DEPUTAT ȘI MODERATOR LA TV: CONFLICT DE INTERESE? ÎN ROMÂNIA - DA, ÎN R. MOLDOVA - NU
De câțiva ani, deputatul socialist Bogdan Țîrdea pregătește și moderarează o emisiune de opinie, intitulată ”НА САМОМ ДЕЛЕ”, difuzată cu regularitate de postul de televiziune NTV Moldova. Legislația îi permite unui ales al poporului să desfășoare doar activități remunerate didactice și științifice – alte funcții sunt incompatibile cu poziția sa. Bogdan Țîrdea spune însă că el nu este remunerat pentru această activitate. Experta anticorupție Mariana Kalughin este de părere că, din cauza legislatorului care nu a definit clar ce înseamnă activitate remunerată, subiecții declarării veniturilor ocolesc legea și acumulează capital politic.
Un ales al poporului este restricționat în desfășurarea activităților remunerate. Astfel, în Legea cu privire la statutul deputatului în Parlament este prevăzut că mandatul de deputat este incompatibil cu funcţia de preşedinte al Republicii Moldova; funcţia de membru al Guvernului; funcția de Avocat al Poporului, de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului. De asemenea, mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcţii remunerate, inclusiv a funcţiei acordate de un stat străin sau organizaţie internaţională, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice desfăşurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.
Potrivit Rise Moldova, ”Exclusiv Media” a obținut licența de emisie pentru postul de televiziune NTV Moldova, care folosește aceeași marcă comercială cu postul rusesc NTV, unde asociat majoritar este grupul Gazprom.
Câteva mii de articole - gratuite
În declarațiile de avere și interese personale ale deputatului socialist pentru anul 2016 și 2017 nu este indicat venitul obținut din moderarea emisiunilor. Deși după regularitatea difuzării, emisiunea i-ar lua o bună parte din timpul liber, alesul poporului a declarat pentru portalul Moldova Curată că nu este remunerat pentru această activitate. Bogdan Țîrdea s-a arătat deranjat de întrebarea referitoare la venituri. ”Ca să pun punct. Eu din 2005 am scris vreo câteva mii de articole, comentarii, interviuri - toate gratis”, a spus deputatul.
Lacună legislativă: activitate remunerată sau remunerabilă?
Mariana Kalughin, expertă anticorupție, a explicat pentru Moldova Curată că subiecții declarării încearcă să găsească ocolișuri, deoarece cadrul legal în domeniu este confuz, iar legislatorul nu a definit clar ce înseamnă activitate remunerată. ”Din păcate, Legea privind declararea averii și intereselor personale a menținut una dintre esențialele deficiențe legislative mai vechi – nedefinirea noțiunii de activitate/funcție remunerată. Această lacună generează interpretări echivoce, prin aceasta înțelegându-se de către unii – activitate/funcție care efectiv a fost remunerată, de către alții – activitate/funcție care, în mod normal, ar fi trebuit să fie efectiv remunerată, adică – activitate/funcție remunerabilă. Evident, această lacună de drept ridică probleme în partea ce ține de conformitatea cadrului legal național din perspectiva standardelor internaționale (în special – cele ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitoare la soluționarea conflictului de interese în serviciul public, prin care se solicită, în tratarea/soluționarea conflictelor de interese, să se ia în considerare toate activitățile - atât cele remunerate, cât și cele non-remunerate)”, a explicat experta.
Mariana Kalughin a precizat că deficiențele legislației naționale determină practici neuniforme aplicate atât de subiecții declarării, cât și de autorități. ”Să ne amintim de multiplele cazuri de acest gen sesizate de către noi în activitatea Comisiei Naționale de Integritate (CNI), dar și dificultățile pe care le raporta, în același sens, CNI în partea ce ține de diferitele soluții date de instanțele judecătorești în cazuri absolut similare la judecarea cazurilor privind constatarea încălcărilor regimului de incompatibilități. Important este că eterna justificare a demnitarilor ”nu am fost remunerat” nu face decât să genereze și mai multe suspiciuni privind integritatea acestora. Or, deseori, prin astfel de ”soluții” nu se încearcă decât eludarea unor condiții impuse de lege, condiții menite să asigure integritatea, imparțialitatea și independența unor institute importante (în speță – Legislativul versus mass-media)”, a concluzionat Mariana Kalughin.
