Judecător de la Comrat: Firme nedeclarate și o piață comercială cumpărată de la un fost deputat PLDM

2013-2018 26 martie 2018 2705

Magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat a evitat să raporteze în ultima sa declarație de avere disponibilă, cea pentru 2016, două firme fondate de soția sa. Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o acum aproape doi ani, de la un fost deputat liberal-democrat, în prezent consilier municipal în cel mai mare oraș din Găgăuzia. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale. În același timp, judecătorul nu a raportat și un apartament de 50 de metri pătrați, unde este înscris încă din 1999.



Valeriu Hudoba a devenit judecător în iulie 2016, după ce anterior a fost procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, apoi procuror adjunct interimar al Procuraturii UTA Gagauz-Yeri. Chiar dacă în ultimii cinci ani a activat doar în instituțiile de drept, magistratul a reușit să-și procure în credit un apartament de 80 de metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin peste 21 de mii de euro în doi ani, un teren și mai multe încăperi nelocative. În 2015 judecătorul a intrat în posesia unui spațiu de 80 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de circa 100 de mii de lei. Spațiul respectiv este amplasat într-o piață din orașul Comrat, unde Ala Hudoba, soția magistratului, are două magazine în care comercializează încălțăminte sub marca Bianko. Un an mai târziu, în iunie 2016, judecătorul a devenit proprietarul unui teren de 25 de ari și al construcțiilor aflate pe el, cu o suprafață totală de 652 de metri pătrați. Valoarea cadastrală totală a terenului și a construcțiilor este de peste 2,7 milioane de lei.

Tranzacția cu fostul deputat liberal-democrat și firmele nedeclarate ale soției

Terenul și cele 11 construcții reprezintă de fapt una dintre cele două piețe comerciale din Comrat, numită de localnici Piața Bugeac. Aceasta a fost cumpărată de la compania Nezerant SRL, fondată de soții Ludmila și Petru Vlah. Petru Vlah este ex-deputat PLDM în legislativul precedent, în prezent consilier municipal la Comrat. Tranzacția în valoare de peste 2,7 milioane de lei figurează în declarația de avere și interese pentru 2016 a lui Valeriu Hudoba, la capitolul datorii. Astfel, judecătorul a împrumutat 1,7 milioane de lei de la Eximbank, pe care trebuie să-i întoarcă până în 2021, cu un procent de 16 la sută. O altă sumă, egală cu 1,07 milioane de lei, trebuie restituită tot până în 2021 companiei Nezerant SRL. În ambele cazuri debitor figurează compania Miverd SRL, pe numele căreia și sunt înscrise terenul și construcțiile. Magistratul a raportat și calitatea de director a soției în cadrul acestei companii, precum și salariul de 12 mii de lei, încasat de aceasta în 2016. El a evitat însă să indice faptul că Ala Hudoba este și fondatoarea firmei respective. Miverd SRL a fost înființată în septembrie 2011 de Ion Moraru, tatăl Alei, iar în aprilie 2016, afacerea a fost trecută pe numele acesteia. Compania, care este înregistrată în casa părintească a Alei Hudoba, are mai multe genuri de activitate, între care închirierea şi exploatarea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii, comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei și altele. În mai 2016, soția judecătorului a înființat încă o firmă, cu aceleași genuri de activitate, înregistrată de asemenea în casa părinților ei, Asvini SRL. Nici această companie nu figurează în declarația de avere și interese a judecătorului Valeriu Hudoba. Și în Piața Bugeac sunt amplasate mai multe magazine ale familiei Hudoba în care e comercializată încălțăminte. În același timp, pe teritoriul Pieței Bugeac mai există cel puțin un spațiu înregistrat pe numele soției omului legii, care nu a fost trecut în declarația de avere. O altă încăpere a fost trecută pe numele lui Ion Moraru, socrul magistratului. În același timp, un apartament de 50 de metri pătrați, înscris pe numele lui Valeriu Hudoba, de asemenea nu figurează în declarația lui de avere.

Explicațiile lui Valeriu Hudoba

Chiar dacă soția sa deține afaceri în comerț, administrează o piață comercială, unde oferă în chirie încăperi, și face publicitate pe rețelele de socializare unde apar poze cu amplasarea exactă pe hartă a magazinelor unde comercializează încălțăminte sub marca Bianko, magistratul nu indică în declarația de avere nici dividende, nici venituri încasate din darea în locațiune a spațiilor respective. L-am contactat pe Valeriu Hudoba pentru a obține un comentariu și pentru a afla cum va reuși să-și stingă datoriile din salariul de judecător. Redăm mai jos dialogul.

V.H. Eu dacă sincer nici nu știam despre datoriile respective...
M.C. Dvs le-ați indicat în declarația de avere.
V.H. Am indicat când soția mea mi-a spus că este... Nici despre firmele respective nu știam.
M.C. Dvs ați indicat că ea e director la firma Miverd SRL, dar nu ați indicat că este și fondator.
V.H. Păi vă spun. Eu am indicat ce am știut.
M.C. Dvs nu ați știut că soția dvs a cumpărat o piață?
V.H. ... (Tăcere)
M.C. Dvs ați indicat terenul și construcțiile respective, dar nu și veniturile încasate din darea lor în locațiune.
V.H. Tot despre ce am știut eu și ceea ce a fost procurat am indicat în declarație.
M.C. Și nu ați încasat venituri din darea în locațiune a spațiilor?
V.H. Eu nu știu. Poate firma a avut venituri, dar nu eu am avut venituri. Banii nu au intrat în bugetul familiei mele, au intrat în bugetul firmei respective, care are și cheltuieli... eu nu am treabă cu firma asta. Da, soția mea e fondatoare și ea răspunde de firmă. Dar eu ceea ce am știut și ceea ce am primit am indicat în declarație.

