Profil candidat: Gheorghe Balan
Integritatea în activitatea politică
Gheorghe Balan (50 de ani) este judecător. A activat din anul 1996 la Judecătoria sectorului Botanica al mun. Chișinău, unde s-a angajat după ce a obținut licența în Drept la Universitatea de Stat din Moldova (1996). Nu a desfășurat până în prezent vreo activitate politică, însă a participat în ultimii doi ani la proteste anti-guvernare, organizate de Platforma Demnitate și Adevăr.
Potrivit Legii cu privire la statutul judecătorului, judecătorii nu au voie să desfășoare activități politice și să fie membri ai unui partid politic, inclusiv pe perioada detașării din funcție.
Gheorghe Balan nu este membru de partid, iar la alegerile parlamentare din 2019 candidează pe circumscripția nr. 34 Anenii Noi.
Integritate în gestionarea averii și intereselor personale
Potrivit declarațiilor de avere pentru anii 2012-2016, Gheorghe Balan are în proprietare un apartament de 65,7 metri pătrați, procurat în 2001 și evaluat la 110.000 de lei, o mașină Mazda 3, produsă în 2005 și procurată în 2007 Pe parcursul anilor, candidatul a evaluat diferit valoarea automobilului. În declarația de avere pentru 2013 și 2014, scria că valoarea acestuia a fost de 10.000 de euro, iar în declarația de avere depusă în martie 2018, o evaluează la 3000 de euro, la aceeași categorie - „Valoarea bunului conform actelor de proveniență”.
De asemenea, Balan deține mai multe terenuri - un teren intravilan de 6 ari, obținut în 1993, și 4 terenuri agricole, procurate în 2016 cu aproape 18 mii de lei.
În 2009, Balan a împrumutat de la persoane fizice 400.000 de lei și 1.500 de dolari. Reieșind din declarația de avere pentru 2017, candidatul deja și-a achitat datoria, chiar dacă un an mai devreme scria încă aceeași sumă la datorii.
Integritate în exercitarea funcției publice și/sau de partid
Gheorghe Balan este cunoscut drept unul dintre cei mai critici judecători din Republica Moldova față de problemele și corupția din sistem. Pe parcursul activității sale, în privința lui au fost aplicate câteva sancțiuni disciplinare.
La 30 ianuarie 2014, în privința lui a fost pornită o procedură disciplinară urmare a unei sesizări care se referea la încălcarea termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură. Patru luni mai târziu, Colegiul disciplinar a decis să claseze procedura. Totuși, în iunie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a invalidat hotărârea Colegiului şi a emis o hotărâre nouă cu aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa judecătorului Gheorghe Balan sub formă de „avertisment”.
Magistratul a fost găsit vinovat de încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură, încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului. Balan a fost acuzat că, la emiterea sentinţei din 8 august 2013 pe cauza penală de învinuire a lui Maxim Scopenco nu s-a expus asupra măsurii preventive aplicate inculpatului, încălcând astfel Codul de Procedură Penală, care prevede că la adoptarea sentinţei instanţa de judecată urmează să soluţioneze chestiunea referitoare la revocarea, înlocuirea sau aplicarea măsurii preventive în privinţa inculpatului. Balan a contestat încă în 2014 la Curtea Supremă de Justiție decizia CSM, dar cererea acestuia a fost respinsă de instanță.
În aprilie 2018, Colegiul Disciplinar al CSM a examinat o nouă cauză în privința lui Gheorghe Balan, în baza unei sesizări a SIS, dar și a unei plângeri semnate de autoritățile satului Puhăceni, raionul Anenii Noi. Colegiul a decis demiterea din funcție a magistratului pe motiv că ar fi oferit consultații juridice locuitorilor din Puhăceni, pe o cauză aflată în proces de examinare la Judecătoria Anenii Noi, contrar prevederilor Legii cu privire la statutul judecătorului, și pentru implicare în activități politice, după ce a asistat, de pe scenă, la un discurs al politicianului Andrei Năstase, pe care l-a și aplaudat, în octombrie 2016.
CSM a menținut decizia Colegiului Disciplinar, iar Balan a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție, care urma să examineze cauza în ianuarie 2019.
Balan a calificat sancțiunea drept o răzbunare a CSM pentru atitudinea sa critică față de membrii Consiliului.
Anul trecut, magistratul Gheorghe Balan a ţinut un discurs în faţa celor 350 de judecători prezenţi la Adunarea Generală a Judecătorilor, reproşându-le că au ajuns să slujească „un individ care aproape a atins demenţa”. Balan a comparat sistemul judecătoresc cu o „stână” plină de laşi şi incompetenţi. Judecătorul şi-a îndemnat colegii de breaslă să se oprească până nu e târziu şi i-a avertizat că „executanţii de astăzi pot fi executaţii de mâine”.
Numele lui Gheorghe Balan figurează și într-o decizie a CtEDO de condamnare a Republicii Moldova. Magistratul a făcut parte dintr-un complet de judecată care ar fi prelungit neîntemeiat peste termenul legal de 12 luni mandatul de arest al unei persoane.
Cazier judiciar
Nu există informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Proiectul de lege care interzice funcționarilor publici...
În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a deputatului Iurie Bolboceanu, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 88 din 04.03.2013), prin care se pretinde eficientizarea procesului de declarare şi control al intereselor personale. Astfel, se propun modificări și completări la Legea nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, la Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese și la Codul Penal.
ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...
Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.
Cadouri declarate de funcționari: cană din piatră de ja...
Dintre cele 16 ministere din componența Guvernului, doar 5 au anunțat, solicitate de Moldova Curată, că au înscrise câteva obiecte în registrele cadourilor simbolice. Toate au confirmat că au deschise asemenea registre, așa cum obligă Hotărârea Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013, însă în majoritatea cazurilor acestea sunt goale. Expertul anticorupție Galina Bostan spune că acest lucru s-ar putea explica prin faptul că funcționarii au o înțelegere greșită în privința obligativității declarării cadourilor și ar putea crede că trebuie să le declare doar pe cele primite atunci când se află în componenţa delegațiilor oficiale.
(Doc) Ce au invocat procurorii la clasarea dosarului pe...
Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.
O nouă iniţiativă a autorităţilor, criticată de experţi...
Pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi a sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele cu funcţii publice riscă să rămână la nivel de proiecte, deoarece în prezent se elaborează o altă iniţiativă. Documentul prevede lichidarea CNI şi transmiterea atribuţiilor acesteia către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Unii jurişti sunt de părerea că iniţiativa este periculoasă, deoarece va duce la concentrarea instituţiilor anticorupţie sub controlul unei singure forţe politice.