Emisiune de autor în campaniile electorale
Bogdan Țîrdea a moderat emisiunea și în perioada electorală. În campania electorală din anul 2016, pe parcursul lunii noiembrie, Bogdan Țîrdea a moderat 9 emisiuni, în care a abordat subiecte electorale, criticând-o pe Maia Sandu, contracandidata șefului său de partid de atunci, Igor Dodon.
În opinia lui Dragoș Vicol, președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) - instituție ce supraveghează respectarea legislației de către posturile de televiziune și radio - poziția de moderator TV nu este ilegală, dar s-ar putea să încalce normele deontologice. ”Dacă este vorba de o emisiune de autor, când dumnealui își promovează anumite viziuni politice, nu cred că lucrul acesta este interzis, atât timp cât respectă prevederile Codului deontologic, dar și Codul Audiovizualului”, a menționat Dragoș Vicol. Acesta a precizat că nu a urmărit această emisiune și nu se poate exprima asupra conținutului său.
Dragoș Vicol spune însă că îi este foarte greu unui politician să se detașeze de poziția sa de deputat în cadrul unei emisiuni, astfel ca să poată comenta din poziția de politolog. ”Ipotetic, dumnealui se poate detașa că este reprezentantul PSRM, din câte cunosc, este și cadru didactic și politolog. Astfel, poate spune că el se produce în cadrul acestei emisiuni de autor și poartă amprenta propriei sale viziuni. Din punct de vedere legal, nu este o problemă, dar, din punct de vedere moral, cred că este o problemă”, a conchis Dragoș Vicol.
Postul de televiziune NTV Moldova este gestionat de firma „Exclusiv Media” S.R.L., a cărui fondator este deputatul socialist Corneliu Furculiţă.
Dorina Rusu, membră a CNA din România: ”Este o situație total anormală și în afara campaniei electorale, cu atât mai mult în campanie”
Dacă la noi un deputat poate avea emisiunea sa de autor, inclusiv în perioada electorală, în România este interzisă această practică. Codul Audiovizualului din România prevede: ”Radiodifuzorii nu pot difuza emisiuni de știri și dezbateri prezentate sau moderate de oameni politici care dețin funcții sau demnități publice ori purtători de cuvânt ai instituțiilor publice, precum și de persoane desemnate public să candideze sau care și-au anunțat public intenția de a candida la alegerile locale, parlamentare sau prezidențiale”. Această interdicție se regăsește și în Decizia nr.220 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, adoptată de Consiliul Național al Audiovizualului din România (CNA). Dorina Rusu, membră a CNA din România, este de părere că un politician nu ar trebui să fie și moderator, deoarece acesta nu ar fi imparțial. ”E și normal să fie așa, pentru că nu ar putea fi respectate exigențele privind imparțialitatea și nici de reprezentare echilibrată a reprezentanților puterii și opoziției, de vreme ce chiar moderatorul face parte dintr-un anume partid. Cum să fie imparțial și să favorizeze libera exprimare a opiniilor un moderator care face parte el însuși dintr-un partid? Este o situație total anormală și în afara campaniei electorale, cu atât mai mult în campanie”, a declarat membra CNA pentru portalul Moldova Curată.
Nadine Gogu: ”Între funcțiile de jurnalist și politician există o incompatibilitate clară”
Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova prevede că ”deţinătorii de funcţii în organele puterii de stat care au contribuţii în mass-media trebuie să îşi precizeze poziţia oficială atunci când semnează materiale difuzate în presă”.
Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent din Moldova, este de părere că pozițiile de deputat și cea de moderator nu sunt compatibile, iar această interdicție ar trebui reglementată. ”Între funcțiile de jurnalist și politician există o incompatibilitate clară. Fiecare ar trebui să cunoască care e rolul său și domeniul de intervenție și să-și facă treaba pe segmentul pe care l-a ales. Cred că e dificil, chiar imposibil, să stai concomitent în două luntri care ar trebui să meargă în direcții diferite. Și odată ce un jurnalist alege cariera de politician, acesta ar trebui nu doar să se retragă din presă, ci și să renunțe la colaborări, de genul acestora cu mass-media. Or, atunci când apar conflicte de interese, noțiunile de presă liberă, independentă, corectă își pierd valoarea”, a concluzionat Nadine Gogu. Ea a precizat că o prevedere similară celei din Codul deontologic al jurnalistului ar trebui introdusă și în legislație.
