri pe care le-au primit în ultimul an de activitate. Lista acestora poate fi găsită pe site-ul CNA şi conţine, între altele: palincă, bomboane, icoană pictată în lemn, scuturi, flash web, cravate, cane etc. Potrivit legislaţiei în vigoare, valoarea unui cadou oferit reprezentanţilor instituţiilor statului nu trebuie să depăşească o mie de lei, însă legea nu precizează de câte ori pot fi acceptate asemenea cadouri.
Ion Mazur
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Instituțiile statului nu sunt obligate să examineze pet...
Întrebare: As vrea să știu dacă instituțiile de drept/control - Poliția, Procuratura anticorupție, Centrul Național Anticorupție etc. examinează petițiile anonime? Cunosc persoane care ar vrea să sesizeze organele de drept despre anumite abuzuri, ilegalități dar le este frică să o facă.
ONG-urile solicită Parlamentului să se expună prin vot...
Organizațiile semnatare consideră că declarația de ieri a Președintelui Parlamentului despre eșuarea tentativei de investire a Guvernului ca urmare a lipsei cvorumului este una nefondată și solicită Parlamentului să se convoace repetat într-o ședință specială pentru a se pronunța asupra programului de activitate și listei Guvernului propus de Ion Sturza, candidatul desemnat la funcția de Prim-ministru.
Inventariere cu bătaie la Primăria din Ciuciuleni?
Directoarea Casei de Cultură din satul Ciuciuleni, raionul Hânceşti, este acum internată la Spitalul de Urgenţă din municipiul Chişinău. Femeia susţine că a fost îmbrâncită de către primarul Gheorghe Grigoraş, a căzut, s-a lovit la cap, şi s-a ales cu o comoţie cerebrală. Primarul însă spune că directoarea ar simula totul.
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
CSM a propus spre avansare un judecător vizat de CEDO
Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi propunea preşedintelui ţării să-i confere gradul superior de calificare unui judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Acest grad este cel mai important pe care îl poate avea un judecător, ceea ce înseamnă şi un adaos salarial lunar de 400 de lei. Juriştii afirmă că magistraţii care sunt propuşi spre o astfel de promovare trebuie să aibă o experienţă de muncă bogată, dar şi succese remarcabile în domeniu. Preşedintele Nicolae Timofti, fost judecător şi el, a decis să nu-i acorde calificarea solicitată judecătorului Ghenadie Nicolaev.
Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
Aici așteptăm comentariul tău!