Valoarea unor declarații de integritate ale miniștrilor Guvernului Filip: doi semnatari sunt urmăriți penal pentru corupție

2013-2018 9 mai 2017 239

Doi dintre cei 19 membri ai Guvernului Filip care au semnat declarații de integritate la învestire se află acum în arest, bănuiți de fapte de corupție. Totuși, în acele declarații pe propria răspundere ei au afirmat că nu au comis nimic ilegal, nu s-au aflat în conflicte de interese și nu vor accepta nici un fel de sugestii sau influențe în activitatea lor. Moldova Curată a analizat situația actuala a fiecărui semnatar ale acelor declarații (care au doar valoare morală, nicidecum juridică), la mai mult de un an de la depunere. 



Declarațiile de integritate au fost semnate de membrii Guvernului în ziua de 20 ianuarie 2016, aproape de miezul nopții, oră la care a și depus jurământul de credință țării Cabinetul Filip. Semnarea a fost de fapt o reacție la solicitarea mai multor organizații ale societății civile. ONG-urile active pe domeniile integritate, anticorupție și drepturile omului le-au propus viitorilor miniștri un formular de declarație, care însă a fost respins, fiind înlocuit cu altul, elaborat de reprezentanți ai Guvernului Filip. Atunci aceste declarații au fost criticate de societatea civilă

Mă oblig, pe tot parcursul mandatului meu, să promovez numai acele măsuri cu impact pozitiv la nivel național, precum și măsuri cu efecte pozitive asupra unor anumite domenii sau categorii sociale, dintre cele suprinse în programul de guvernare. Nu voi accepta eventuale sugestii, influențe sau deturnări de la aceste obiective, dacă ele vor fi făcute de către reprezentanți ai partidelor politice, indiferent de ponderea acestor partide în structurile statului”, se spune în declarațiile semnate de miniștri. 

Care s-a dovedit a fi valoarea acestor declarații astăzi, la un an și 4 luni de la semnare? Doi dintre miniștri sunt urmăriți penal pentru acțiuni de corupție. 

Eduard Gramă, ministrul Agriculturii, despre care Moldova Curată a scris că a studiat, „dintr-o glumă”, 7 ani la Facultatea de Drept, fără frecvență, a Institutului Nistrean de la Bălți, se află acum în arest la domiciliu, fiind suspendat din funcție. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de înstrăinare ilegală a terenurilor ce aparțin Colegiului de Viticultură și Vinificație din Stăuceni. Deocamdată nu este clar în ce perioadă ar fi comis ministrul faptele care îi sunt incriminate. Procurorii spun că înstrăinarea terenurilor ar fi avut loc între anii 2012-2016. În prezent, Eduard Grama este suspendat din funcția de ministru și se află în arest la domiciliu, fiind pus sub acuzare pentru corupere pasivă. El a refuzat să facă declarații pentru presă atunci când a fost întrebat dacă se consideră vinovat.  

Iurie Chirinciuc, ministrul liberal al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, este și el subiectul unui dosar de corupție. El se află acum în arest în izolator, pentru 30 de zile, fiind bănuit de organizarea unei scheme infracționale cu scopul dobândirii de mijloace financiare în proporții deosebit de mari. Procurorii susțin că în perioada 2016-2017, Iurie Chirinciuc şi şeful Administraţiei de Stat a Drumurilor ar fi făcut presiuni asupra unei firme care câștigase o licitație de construcție a unui drum, ca aceasta să cedeze o parte din lucrări altor companii. La reținere, Chirinciuc a respins acuzația. 

Vasile Bâtcă, ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, deține firma Pabinis-Com. Aceasta a câștgat, în anii 2012-2015, mai multe licitații la Primăria și Consiliul Raional Nisporeni, pe vremea când actualul ministru era președintele acestui raion. Ziarul de Gardă a scris că Vasile Bâtcă a negat că ar fi influențat licitațiile și a spus că nu s-a aflat în conflict de interese. Firma gestionată de soția sa a câștigat o licitație și în anul 2016, în luna august, tot la Primăria Nisporeni, în valoare de 147 de mii de lei, așa cum arată pagina web a Agenției Achiziții Publice.

Vladimir Cebotari, ministrul Justiției, a reușit să-și atragă mânia presei atunci când a declarat, într-un interviu pentru Moldova Curată, că presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate nu trebuie să se autosesizeze din presă. Între timp, ministrul și-a lansat o nouă afacere în anul 2016, compania Fly One, în care soția și sora sa aveau cote părți. Ulterior, după ce presa a scris despre asta, familia sa s-a retras din afacere, cel puțin oficial. Numele soției sale nu mai figurează în actele firmei.

Un alt ministru care, oficial, nu mai are legătură cu businessul pe care l-a avut este Ruxanda Glavan. Ea ar fi vândt firma „Glavirux”, care îi aducea din domeniul farmaceutic profituri de milioane de lei. La fel s-ar fi retras din businessul familiei și premierul Pavel Filip

Stela Grigoraș, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a fost fotografiată cum, folosindu-și poziția de serviciu, face agitație, cu un poster de promovare în mână, în favoarea votului uninominal inițiat de partidul care a propus-o în funcție, Partidul Democrat, la colegiul de medicină din Ungheni. Asta chiar dacă în declarația de integritate pe care a semnat-o scrie: „Nu voi accepta eventuale sugestii, influențe sau deturnări de la aceste obiective, dacă ele vor fi făcute de către reprezentanți ai partidelor politice, indiferent de ponderea acestor partide în structurile statului”. Atunci, la solicitarea reporterului Moldova Curată, Serviciul de Presă al MInisterului a explicat: „După ședință, ministrul Stela Grigoraș a fost întrebată de participanții la discuții, despre inițiativa politică privind votul uninominal, la care aceasta și-a exprimat părerea personală”. 