Politologul Bogdan Țîrdea a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în anul 2014, figurând al zecelea în lista PSRM. Acesta este membru al Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană.
Lilia Zaharia
Această investigație apare în cadrul proiectului „Consolidarea principiului integrității persoanelor cu funcții publice și monitorizarea jurnalistică a activității ANI”, implementat de Asociația Presei Independente (API), cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru continutul articolului îi revine API si nu reflecta neaparat poziția Fundației.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Mimarea achiziţiilor publice în Legislativ: se cumpără...
Secretariatul Parlamentului a publicat în aceste zile un anunţ privind achiziţionarea serviciilor de deservire a delegațiilor oficiale pentru anul 2016, prin care stabilește criterii specifice, ceea ce poate însemna că achiziția este destinată unui anumit restaurant. Experţii în achiziţii publice spun că instituţia încalcă prevederile Legii privind achiziţiile publice, deoarece prin criterii specifice sunt favorizaţi câţiva agenţi economici, fiind înlăturate din concurs alte restaurante, potenţiale participante la tender.
Lilia Pogolșa și-a cumpărat un apartament de 3 milioane...
Viceministra Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa, și-a cumpărat anul trecut un apartament care valorează, în acte, 3 milioane de lei. În același timp, ea a vândut, tot anul trecut, un teren, cu 40 de mii de lei. Acest teren însă nu apare în declarațiile de avere din anii precedenți ai funcționarei. Numele Liliei Pogolșa figurează, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită, însă deocamdată procuratura nu oferă alte detalii. Lilia Pogolșa, la rândul ei, a refuzat să ofere un răspuns la întrebările noastre referitoare la aceste fapte.
Familia deputatului-sportiv, Nicolae Juravschi, cu veni...
Familia deputatului democrat Nicolae Juravschi a obţinut anul trecut un venit de peste un milion 715 de mii de lei: aproape jumătate din sumă fiind salariile şi indemnizaţiile ridicate de soţii Juravschi. Cealaltă jumătate, peste 890 de lei, a fost obţinută din chiria unui spaţiu comercial situat în centrul capitalei, dar şi din înstrăinarea unui garaj amplasat în sectorul Botanica.
Membrul CCA Artur Cozma: salariu de 6 mii de lei la sta...
Unul dintre membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Artur Cozma, fost ambasador în Israel și fost ministru al Culturii, și-a cumpărat într-un singur an (2015) două autoturisme: un Mercedes E220 (fabricat în anul 2010) și un Range Rover Sport nou-nouț, fabricat în 2015. Pe ambele mașini familia Cozma a plătit 1 584 983 de lei, sumă care depășește vădit veniturile indicate în declarația de avere. Mercedes-ul a costat 250 de mii de lei, iar al doilea autoturism - 1 334 983 de lei.
Posibil conflict de interese la Căușeni: primăria orașu...
Primăria orașului Căușeni a încheiat în ultimii doi ani cu firmele administrate de soția primarului și de socrul acestuia contracte în valoare de aproape un milion de lei. Una dintre firme distrează copiii orașului, oferindu-le acces la tobogane, iar alta – prestează servicii pentru asigurarea iluminatului stradal. Achizițiile s-au făcut prin concursuri publice. Primarul susține că actele au fost avizate de Agenția Achiziții Publice și că astfel, tranzacțiile au fost calificate legale, însă a refuzat să ne ofere copiile dărilor de seamă ale concursurilor publice.
Preşedinte de raion şi, în acelaşi timp, administrator...
Nicolae Chendighilean, preşedintele raionului Basarabeasca, este bănuit că, în timp ce exercita această funcţie, era şi administrator la două firme, lucru interzis de legislaţie. La sfârşitul lunii trecute Comisia Naţională de Integritate(CNI) a iniţiat un control pe numele lui, deoarece oficialul nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 că ar fi deţinut şi funcţia de preşedinte de raion, dar şi pe cea de administrator la două firme.
