Deputatul care a amenințat Chișinăul cu armele mai candidează la un mandat în legislativul găgăuz

În circumscripția 33 din satul Chioselia Rusă, cei în jur de 300 de alegători - atât s-au prezentat duminică, la alegerile prezidențiale - au de ales între doi candidați: actualul deputat Ilia Uzun și socialistul Alexandru Bairactar. Primul, candidat independent, a militat până acum pentru ca autoritățile centrale să asculte doleanțele Comratului și chiar a amenințat că "vom lua armele" dacă va fi altfel. Al doilea își încearcă norocul pentru prima dată în politică și merge cu socialiștii.

Actualul deputat din partea acestei circumscripții, Ilia Uzun, are 49 de ani și candidează pentru a doua oară. În legislatura trecută, el a fost președintele Comisiei pentru tineret, sport și turism. De meserie Uzun este medic veterinar. El a făcut studii în Federația Rusă și Ucraina, iar de curând, în anul 2016, a absolvit Universitatea de Educație Fizică și Sport din Chișinău. Deputatul a spus pentru Moldova Curată că l-a îndemnat să facă acest lucru antrenorul său. Uzun este campion mondial la sambo printre veterani (2011), este maestru în sport la lupte libere și deține centura neagră la carate. 

Averile declarate de Ilia Uzun la Comisia Electorală de la Comrat

În anul 2012 el a candidat pentru prima oară la funcția de deputat. Chiar dacă i-a susținut periodic pe socialiști, iar în APG a făcut parte, un timp, din fracțiunea Partidului Democrat, Ilia Uzun susține că nu a fost membru de partid. El afirmă că în legislativul local e mai bine să fii independent, deoarece nu simți presiuni din partea partidelor și așa muncești mai ușor. 

Alexandru Bairactar

În formularul completat la depunerea dosarului pentru înscrierea în cursă, Uzun a indicat că este director la una dintre stațiile PECO ce aparțin firmei „Fortress” și că a obținut în ultimii doi ani un venit de doar 42 de mii de lei. „Da, asta e suma. Afacerea este a soției mele, în ultimul timp eu m-am ocupat mai mult de activitate obștească. Soția gestionează afacerea”, a explicat candidatul pentru Moldova Curată. 

Uzun a indicat toate averile pe care le deține: două apartamente spațioase și o casă de locuit, toate în municipiul Comrat, un garaj, un teren pentru construcții la Baimaclia și 3 hectare de teren arabil la Comrat. Deputatul deține și un autoturism, Hummer H2. 

Are interdicție de a intra în Ucraina

În anul 2014 Ilia Uzun a scandalizat opinia publică în luna iunie 2010, când, la o întâlnire avută la Chișinău cu mai mulți ambasadori, a declarat că dacă autoritățile de la Chișinău nu vor d curs doleanțelor poporului găgăuz, tinerii găgăuzi vor lua armele în mâni și „ne vom întoarce în Moldova anilor 1990”. "Dacă de acum încolo va fi tot aşa, vă dau cuvântul meu că, la fel ca mine, mii de oameni... ne vom întoarce în Moldova anilor 1990. Avem oameni tineri, care ştiu să ţină arma în mâini. Noi nu vrem asta, dar nu ne temem, vom muri pe pământul nostru", a declarat Ilia Uzun. 

La jumătate de an după ce a făcut această declarație, adică în luna ianuarie 2015, deputatul a aflat că are interdicție de a intra în Ucraina. A fost anunțat despre asta de către grănicerii ucraineni, care l-au întors din drum, spunând că există în acest sens o decizie a Serviciului de Securitate al Ucrainei. În timp ce presa din regiunea presupune că interdicția ar fi fost aplicată pentru „separatism”, Uzun afirma că nu i-au fost comunicate motivele. „Mi s-a spus că SSU a hotărât să-mi fie interzisă intrarea timp de trei ani. Asemenea decizie m-a surprins, deoarece niciodată nu m-am pronunţat împotriva autorităţilor Ucrainei. De Ucraina mă leagă multe lucruri – am făcut studii acolo, am călătorit de multe ori şi pot spune despre această ţară doar de bine", a declarat atunci Ilia Uzun pentru Infotag.

Pentru Moldova Curată, el a confirmat că interdicția încă este în vigoare, dar că în curând se fac trei ani de la emiterea ei și, respectiv, aceasta nu va mai avea putere juridică. Uzun a mărturisit că, în aceste condiții, de trei ani nu a mai fost în Ucraina, chiar dacă mama sa locuiește acolo și ar fi vrut să meargă la ea. 

Deputatul a participat activ și la organizarea referendumului din februarie 2014 din regiune, declarat ilegal de către autoritățile de la Chișinău, la care populația autonomiei a fost întrebată pe care dintre orientările externe ale Moldovei o preferă: integrarea în Uniunea Vamală sau în Uniunea Europeană. Rezultatele au arătat o majoritate pro Uniunea Vamală. Procuratura de la Chișinău a intentat un dosar penal organizatorilor acestui referendum, printre care și bașcanul de atunci, Mihail Formuzal. Acesta, la fel, a avut interdicție de a intra în Ucraina, motivele însă nu se cunosc. Deocamdată nimeni nu a fost tras la răspundere în cadrul acelui dosar. Uzun a declarat pentru Moldova Curată că el nu are antecedente penale. 

Socialist, începător în politică 

Spre deosebire de contracandidatul lui Uzun, socialistul Alexandr Bairactar (33 de ani), care candidează pentru prima dată, consideră că, dimpotrivă, poți fi eficient în APG dacă faci parte dintr-un partid sau fracțiune. „Merg în aceste alegeri cu sprijinul Partidului Socialiștilor și personal al lui Igori Nicolaevici. Sper să avem o majoritate mare în APG, deoarece cred că numai într-un asemenea „lanț”, cum este acum: președintele țării-bașcanul-majoritatea în APG putem să formăm o echipă prietenoasă și să muncim eficient”, explică Alexandr Bairactar. 

În dosarul depus la CEC din Găgăuzia el scrie că de profesie este specialist în administrarea afacerilor, iar acum este angajat în funcția de manager la „Agro-biz” SRL. Nu declară niciun venit în calitate de salariu. „Sunt angajat de doar câteva luni, de aceea nu am putut indica venituri pe anii 2014-2015. Din ce am trăit? Am soție, părinți, rude care mă ajută. Au fost la un moment dat și niște probleme de ordin personal, am fost și plecat din țară pentru o perioadă. Eu am un contabil-consultant care a completat formularul depus la CEC și sunt sigur că acolo totul e indicat corect”, ne-a declarat candidatul. 

El nu deține niciun imobil. „Păi de asta și merg în politică, nu am ce pierde” - a comentat Alexandru Bairactar. El a indicat în declarația depusă la CEC faptul că deține o cotă de 100 % în SRL „Denprof-Lux”. „Această întreprindere este luchidată, dar nu știu de ce eu figurez în continuare ca fondator și administrator, de aceea am și indicat-o, ca să nu apară ulterior probleme”, a mai explicat candidatul. 

În satul Chioselia Rusă pe listele electorale figurează în jur de 500 de votanți, aceasta fiind una dintre cele mai mici circumscripții din autonomia găgăuză. candidații spun însă că de facto, la alegeri se prezintă puțin peste 300 de oameni, pe motiv că mulți sunt plecați peste hotare. Scrutinul pentru Adunarea Populară a autonomiei găgăuze va avea loc pe 20 noiembrie 2016.

Viorica Manole