Judecător de la Comrat: Firme nedeclarate și o piață comercială cumpărată de la un fost deputat PLDM
Magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat a evitat să raporteze în ultima sa declarație de avere disponibilă, cea pentru 2016, două firme fondate de soția sa. Una dintre cele două afaceri administrează o piață comercială din Comrat, pe care judecătorul a procurat-o acum aproape doi ani, de la un fost deputat liberal-democrat, în prezent consilier municipal în cel mai mare oraș din Găgăuzia. Valeriu Hudoba nu a indicat venitul încasat din darea în locațiune a spațiilor de pe teritoriul pieței, motivând că veniturile ajung în conturile firmei și nu direct în cele ale familiei sale. În același timp, judecătorul nu a raportat și un apartament de 50 de metri pătrați, unde este înscris încă din 1999.
Valeriu Hudoba a devenit judecător în iulie 2016, după ce anterior a fost procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, apoi procuror adjunct interimar al Procuraturii UTA Gagauz-Yeri. Chiar dacă în ultimii cinci ani a activat doar în instituțiile de drept, magistratul a reușit să-și procure în credit un apartament de 80 de metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin peste 21 de mii de euro în doi ani, un teren și mai multe încăperi nelocative. În 2015 judecătorul a intrat în posesia unui spațiu de 80 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de circa 100 de mii de lei. Spațiul respectiv este amplasat într-o piață din orașul Comrat, unde Ala Hudoba, soția magistratului, are două magazine în care comercializează încălțăminte sub marca Bianko. Un an mai târziu, în iunie 2016, judecătorul a devenit proprietarul unui teren de 25 de ari și al construcțiilor aflate pe el, cu o suprafață totală de 652 de metri pătrați. Valoarea cadastrală totală a terenului și a construcțiilor este de peste 2,7 milioane de lei.
Tranzacția cu fostul deputat liberal-democrat și firmele nedeclarate ale soției
Terenul și cele 11 construcții reprezintă de fapt una dintre cele două piețe comerciale din Comrat, numită de localnici Piața Bugeac. Aceasta a fost cumpărată de la compania Nezerant SRL, fondată de soții Ludmila și Petru Vlah. Petru Vlah este ex-deputat PLDM în legislativul precedent, în prezent consilier municipal la Comrat. Tranzacția în valoare de peste 2,7 milioane de lei figurează în declarația de avere și interese pentru 2016 a lui Valeriu Hudoba, la capitolul datorii. Astfel, judecătorul a împrumutat 1,7 milioane de lei de la Eximbank, pe care trebuie să-i întoarcă până în 2021, cu un procent de 16 la sută. O altă sumă, egală cu 1,07 milioane de lei, trebuie restituită tot până în 2021 companiei Nezerant SRL. În ambele cazuri debitor figurează compania Miverd SRL, pe numele căreia și sunt înscrise terenul și construcțiile. Magistratul a raportat și calitatea de director a soției în cadrul acestei companii, precum și salariul de 12 mii de lei, încasat de aceasta în 2016. El a evitat însă să indice faptul că Ala Hudoba este și fondatoarea firmei respective. Miverd SRL a fost înființată în septembrie 2011 de Ion Moraru, tatăl Alei, iar în aprilie 2016, afacerea a fost trecută pe numele acesteia. Compania, care este înregistrată în casa părintească a Alei Hudoba, are mai multe genuri de activitate, între care închirierea şi exploatarea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii, comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei și altele. În mai 2016, soția judecătorului a înființat încă o firmă, cu aceleași genuri de activitate, înregistrată de asemenea în casa părinților ei, Asvini SRL. Nici această companie nu figurează în declarația de avere și interese a judecătorului Valeriu Hudoba. Și în Piața Bugeac sunt amplasate mai multe magazine ale familiei Hudoba în care e comercializată încălțăminte. În același timp, pe teritoriul Pieței Bugeac mai există cel puțin un spațiu înregistrat pe numele soției omului legii, care nu a fost trecut în declarația de avere. O altă încăpere a fost trecută pe numele lui Ion Moraru, socrul magistratului. În același timp, un apartament de 50 de metri pătrați, înscris pe numele lui Valeriu Hudoba, de asemenea nu figurează în declarația lui de avere.
Explicațiile lui Valeriu Hudoba
Chiar dacă soția sa deține afaceri în comerț, administrează o piață comercială, unde oferă în chirie încăperi, și face publicitate pe rețelele de socializare unde apar poze cu amplasarea exactă pe hartă a magazinelor unde comercializează încălțăminte sub marca Bianko, magistratul nu indică în declarația de avere nici dividende, nici venituri încasate din darea în locațiune a spațiilor respective. L-am contactat pe Valeriu Hudoba pentru a obține un comentariu și pentru a afla cum va reuși să-și stingă datoriile din salariul de judecător. Redăm mai jos dialogul.
V.H. Eu dacă sincer nici nu știam despre datoriile respective...
M.C. Dvs le-ați indicat în declarația de avere.
V.H. Am indicat când soția mea mi-a spus că este... Nici despre firmele respective nu știam.
M.C. Dvs ați indicat că ea e director la firma Miverd SRL, dar nu ați indicat că este și fondator.
