Directorul general al Î.S. „Poşta Moldovei” este obligat să-şi declare veniturile obţinute în afara ţării

2013-2018 18 aprilie 2016 1703
Serghei Nastas

Directorul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, Serghei Nastas, despre care Moldova Curată a scris că are în Spania o afacere pe care nu a indicat-o în declaraţia de avere, susţine că nu este obligat să-şi declare cotele-părţi deţinute în firma din afara ţării. Ce-i drept, reacţia a venit din partea „Poştei Moldovei”, nu a directorului personal. Această afirmaţie este însă contrazisă de jurişti.



Firma pe care o deţine Serghei Nastas la Madrid se numeşte „NASTAS SER SOCIEDAD LIMITADA”. Potrivit Registrului Comerţului din Spania, întreprinderea a fost constituită în anul 2007, iar principalul domeniu de activitate al ei este gestionarea şi administrarea proprietăţilor imobiliare (vânzare, cumpărare, proiectare, construcţie etc.).

Deşi timp de aproape o săptămână Moldova Curată a aşteptat ca Serghei Nastas să vină cu explicaţii de ce nu şi-a declarat afacerea din Spania, directorul Î.S “Poşta Moldovei” nu a comentat situaţia.

„Poşta Moldovei” vrea dreptul la replică

Săptămâna trecută, Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” ne-a expediat însă un text  care ar avea titlu de replică a lui Serghei Nastas. Iniţial acest text nu era semnat de către domnul Nastas, fiind expediat de reprezentanţii unei Direcţii din cadrul instituţiei.

În text este confirmat faptul că Serghei Nastas deţine o afacere în Spania, însă se spune că acest lucru nu este o descoperire, ci că funcţionarul ar fi declarat acest lucru anterior în cadrul unui interviu pentru portalul NewsMaker.md. „Din acest interviu putem concluziona faptul că domnul Serghei Nastas deţine o afacere în străinătate, lucru care niciodată nu a fost ţinut în secret. Din contra, funcţionarul de nenumărate ori a accentuat faptul că experienţa sa în gestionarea unei afaceri proprii, peste hotarele ţării, îl ajută să vadă mai bine problemele cu care se confruntă întreprinderea de stat, precum şi soluţiile pentru rezolvarea acestora”, se spune în textul expediat de „Poşta Moldovei”.

Reprezentanţii Întreprinderii mai afirmă că Serghei Nastas nu ar fi obligat prin lege să-şi declare cotele-părţi la firma înregistrată în afara ţării. Cităm: „Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a persoanelor cu funcţie de conducere, la care se face referire în articol, nu prevede obligaţia de a indica cota-parte în capitalul social al societăţii comerciale aflate în străinătate. Analizând Legea şi Anexa nr.1, observăm care bunuri aflate în străinătate urmează a fi declarate. Din acestea fac parte: bunurile imobile, clădiri, bunuri mobile, active financiare, documentele care incorporează drepturi patrimoniale, datorii. Astfel, declaraţia de avere a Domnului Serghei Nastas, nu conţine nereguli. Afacerea sa din Madrid, fiind declarată în Regatul Spaniol”.

CNI: „Legea prevede expres…”

Acest argument invocat de Întreprinderea „Poşta Moldovei” este combătut de Comisia Naţională de Integritate (CNI). Lilian Chişca, şeful Direcţiei control venituri şi proprietăţi de la CNI, afirmă că subiecţii declarării sunt obligaţi prin lege să-şi indice bunurile şi veniturile obţinute de ei şi familia acestora, atât cele din Republica Moldova, cât şi din afara ţării. Imediat după publicarea investigaţiei, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a început un control pe numele conducătorului de la Î.S „Poşta Moldovei”.

Aceeaşi poziţie o are şi Lilia Ioniţa, coordonatoare de proiect în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC). „Legea îl obligă pe funcţionar să declare tot, indiferent unde se află averea acestuia. Articolul 4 (punctul 1.e) din această lege stipulează că trebuie indicată cota-parte în capitalul social al societăţilor comerciale a declarantului şi a membrilor familiei lui. Acest articol mai prevede că declararea veniturilor şi proprietăţii din teritoriul Republicii Moldova, cât şi de peste hotarele ei”, precizează experta CAPC.

La rândul său, Nadejda Hriptievschi, juristă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că ar fi un paradox ca în legislaţie să fie stipulată doar obligativitatea declarării veniturilor şi bunurilor din ţară. „Sigur că legea prevede să fie declarat totul. Cu această concepţie, fiecare subiect al declarării şi-ar cumpăra case şi şi-ar deschide afaceri din afara ţării”, afirmă Nadejda Hriptievschi.

În investigaţie este vizat Serghei Nastas, nu Î.S „Poşta Moldovei”

Jurista critică şi modul în care a reacţionat instituţia în urma celor relatate de Moldova Curată. „Replica despre care vorbiţi trebuie să conţină răspunsul lui Serghei Nastas şi nu a instituţiei, deoarece informaţia publicată în investigaţie îl vizează direct pe subiectul declarării”, precizează experta CRJM.