Mariana Kalughin: „Cazurile miniștrilor Guvernului Filip dovedesc un adevăr: peste noapte poți deveni ministru, dar nu și integru”

Doi dintre miniștrii semnatari ai declarațiilor de integritate nu mai sunt în Guvernul Filip - Anatolie Șalaru și Vasile Botnari. Ceilalți - Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega, Gheorghe Bălan, Octavian Calmâc, Andrei Galbur, Octavian Armașu, Alexandru Jizdan, Corina Fusu, Monica Babuc și Victor Zubcu nu au ajuns în atenția presei de la învestire încoace. 

Declarațiile semnate atunci, la 20 ianuarie 2016, nu au valoare juridică și au fost mai mult o consemnare a responsabilității morale pe care și-au asumat-o miniștrii. Experta anticorupție Mariana Kalughin spune că semnarea acelor declarații care se numesc „de integritate” nu probează integritatea. „Dacă Guvernul este format pornind de la alte valori, nici nu poți aștepta integritate de la miniștri. Cazurile miniștrilor Guvernului Filip dovedesc un adevăr: peste noapte (reamintim investirea nocturnă a Guvernului Filip) poți deveni ministru, nu și integru. Fiind un act, mai degrabă, de ordin moral, falsa declarație nu atrage decât responsabilitate morală. Din păcate, nu poți responsabiliza moral o guvernare imorală. Acum, să vedem dacă vor fi verificați și cum vor fi verificați candidații la funcțiile de ministru. Recent au intrat în vigoare prevederile modificate ale Legii privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, legea devenind aplicabilă cert și acestei categorii de persoane”, a comentat Mariana Kalughin pentru Moldova Curată.

Viorica Manole

Această investigație apare în cadrul Proiectului “Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat    de    Asociația Presei Independente,   cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Businessuri ascunse în Legislativ

Mai mulți deputați din actualul Parlament „uită” să își treacă în declarația de avere afaceri pe care le dețin

04 octombrie 2013
234
2013-2018

Decizie definitivă a CSJ: Primarul oraşului Ungheni s-a...

După trei ani de procese, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a emis o hotărâre irevocabilă prin care se constată că Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese atunci când acesta a cumpărat, pentru Primărie, rechizite de birou de la firma soţiei sale. După decizia CSJ, contractele şi alte acte încheiate în conflict de interese ar putea fi lovite de nulitate.

19 aprilie 2017
299
2013-2018

Magistrați cu case de milioane

Cu venituri de circa zece mii de lei pe lună, mai toți judecătorii Curții Constituționale (CC) locuiesc în vile de sute de metri pătrați și țin în garaje mașini de lux. De cele mai multe ori, însă, proprietățile sunt înregistrate pe numele soțiilor sau ale soților.

29 aprilie 2013
228
2013-2018

Acuzații noi în dosarul șefului Direcției Educație a se...

În dosarul deschis de procurori în anul 2014 pe numele lui Ion Vrânceanu, șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din Chișinău, apar noi probe care în prezent sunt examinate și analizate de magistratul Silvia Gârbu de la Judecătoria Buiucani. Astfel, pe lângă acuzațiile de îmbogățire ilicită și fals în decarația de avere, Ion Vrânceanu este învinuit și de depășirea atribuțiilor de serviciu. S-a descoperit că în anul 2014, timp de câteva luni, în două instituții de învățământ din sectorul Buiucani o școală auto a închiriat spații și chiar a predat ore de șoferie, doar în baza unor înțelegeri verbale, fără ca actele necesare să fie întocmite și fără achitarea unor plăți legale.

20 ianuarie 2016
225
2013-2018

Magistratul demis Lilia Vasilevici se judecă pentru rep...

Magistratul Judecătoriei Centru din municipiul Chișinău, Lilia Vasilevici, demisă la 3 martie prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a contestat la Curtea Supremă hotărârea de demitere și l-a acționat în judecată pe procurorul municipiului Chișinău, Ion Diacov, pentru că ar fi calomniat-o. Judecătoarea cere 160 de mii de lei despăgubiri morale și materiale. Acum jumătate de an, Diacov a declarat pentru mai multe instituții media că Lilia Vasilevici trebuie urmărită penal, întrucât a aplicat eronat un articol din lege și l-a eliberat din arest pe un inculpat suspectat de trafic de droguri, care apoi a dispărut și s-ar eschiva de la răspunderea penală.

17 aprilie 2015
232
2013-2018

Electorala 2019: Petru Burduja, figurant în dosarul ban...

Consilierul socialist în Consiliul Municipal Chișinău Petru Burduja urmează să candideze la alegerile parlamentare în circumscripția nr. 30, Ciocana. El administrează SRL ”Exclusiv Media”, compania fondată de deputatul socialist Corneliu Furculiță și care a primit 1,5 mln de euro drept împrumut de la o companie înregistrată în zona offshore din Bahamas. Petru Burduja este cel care, în calitate de administrator, a mers la bancă și a ridicat 20 de milioane de lei cash din acel împrumut, care ulterior au fost dați unor membri de partid. Toate acestea le-a descoperit proiectul RISE Moldova într-o investigație publicată în anul 2016. Acum, această tranzacție este investigată de Procuratura Anticorupție, chiar dacă cei care au realizat-o susțin că totul a fost făcut perfect legal.

13 noiembrie 2018
310