V.H. Păi vă spun. Eu am indicat ce am știut.
M.C. Dvs nu ați știut că soția dvs a cumpărat o piață?
V.H. ... (Tăcere)
M.C. Dvs ați indicat terenul și construcțiile respective, dar nu și veniturile încasate din darea lor în locațiune.
V.H. Tot despre ce am știut eu și ceea ce a fost procurat am indicat în declarație.
M.C. Și nu ați încasat venituri din darea în locațiune a spațiilor?
V.H. Eu nu știu. Poate firma a avut venituri, dar nu eu am avut venituri. Banii nu au intrat în bugetul familiei mele, au intrat în bugetul firmei respective, care are și cheltuieli... eu nu am treabă cu firma asta. Da, soția mea e fondatoare și ea răspunde de firmă. Dar eu ceea ce am știut și ceea ce am primit am indicat în declarație.
Despre apartamentul pe care nu l-a raportat, magistratul ne-a spus că ar aparține mamei lui și chiar dacă el are acolo viză de reședință, locuința nu se află în proprietatea sa. Ulterior, Valeriu Hudoba a revenit cu un apel și s-a interesat de ce scriem un articol anume despre el. Judecătorul a ținut să precizeze că a declarat tot ce a obținut soția sa. „Toate cheltuielile și veniturile obținute de firmă au fost raportate la FISC”, a subliniat judecătorul. El a adăugat că a completat declarația sa de avere din spusele soției și nu știa nimic despre calitatea de fondator pe care aceasta o are în cele două companii, chiar dacă un minut mai devreme a confirmat că soția sa e fondatoare și răspunde de firmele respective.
Reprezentant ANI: „Judecătorul era obligat să declare firmele”
Eugeniu Vițu, șeful serviciului comunicare din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), ne-a declarat că Valeriu Hudoba era obligat să raporteze firmele fondate de soția sa, ca interese ale acesteia. Cât despre veniturile obținute de firmele respective, sintagma „beneficiar efectiv” este interpretativă, potrivit unor surse din cadrul ANI. „Potrivit legii, suntem obligați să declarăm, în calitate de beneficiar efectiv, veniturile obținute de firmele în care suntem fondatori. Dar, să nu uităm că mai există și Legea cu privire la antreprenoriat și în cazul ăsta veniturile nu sunt ale soției sau ale soțului, ci ale întreprinderii. Profitul firmei, la decizia fondatorului, urmează a fi redistribuit sau reinvestit în capitalul statutar sau îl obține sub formă de dividende. Dacă îl obține sub formă de dividende, e obligat să declare venitul, însă în cazul în care nu obține dividende, venitul firmei se impozitează și nu are obligația să-l declare”, au precizat surse din cadrul ANI.
Mariana Colun
Această investigație apare în cadrul Proiectului „Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația Presei Independente, cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Familia deputatului-sportiv, Nicolae Juravschi, cu veni...
Familia deputatului democrat Nicolae Juravschi a obţinut anul trecut un venit de peste un milion 715 de mii de lei: aproape jumătate din sumă fiind salariile şi indemnizaţiile ridicate de soţii Juravschi. Cealaltă jumătate, peste 890 de lei, a fost obţinută din chiria unui spaţiu comercial situat în centrul capitalei, dar şi din înstrăinarea unui garaj amplasat în sectorul Botanica.
Încă un primar a scăpat de sancţiune: CNI a constatat c...
Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni, a admis un conflict de interese, deoarece o are în subordine pe soţia sa, care este contabilă. Chiar dacă au constatat că alesul local a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au clasat cazul, motivând că primarul a soluţionat acest caz. În realitate, nu a fost aplicată niciuna dintre soluţiile prevăzute de lege pentru coflictul de interese.
Afaceri haşurate ale familiei şefului SPPS
În declaraţia de avere a lui Igor Bodorin, şeful Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (SPPS), sunt ascunse date care, potrivit Legii datelor cu caracter personal, nu ar trebui să fie informaţii confidenţiale. Este vorba de denumirile şi adresa societăţilor comerciale pe care le deţine familia Bodorin.
Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...
Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice. O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese.
Viceminiştri cu remunerări triple
În anul 2012, opt actuali viceminiştri au primit onorarii grase, deoarece au reprezentat statul în societăţi şi întreprinderi. Suma acestor remunărări depăşeşte un milion de lei. La începutul acestui an, au intrat în vigoare câteva modificări legislative, potrivit cărora în consiliile de administraţie (CA) ale instituţiilor de stat vor avea dreptul să fie incluşi nu numai funcţionari publici, cum era prevăzut anterior, dar şi demnitari. Experţii susţin că aceste amendamente au fost votate pentru a promova anumite interese.
Autorităţile din raionul Cantemir nu pot împărţi banii...
Peste 60 de copii din satul Porumbeşti, raionul Cantemir, nu merg la grădiniţă, deoarece instituţia preşcolară nu are suficiente locuri. O nouă grădiniţă ar fi putut fi construită încă în anul 2009, dacă autorităţile raionale şi cele locale nu se certau. Divergenţele dintre autorităţi continuă şi astăzi, deoarece conducerea raionului şi cea a satului nu pot împărţi banii alocaţi din bugetul public naţional pentru construcţia grădiniţei.