DEPUTAT ȘI MODERATOR LA TV: CONFLICT DE INTERESE? ÎN ROMÂNIA - DA, ÎN R. MOLDOVA - NU

2013-2018 11 septembrie 2018 2091
În luna noiembrie 2016, înainte de alegerile prezidențiale, Bogdan Țîrdea a moderat 9 emisiuni.

De câțiva ani, deputatul socialist Bogdan Țîrdea pregătește și moderarează o emisiune de opinie, intitulată ”НА САМОМ ДЕЛЕ”, difuzată cu regularitate de postul de televiziune NTV Moldova. Legislația îi permite unui ales al poporului să desfășoare doar activități remunerate didactice și științifice – alte funcții sunt incompatibile cu poziția sa. Bogdan Țîrdea spune însă că el nu este remunerat pentru această activitate. Experta anticorupție Mariana Kalughin este de părere că, din cauza legislatorului care nu a definit clar ce înseamnă activitate remunerată, subiecții declarării veniturilor ocolesc legea și acumulează capital politic.



Un ales al poporului este restricționat în desfășurarea activităților remunerate. Astfel, în Legea cu privire la statutul deputatului în Parlament este prevăzut că mandatul de deputat este incompatibil cu funcţia de preşedinte al Republicii Moldova; funcţia de membru al Guvernului; funcția de Avocat al Poporului, de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului. De asemenea, mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcţii remunerate, inclusiv a funcţiei acordate de un stat străin sau organizaţie internaţională, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice desfăşurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.

Potrivit Rise Moldova, ”Exclusiv Media” a obținut licența de emisie pentru postul de televiziune NTV Moldova, care folosește aceeași marcă comercială cu postul rusesc NTV, unde asociat majoritar este grupul Gazprom.

Câteva mii de articole - gratuite

În declarațiile de avere și interese personale ale deputatului socialist pentru anul 2016 și 2017 nu este indicat venitul obținut din moderarea emisiunilor. Deși după regularitatea difuzării, emisiunea i-ar lua o bună parte din timpul liber, alesul poporului a declarat pentru portalul Moldova Curată că nu este remunerat pentru această activitate. Bogdan Țîrdea s-a arătat deranjat de întrebarea referitoare la venituri. ”Ca să pun punct. Eu din 2005 am scris vreo câteva mii de articole, comentarii, interviuri -  toate gratis”, a spus deputatul.

Lacună legislativă: activitate remunerată sau remunerabilă?

Mariana Kalughin, expertă anticorupție, a explicat pentru Moldova Curată că subiecții declarării încearcă să găsească ocolișuri, deoarece cadrul legal în domeniu este confuz, iar legislatorul nu a definit clar ce înseamnă activitate remunerată. ”Din păcate, Legea privind declararea averii și intereselor personale a menținut una dintre esențialele deficiențe legislative mai vechi – nedefinirea noțiunii de activitate/funcție remunerată. Această lacună generează interpretări echivoce, prin aceasta înțelegându-se de către unii – activitate/funcție care efectiv a fost remunerată, de către alții – activitate/funcție care, în mod normal, ar fi trebuit să fie efectiv remunerată, adică – activitate/funcție remunerabilă. Evident, această lacună de drept ridică probleme în partea ce ține de conformitatea cadrului legal național din perspectiva standardelor internaționale (în special – cele ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitoare la soluționarea conflictului de interese în serviciul public, prin care se solicită, în tratarea/soluționarea conflictelor de interese, să se ia în considerare toate activitățile - atât cele remunerate, cât și cele non-remunerate)”, a explicat experta.

Mariana Kalughin a precizat că deficiențele legislației naționale determină practici neuniforme aplicate atât de subiecții declarării, cât și de autorități. ”Să ne amintim de multiplele cazuri de acest gen sesizate de către noi în activitatea Comisiei Naționale de Integritate (CNI), dar și dificultățile pe care le raporta, în același sens, CNI în partea ce ține de diferitele soluții date de instanțele judecătorești în cazuri absolut similare la judecarea cazurilor privind constatarea încălcărilor regimului de incompatibilități. Important este că eterna justificare a demnitarilor ”nu am fost remunerat” nu face decât să genereze și mai multe suspiciuni privind integritatea acestora. Or, deseori, prin astfel de ”soluții” nu se încearcă decât eludarea unor condiții impuse de lege, condiții menite să asigure integritatea, imparțialitatea și independența unor institute importante (în speță – Legislativul versus mass-media)”, a concluzionat Mariana Kalughin.