Totodată, Tatiana Puiu, avocată la Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului”, argumentează că replica reprezintă un răspuns al unei persoane care pretinde că i-a fost lezat dreptul la opinie într-un material răspândit de mass-media. „Replica va fi acordată doar pentru răspândirea judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient. Scopul replicii este de a veni cu explicaţii la opinii şi nu de autopromovare. Este o sursă alternativă de informaţie, expusă în termeni decenţi şi se acordă doar la cerere”, concluzionează Tatiana Puiu.

În mesajul expediat de Î.S „Poşta Moldovei” către Moldova Curată se face trimitere la prevederile Codului  Audiovizualului al Republicii Moldova. „Totodată, atragem atenţia că reieşind din prevederile art. 38 al Codului Audiovizualului  nerespectarea prevederilor legale privind acordarea dreptului la replică, rectificare şi la remedii echivalente reprezintă o contravenţie şi se sancţionează  potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare chiar şi cu retragerea licenţei de emisie”, este menţionat în mesaj.

Mariana Kalughin, expertă la CAPC, spune însă că portalurile şi ziarele nu cad sub incidenţa Codului Audiovizualului, iar dacă o persoană s-a simţit nedreptăţită în urma difuzării unui material jurnalistic, atunci aceasta este în drept să se adreseze la Consiliul de Presă sau chiar în instanţa de judecată.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Clădire din Nucleul Istoric al Chișinăului, ”hăcuită” d...

Un edificiu din centrul capitalei, înscris în Registrul Monumentelor Istorice de categorie locală, este demolat în prezent, cu permisiunea autorităților, iar în locul lui se va ridica un bloc pentru oficii. Este vorba despre clădirea în care și-a avut anterior sediul Consiliul Coordonator al Audiovizualului, situată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Alexei Șciusev. Deși legislația națională interzice ca edificiile cu statut de monument istoric să fie înstrăinate, prin derogare de la lege, clădirea a ajuns din proprietatea statului în proprietatea unor firme fondate de persoane cu afaceri în domeniul cărnii.

31 octombrie 2017
2237
2013-2018

Drum reparat din bani publici până la poarta președinte...

Drumul care duce la casa președintei raionului Fălești, Iraida Bînzari, și alte două străzi alăturate din același cartier au fost reparate vara trecută din banii Consiliului Raional Fălești.  În total au fost alocați peste 3 milioane de lei. Chiar dacă în zonă sunt și alte străzi pline de gropi, au fost reparate anume acelea care duc spre sau trec pe lângă casa președintei. Iraida Bânzari spune că pentru repararea și altor străzi nu au ajuns bani. Lucrările au fost executate de către firma unui consilier raional. Agentul economic a fost contractat în urma negocierilor directe.

30 ianuarie 2018
1605
2013-2018

Magistrați cu case de milioane

Cu venituri de circa zece mii de lei pe lună, mai toți judecătorii Curții Constituționale (CC) locuiesc în vile de sute de metri pătrați și țin în garaje mașini de lux. De cele mai multe ori, însă, proprietățile sunt înregistrate pe numele soțiilor sau ale soților.

29 aprilie 2013
1574
2013-2018

Lilia Pogolșa și-a cumpărat un apartament de 3 milioane...

Viceministra Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa, și-a cumpărat anul trecut un apartament care valorează, în acte, 3 milioane de lei. În același timp, ea a vândut, tot anul trecut, un teren, cu 40 de mii de lei. Acest teren însă nu apare în declarațiile de avere din anii precedenți ai funcționarei. Numele Liliei Pogolșa figurează, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită, însă deocamdată procuratura nu oferă alte detalii. Lilia Pogolșa, la rândul ei, a refuzat să ofere un răspuns la întrebările noastre referitoare la aceste fapte. 

25 septembrie 2017
2217
2013-2018

Grădinița și gimnaziul din Petrunea sunt aprovizionate...

Firma fondată de Iurie Nastas, primarul satului Petrunea din raionul Glodeni, aprovizionează cu pâine de mai mulţi ani grădiniţa din localitate, dar şi alte instituţii publice din raion. În cinci ani, firma primarului a câştigat 18 contracte de achiziţii publice, cu valoarea totală de peste un milion 200 de mii de lei. Alesul local spune că atât timp cât pâinea este ieftină şi calitativă, nu se poate lua în considerare un eventual conflict de interese.

05 iunie 2017
2342
2013-2018

Autorităţile din raionul Cantemir nu pot împărţi banii...

Peste 60 de copii din satul Porumbeşti, raionul Cantemir, nu merg la grădiniţă, deoarece instituţia preşcolară nu are suficiente locuri. O nouă grădiniţă ar fi putut fi construită încă în anul 2009, dacă autorităţile raionale şi cele locale nu se certau. Divergenţele dintre autorităţi continuă şi astăzi, deoarece conducerea raionului şi cea a satului nu pot împărţi banii alocaţi din bugetul public naţional pentru construcţia grădiniţei.

26 decembrie 2013
3059