Directorul general al Î.S. „Poşta Moldovei” este obligat să-şi declare veniturile obţinute în afara ţării

Directorul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, Serghei Nastas, despre care Moldova Curată a scris că are în Spania o afacere pe care nu a indicat-o în declaraţia de avere, susţine că nu este obligat să-şi declare cotele-părţi deţinute în firma din afara ţării. Ce-i drept, reacţia a venit din partea „Poştei Moldovei”, nu a directorului personal. Această afirmaţie este însă contrazisă de jurişti.

Firma pe care o deţine Serghei Nastas la Madrid se numeşte „NASTAS SER SOCIEDAD LIMITADA”. Potrivit Registrului Comerţului din Spania, întreprinderea a fost constituită în anul 2007, iar principalul domeniu de activitate al ei este gestionarea şi administrarea proprietăţilor imobiliare (vânzare, cumpărare, proiectare, construcţie etc.).

Deşi timp de aproape o săptămână Moldova Curată a aşteptat ca Serghei Nastas să vină cu explicaţii de ce nu şi-a declarat afacerea din Spania, directorul Î.S “Poşta Moldovei” nu a comentat situaţia.

„Poşta Moldovei” vrea dreptul la replică

Săptămâna trecută, Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” ne-a expediat însă un text  care ar avea titlu de replică a lui Serghei Nastas. Iniţial acest text nu era semnat de către domnul Nastas, fiind expediat de reprezentanţii unei Direcţii din cadrul instituţiei.

În text este confirmat faptul că Serghei Nastas deţine o afacere în Spania, însă se spune că acest lucru nu este o descoperire, ci că funcţionarul ar fi declarat acest lucru anterior în cadrul unui interviu pentru portalul NewsMaker.md. „Din acest interviu putem concluziona faptul că domnul Serghei Nastas deţine o afacere în străinătate, lucru care niciodată nu a fost ţinut în secret. Din contra, funcţionarul de nenumărate ori a accentuat faptul că experienţa sa în gestionarea unei afaceri proprii, peste hotarele ţării, îl ajută să vadă mai bine problemele cu care se confruntă întreprinderea de stat, precum şi soluţiile pentru rezolvarea acestora”, se spune în textul expediat de „Poşta Moldovei”.

Reprezentanţii Întreprinderii mai afirmă că Serghei Nastas nu ar fi obligat prin lege să-şi declare cotele-părţi la firma înregistrată în afara ţării. Cităm: „Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a persoanelor cu funcţie de conducere, la care se face referire în articol, nu prevede obligaţia de a indica cota-parte în capitalul social al societăţii comerciale aflate în străinătate. Analizând Legea şi Anexa nr.1, observăm care bunuri aflate în străinătate urmează a fi declarate. Din acestea fac parte: bunurile imobile, clădiri, bunuri mobile, active financiare, documentele care incorporează drepturi patrimoniale, datorii. Astfel, declaraţia de avere a Domnului Serghei Nastas, nu conţine nereguli. Afacerea sa din Madrid, fiind declarată în Regatul Spaniol”.

CNI: „Legea prevede expres…”

Acest argument invocat de Întreprinderea „Poşta Moldovei” este combătut de Comisia Naţională de Integritate (CNI). Lilian Chişca, şeful Direcţiei control venituri şi proprietăţi de la CNI, afirmă că subiecţii declarării sunt obligaţi prin lege să-şi indice bunurile şi veniturile obţinute de ei şi familia acestora, atât cele din Republica Moldova, cât şi din afara ţării. Imediat după publicarea investigaţiei, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a început un control pe numele conducătorului de la Î.S „Poşta Moldovei”.

Aceeaşi poziţie o are şi Lilia Ioniţa, coordonatoare de proiect în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC). „Legea îl obligă pe funcţionar să declare tot, indiferent unde se află averea acestuia. Articolul 4 (punctul 1.e) din această lege stipulează că trebuie indicată cota-parte în capitalul social al societăţilor comerciale a declarantului şi a membrilor familiei lui. Acest articol mai prevede că declararea veniturilor şi proprietăţii din teritoriul Republicii Moldova, cât şi de peste hotarele ei”, precizează experta CAPC.

La rândul său, Nadejda Hriptievschi, juristă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că ar fi un paradox ca în legislaţie să fie stipulată doar obligativitatea declarării veniturilor şi bunurilor din ţară. „Sigur că legea prevede să fie declarat totul. Cu această concepţie, fiecare subiect al declarării şi-ar cumpăra case şi şi-ar deschide afaceri din afara ţării”, afirmă Nadejda Hriptievschi.

În investigaţie este vizat Serghei Nastas, nu Î.S „Poşta Moldovei”

Jurista critică şi modul în care a reacţionat instituţia în urma celor relatate de Moldova Curată. „Replica despre care vorbiţi trebuie să conţină răspunsul lui Serghei Nastas şi nu a instituţiei, deoarece informaţia publicată în investigaţie îl vizează direct pe subiectul declarării”, precizează experta CRJM.

Totodată, Tatiana Puiu, avocată la Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului”, argumentează că replica reprezintă un răspuns al unei persoane care pretinde că i-a fost lezat dreptul la opinie într-un material răspândit de mass-media. „Replica va fi acordată doar pentru răspândirea judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient. Scopul replicii este de a veni cu explicaţii la opinii şi nu de autopromovare. Este o sursă alternativă de informaţie, expusă în termeni decenţi şi se acordă doar la cerere”, concluzionează Tatiana Puiu.

În mesajul expediat de Î.S „Poşta Moldovei” către Moldova Curată se face trimitere la prevederile Codului  Audiovizualului al Republicii Moldova. „Totodată, atragem atenţia că reieşind din prevederile art. 38 al Codului Audiovizualului  nerespectarea prevederilor legale privind acordarea dreptului la replică, rectificare şi la remedii echivalente reprezintă o contravenţie şi se sancţionează  potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare chiar şi cu retragerea licenţei de emisie”, este menţionat în mesaj.

Mariana Kalughin, expertă la CAPC, spune însă că portalurile şi ziarele nu cad sub incidenţa Codului Audiovizualului, iar dacă o persoană s-a simţit nedreptăţită în urma difuzării unui material jurnalistic, atunci aceasta este în drept să se adreseze la Consiliul de Presă sau chiar în instanţa de judecată.

Lilia Zaharia