Şleahtiţchi riscă să-şi piardă funcţia
Consilierul Președintelui Republicii Moldova în domeniul culturii, învățământului și științei, Mihail Şleahtiţchi, ar putea fi demis. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat că acesta a încălcat regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţii de funcţii, atunci când, deţinând funcţia de ministru al Educaţiei, și totodată fiind fondatorul unei asociații obștești, a autorizat ca respectiva instituţie să avizeze, contra plată, planurile şi programele de formare profesională continuă pentru adulți.
Potrivit actului emis de CNI, în anul 2010, oficialul, împreună cu alte trei persoane, au fondat Asociația Obștească Instituția privată Universitatea Deschisă „Europedia” (Institutul de expertiză Curriculară).
La începutul anului 2011, Şleahtiţchi a fost numit în funcția ministru al Educației. „Ulterior numirii sale în funcția de ministru, în luna iunie 2011, Mihail Şleahtiţchi semnează un ordin prin care autorizează Instituția „Europedia”, al cărei fondator este, să desfășoare activitatea de avizare a planurilor, programelor de formare profesională continuă pentru adulți”, se arată în actul CNI.
În ordinul repectiv era menţionat faptul că „avizarea planurilor/programelor se va efectua contra plată, de aceea se obligă Universitatea Deschisă „Europedia” să prezinte, în termen de 10 zile, pentru coordonare cu Ministerul Educației, cuantumul taxelor pentru avizare...”, mai este menţionat în actul CNI. În acelaşi document este indicat că, timp de aproape doi ani (din luna iunie 2011 până în luna septembrie 2013), „Europedia” a prestat servicii de avizare a planurilor şi programelor de formare profesională continuă către 98 de solicitanți, preponderent agenți economici, în sumă totală de 225 700 de lei. Această asociaţie ar fi prestat servicii de avizare şi după numirea, pe 24 iulie 2012, a lui Şleahtiţchi în funcţia de consilier prezidenţial, prin decretul preşedintelui R. Moldova.
CNI a constatat, la 23 ianuarie curent, că Mihail Şleahtiţchi, activând în funcția de ministru al Educației, a admis conflictul de interese exprimat prin exercitarea atribuțiilor funcționale în calitate de ministru în interes personal, care rezultă din relațiile sale cu persoane juridice (Asociația Obștească Universitatea Deschisă „Europedia”).
Incompatibilitate de funcţii
Membrii CNI au mai constatat că funcţia pe care o deţine oficialul în prezent este incompatibilă cu cea de fondator al unei asociaţii, deoarece Legea cu privire la asociațiile obștești prevede că fondatorii asociațiilor obștești și membrii organelor lor de conducere, executive, de control și revizie nu pot fi membrii Guvernului și funcționarii publici în obligațiile de serviciu ale cărora intră promovarea politicii de stat în domeniile prioritare, conform statutelor, pentru aceste organizații obștești.
Mihail Şleahtiţchi a declarat pentru Moldova Curată că nu doreşte să comenteze actul emis de CNI, deoarece nu a fost înştiinţat despre existenţa unei astfel de decizii. „De la dumneavoastră aflu despre acest act, însă vreau să precizez că orice tentativă de denigrare a activităţii mele de ministru este o aberaţie. Când primesc în mod oficial actul, atunci voi hotărî cum să procedez”, ne-a spus consilierul prezidenţial.
Menţionăm că CNI urmează să-l informeze pe preşedintele ţării despre abaterile constatate, în vederea inițierii procedurii de destituire din funcție a lui Mihail Şleahtiţchi. Totodată, în cazul în care consilierul nu va contesta actul emis de CNI, ar putea plăti până la 12 mii de lei amendă pentru admiterea conflictului de interese.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Colegii preşedintelui CNI: Anatolie Donciu a admis un c...
Patru membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) susţin într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) că Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, a admis un conflict de interese atunci când a semnat acte ce îl vizau pe Mihail Gofman, fost ofiţer al Centrului. Angajatul CNA a fost eliberat din funcţie după ce colegii i-au monitorizat stilul de viaţă şi au ajuns la concluzia că acesta a admis mai multe încălcări. Cazul a ajuns la CNI după ce Ziarul de Gardă a publicat o investigaţie despre averile nedeclarate ale lui Mihail Gofman. Acum vrea să revină în funcţie, contestând în judecată decizia şefilor de a-l concedia şi având la îndemână actul Comisiei potrivit căruia el nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Problema este că Anatolie Donciu a semnat documentul, deşi fiul său, Alexandru, a fost subalternul lui Mihail Gofman.
От села Чишмикиой на место депутата НСГ баллотируются о...
Все кандидаты от избирательного округа № 16 с. Чишмикиой – мужчины. Предприниматель Леонид Киося выдвигается от «Нашей Партии», а Партия Социалистов поддерживает Михаила Бербера. Третий конкурент, Виталий Карагиорги, выступает как независимый кандидат, хотя на последних предыдущих выборах в Народное Собрание Гагаузии (НСГ) в 2012 г. представлял либерал-демократов.
A scăpat de sancţiuni, chiar dacă a uitat să declare un...
După alegerile locale din vara anului curent, Ion Ciontoloi (PLDM) a fost ales preşedinte de raion pentru al treilea mandat. Asta chiar dacă jumătate de an mai devreme Comisia Naţională de Integritate a constatat că Ciontoloi a omis din declaraţia de venituri pentru 2013 un teren, un cont bancar şi două întreprinderi în care soţia sa deţinea cote-părţi a câte 50%.
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