Emisiune de autor în campaniile electorale

Bogdan Țîrdea a moderat emisiunea și în perioada electorală. În campania electorală din anul 2016, pe parcursul lunii noiembrie, Bogdan Țîrdea a moderat 9 emisiuni, în care a abordat subiecte electorale, criticând-o pe Maia Sandu, contracandidata șefului său de partid de atunci, Igor Dodon.

În opinia lui Dragoș Vicol, președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) - instituție ce supraveghează respectarea legislației de către posturile de televiziune și radio -  poziția de moderator TV nu este ilegală, dar s-ar putea să încalce normele deontologice. ”Dacă este vorba de o emisiune de autor, când dumnealui își promovează anumite viziuni politice, nu cred că lucrul acesta este interzis, atât timp cât respectă prevederile Codului deontologic, dar și Codul Audiovizualului”, a menționat Dragoș Vicol. Acesta a precizat că nu a urmărit această emisiune și nu se poate exprima asupra conținutului său.

Dragoș Vicol spune însă că îi este foarte greu unui politician să se detașeze de poziția sa de deputat în cadrul unei emisiuni, astfel ca să poată comenta din poziția de politolog. ”Ipotetic, dumnealui se poate detașa că este reprezentantul PSRM, din câte cunosc, este și cadru didactic și politolog. Astfel, poate spune că el se produce în cadrul acestei emisiuni de autor și poartă amprenta propriei sale viziuni. Din punct de vedere legal, nu este o problemă, dar, din punct de vedere moral, cred că este o problemă”, a conchis Dragoș Vicol.

Postul de televiziune NTV Moldova este gestionat de firma „Exclusiv Media” S.R.L., a cărui fondator este deputatul socialist Corneliu Furculiţă.

Dorina Rusu, membră a CNA din România: ”Este o situație total anormală și în afara campaniei electorale, cu atât mai mult în campanie”

Dacă la noi un deputat poate avea emisiunea sa de autor, inclusiv în perioada electorală, în România este interzisă această practică. Codul Audiovizualului din România prevede: ”Radiodifuzorii nu pot difuza emisiuni de știri și dezbateri prezentate sau moderate de oameni politici care dețin funcții sau demnități publice ori purtători de cuvânt ai instituțiilor publice, precum și de persoane desemnate public să candideze sau care și-au anunțat public intenția de a candida la alegerile locale, parlamentare sau prezidențiale”. Această interdicție se regăsește și în Decizia nr.220 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, adoptată de Consiliul Național al Audiovizualului din România (CNA). Dorina Rusu, membră a CNA din România, este de părere că un politician nu ar trebui să fie și moderator, deoarece acesta nu ar fi imparțial. ”E și normal să fie așa, pentru că nu ar putea fi respectate exigențele privind imparțialitatea și nici de reprezentare echilibrată a reprezentanților puterii și opoziției, de vreme ce chiar moderatorul face parte dintr-un anume partid. Cum să fie imparțial și să favorizeze libera exprimare a opiniilor un moderator care face parte el însuși dintr-un partid? Este o situație total anormală și în afara campaniei electorale, cu atât mai mult în campanie”, a declarat membra CNA pentru portalul Moldova Curată.

Nadine Gogu: ”Între funcțiile de jurnalist și politician există o incompatibilitate clară”

Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova prevede că ”deţinătorii de funcţii în organele puterii de stat care au contribuţii în mass-media trebuie să îşi precizeze poziţia oficială atunci când semnează materiale difuzate în presă”.

Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent din Moldova, este de părere că pozițiile de deputat și cea de moderator nu sunt compatibile, iar această interdicție ar trebui reglementată. ”Între funcțiile de jurnalist și politician există o incompatibilitate clară. Fiecare ar trebui să cunoască care e rolul său și domeniul de intervenție și să-și facă treaba pe segmentul pe care l-a ales. Cred că e dificil, chiar imposibil, să stai concomitent în două luntri care ar trebui să meargă în direcții diferite. Și odată ce un jurnalist alege cariera de politician, acesta ar trebui nu doar să se retragă din presă, ci și să renunțe la colaborări, de genul acestora cu mass-media. Or, atunci când apar conflicte de interese, noțiunile de presă liberă, independentă, corectă își pierd valoarea”, a concluzionat Nadine Gogu. Ea a precizat că o prevedere similară celei din Codul deontologic al jurnalistului ar trebui introdusă și în legislație.

Politologul Bogdan Țîrdea a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în anul 2014, figurând al zecelea în lista PSRM. Acesta este membru al Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană.

Lilia Zaharia

Această investigație apare în cadrul proiectului „Consolidarea principiului integrității persoanelor cu funcții publice și monitorizarea jurnalistică a activității ANI”, implementat    de   Asociația Presei Independente (API),  cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru continutul articolului îi revine API si nu reflecta neaparat poziția Fundației.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Averea familiei deputatului Vremea: casă nefinalizată c...

Deputatul democrat Igor Vremea trăiește cu familia sa într-o casă impunătoare situată în orașul Durlești din municipiul Chișinău. Deși stă acolo de mai mulți ani, casa figurează în acte ca imobil care încă nu a fost dat în exploatare, iar din anul 2009, de când Vremea a ajuns în Parlament, imobilul este nefinalizat în declarațiile de avere.

19 iulie 2017
2979
2013-2018

Preşedinte de raion şi, în acelaşi timp, administrator...

Nicolae Chendighilean, preşedintele raionului Basarabeasca, este bănuit că, în timp ce exercita această funcţie, era şi administrator la două firme, lucru interzis de legislaţie. La sfârşitul lunii trecute Comisia Naţională de Integritate(CNI) a iniţiat un control pe numele lui, deoarece oficialul nu a indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 că ar fi deţinut şi funcţia de preşedinte de raion, dar şi pe cea de administrator la două firme.

15 ianuarie 2014
1621
2013-2018

Lilia Pogolșa și-a cumpărat un apartament de 3 milioane...

Viceministra Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa, și-a cumpărat anul trecut un apartament care valorează, în acte, 3 milioane de lei. În același timp, ea a vândut, tot anul trecut, un teren, cu 40 de mii de lei. Acest teren însă nu apare în declarațiile de avere din anii precedenți ai funcționarei. Numele Liliei Pogolșa figurează, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită, însă deocamdată procuratura nu oferă alte detalii. Lilia Pogolșa, la rândul ei, a refuzat să ofere un răspuns la întrebările noastre referitoare la aceste fapte. 

25 septembrie 2017
2110
2013-2018

Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...

Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice.  O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese. 

17 septembrie 2018
1531
2013-2018

Conflict de interese la conducerea Ministerului Sănătăț...

Stela Grigoraș, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, îl are ca subaltern  pe partenerul său de afaceri, Anatol Mămăligă. Acesta este secretar de stat, poziție similară cu cea de viceministru. Cei doi au fondat împreună ”Parteneriate pentru Dezvoltare” SRL, afacere care le întregește veniturile cu mii de lei anual. Stela Grigoraș și Anatol Mămăligă sunt și cumetri, ministra fiind nașa de botez a copiilor secretatului de stat.

20 septembrie 2017
2038
2013-2018

Nici un demnitar nu a fost demis pentru admiterea confl...

Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a emis, cu un an în urmă, acte prin care a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţii de funcţii sau conflictelor de interese pe numele mai multor funcţionari şi demnitari publici, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost demisă. Preşedintele CNI declară că majoritatea celor vizaţi atacă deciziile Comisiei în instanţă, iar dosarele sunt examinate mai mult timp, deoarece cadrul legislativ actual nu stabileşte un tremen-limită de examinare a unui dosar.

24 iulie 2014
1159