Despre apartamentul pe care nu l-a raportat, magistratul ne-a spus că ar aparține mamei lui și chiar dacă el are acolo viză de reședință, locuința nu se află în proprietatea sa. Ulterior, Valeriu Hudoba a revenit cu un apel și s-a interesat de ce scriem un articol anume despre el. Judecătorul a ținut să precizeze că a declarat tot ce a obținut soția sa. „Toate cheltuielile și veniturile obținute de firmă au fost raportate la FISC”, a subliniat judecătorul. El a adăugat că a completat declarația sa de avere din spusele soției și nu știa nimic despre calitatea de fondator pe care aceasta o are în cele două companii, chiar dacă un minut mai devreme a confirmat că soția sa e fondatoare și răspunde de firmele respective.

Reprezentant ANI: „Judecătorul era obligat să declare firmele”

Eugeniu Vițu, șeful serviciului comunicare din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), ne-a declarat că Valeriu Hudoba era obligat să raporteze firmele fondate de soția sa, ca interese ale acesteia. Cât despre veniturile obținute de firmele respective, sintagma „beneficiar efectiv” este interpretativă, potrivit unor surse din cadrul ANI. „Potrivit legii, suntem obligați să declarăm, în calitate de beneficiar efectiv, veniturile obținute de firmele în care suntem fondatori. Dar, să nu uităm că mai există și Legea cu privire la antreprenoriat și în cazul ăsta veniturile nu sunt ale soției sau ale soțului, ci ale întreprinderii. Profitul firmei, la decizia fondatorului, urmează a fi redistribuit sau reinvestit în capitalul statutar sau îl obține sub formă de dividende. Dacă îl obține sub formă de dividende, e obligat să declare venitul, însă în cazul în care nu obține dividende, venitul firmei se impozitează și nu are obligația să-l declare”, au precizat surse din cadrul ANI.

Mariana Colun

Această investigație apare în cadrul Proiectului „Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat    de    Asociația Presei Independente,   cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Amplasarea magazinelor în Piața Bugeac, în care Ala Hudoba comercializează încălțăminte



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

2013-2018

Secretul de la „Moldsilva” a fost deconspirat (Partea...

Fostul director al Întreprinderii silvo-cinegetice (ÎSC) Străşeni, Eugeniu Nazaria, este un alt funcţionar de la „Moldsilva”, pe lângă cei despre care Moldova Curată a scris anterior, care a arendat contrar legii un teren de jumătate de hectar din fondul forestier pe care îl administra. La fel cum au făcut şi alţi funcţionari din conducerea Agenţiei „Moldsilva”, el a participat la licitaţii şi a arendat teren fără să aibă dreptul să facă acest lucru. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că fostul funcţionar a admis un conflict de interese. Actul CNI urmează să fie trimis în instanţă pentru ca aceasta să declare nul contractul de arendă. La două luni de la publicarea articolului de către Moldova Curată, Eugeniu Nazaria a fost concediat.

18 septembrie 2014
2435
2013-2018

Firma unui funcţionar AIPA a primit fonduri de la stat...

Eugeniu Cernogal, funcţionar public din cadrul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) şi-a fondat o firmă şi a beneficiat de subvenţii de la stat în valoare de circa 2 milioane 750 de mii de lei. Colegii săi de direcţie au fost în teritoriu ca să verifice veridicitatea informaţiei prezentate la AIPA. Acum funcţionarul este subiectul unui control iniţiat de Comisia Naţională de Integritate (CNI), fiind suspectat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

20 februarie 2015
2258
2013-2018

Familia fostului ministru al Agriculturii: terenuri, ca...

Fostul ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, are acum litigii în instanţe pentru faptele pe care le-ar fi comis în timpul exercitării mandatului de ministru, adică în anii 2011-2014. El a dat în judecată Comisia Naţională de Integritate. Comisia a constatat că Vasile Bumacov a admis un conflict de interese atunci când o firmă condusă de fiul său şi administrată de ginerele său ar fi beneficiat de un credit preferenţial de circa 30 de mii de euro, prin intermediul unei instituţii subordonate Ministerului Agriculturii. Vasile Bumacov susţine că aceste acuzaţii ar fi o comandă politică.

07 octombrie 2015
4072
2013-2018

Justiția tăcerii. Apartamentele din proiectul Melniciuc...

Apartamentele obținute în anul 2015 la prețuri mici (360 de euro/m.p.) de către magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani în cadrul „proiectului Melniciuc” încep, unul câte unul, să ajungă pe mâini străine. Asta chiar dacă șeful de atunci al beneficiarilor, Oleg Melniciuc, acum urmărit penal, susținea la Primăria Chișinău că angajații săi se află "într-o stare critică în ce privește asigurarea cu spațiu locativ decent". Acum unii angajați vând apartamentele noi. Luați la întrebări, unii dintre ei refuză pe orice cale să dea explicații presei. 

26 octombrie 2017
2999
2013-2018

Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și fir...

Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.

21 februarie 2018
3107
2013-2018

Drum reparat din bani publici până la poarta președinte...

Drumul care duce la casa președintei raionului Fălești, Iraida Bînzari, și alte două străzi alăturate din același cartier au fost reparate vara trecută din banii Consiliului Raional Fălești.  În total au fost alocați peste 3 milioane de lei. Chiar dacă în zonă sunt și alte străzi pline de gropi, au fost reparate anume acelea care duc spre sau trec pe lângă casa președintei. Iraida Bânzari spune că pentru repararea și altor străzi nu au ajuns bani. Lucrările au fost executate de către firma unui consilier raional. Agentul economic a fost contractat în urma negocierilor directe.

30 ianuarie 2018
2330