Directorul general al Î.S. „Poşta Moldovei” este obligat să-şi declare veniturile obţinute în afara ţării

2013-2018 18 aprilie 2016 1081
Serghei Nastas

Directorul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, Serghei Nastas, despre care Moldova Curată a scris că are în Spania o afacere pe care nu a indicat-o în declaraţia de avere, susţine că nu este obligat să-şi declare cotele-părţi deţinute în firma din afara ţării. Ce-i drept, reacţia a venit din partea „Poştei Moldovei”, nu a directorului personal. Această afirmaţie este însă contrazisă de jurişti.



Firma pe care o deţine Serghei Nastas la Madrid se numeşte „NASTAS SER SOCIEDAD LIMITADA”. Potrivit Registrului Comerţului din Spania, întreprinderea a fost constituită în anul 2007, iar principalul domeniu de activitate al ei este gestionarea şi administrarea proprietăţilor imobiliare (vânzare, cumpărare, proiectare, construcţie etc.).

Deşi timp de aproape o săptămână Moldova Curată a aşteptat ca Serghei Nastas să vină cu explicaţii de ce nu şi-a declarat afacerea din Spania, directorul Î.S “Poşta Moldovei” nu a comentat situaţia.

„Poşta Moldovei” vrea dreptul la replică

Săptămâna trecută, Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” ne-a expediat însă un text  care ar avea titlu de replică a lui Serghei Nastas. Iniţial acest text nu era semnat de către domnul Nastas, fiind expediat de reprezentanţii unei Direcţii din cadrul instituţiei.

În text este confirmat faptul că Serghei Nastas deţine o afacere în Spania, însă se spune că acest lucru nu este o descoperire, ci că funcţionarul ar fi declarat acest lucru anterior în cadrul unui interviu pentru portalul NewsMaker.md. „Din acest interviu putem concluziona faptul că domnul Serghei Nastas deţine o afacere în străinătate, lucru care niciodată nu a fost ţinut în secret. Din contra, funcţionarul de nenumărate ori a accentuat faptul că experienţa sa în gestionarea unei afaceri proprii, peste hotarele ţării, îl ajută să vadă mai bine problemele cu care se confruntă întreprinderea de stat, precum şi soluţiile pentru rezolvarea acestora”, se spune în textul expediat de „Poşta Moldovei”.

Reprezentanţii Întreprinderii mai afirmă că Serghei Nastas nu ar fi obligat prin lege să-şi declare cotele-părţi la firma înregistrată în afara ţării. Cităm: „Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a persoanelor cu funcţie de conducere, la care se face referire în articol, nu prevede obligaţia de a indica cota-parte în capitalul social al societăţii comerciale aflate în străinătate. Analizând Legea şi Anexa nr.1, observăm care bunuri aflate în străinătate urmează a fi declarate. Din acestea fac parte: bunurile imobile, clădiri, bunuri mobile, active financiare, documentele care incorporează drepturi patrimoniale, datorii. Astfel, declaraţia de avere a Domnului Serghei Nastas, nu conţine nereguli. Afacerea sa din Madrid, fiind declarată în Regatul Spaniol”.

CNI: „Legea prevede expres…”

Acest argument invocat de Întreprinderea „Poşta Moldovei” este combătut de Comisia Naţională de Integritate (CNI). Lilian Chişca, şeful Direcţiei control venituri şi proprietăţi de la CNI, afirmă că subiecţii declarării sunt obligaţi prin lege să-şi indice bunurile şi veniturile obţinute de ei şi familia acestora, atât cele din Republica Moldova, cât şi din afara ţării. Imediat după publicarea investigaţiei, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a început un control pe numele conducătorului de la Î.S „Poşta Moldovei”.

Aceeaşi poziţie o are şi Lilia Ioniţa, coordonatoare de proiect în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC). „Legea îl obligă pe funcţionar să declare tot, indiferent unde se află averea acestuia. Articolul 4 (punctul 1.e) din această lege stipulează că trebuie indicată cota-parte în capitalul social al societăţilor comerciale a declarantului şi a membrilor familiei lui. Acest articol mai prevede că declararea veniturilor şi proprietăţii din teritoriul Republicii Moldova, cât şi de peste hotarele ei”, precizează experta CAPC.

La rândul său, Nadejda Hriptievschi, juristă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că ar fi un paradox ca în legislaţie să fie stipulată doar obligativitatea declarării veniturilor şi bunurilor din ţară. „Sigur că legea prevede să fie declarat totul. Cu această concepţie, fiecare subiect al declarării şi-ar cumpăra case şi şi-ar deschide afaceri din afara ţării”, afirmă Nadejda Hriptievschi.

În investigaţie este vizat Serghei Nastas, nu Î.S „Poşta Moldovei”

Jurista critică şi modul în care a reacţionat instituţia în urma celor relatate de Moldova Curată. „Replica despre care vorbiţi trebuie să conţină răspunsul lui Serghei Nastas şi nu a instituţiei, deoarece informaţia publicată în investigaţie îl vizează direct pe subiectul declarării”, precizează experta CRJM.

Totodată, Tatiana Puiu, avocată la Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului”, argumentează că replica reprezintă un răspuns al unei persoane care pretinde că i-a fost lezat dreptul la opinie într-un material răspândit de mass-media. „Replica va fi acordată doar pentru răspândirea judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient. Scopul replicii este de a veni cu explicaţii la opinii şi nu de autopromovare. Este o sursă alternativă de informaţie, expusă în termeni decenţi şi se acordă doar la cerere”, concluzionează Tatiana Puiu.

În mesajul expediat de Î.S „Poşta Moldovei” către Moldova Curată se face trimitere la prevederile Codului  Audiovizualului al Republicii Moldova. „Totodată, atragem atenţia că reieşind din prevederile art. 38 al Codului Audiovizualului  nerespectarea prevederilor legale privind acordarea dreptului la replică, rectificare şi la remedii echivalente reprezintă o contravenţie şi se sancţionează  potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare chiar şi cu retragerea licenţei de emisie”, este menţionat în mesaj.

Mariana Kalughin, expertă la CAPC, spune însă că portalurile şi ziarele nu cad sub incidenţa Codului Audiovizualului, iar dacă o persoană s-a simţit nedreptăţită în urma difuzării unui material jurnalistic, atunci aceasta este în drept să se adreseze la Consiliul de Presă sau chiar în instanţa de judecată.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Primarul din Ignăţei, revocat din funcţie şi numit prim...

Ion Balan, demis printr-o hotărire de judecată definitivă din funcţia de primar al comunei Ignăţei din raionul Rezina, a rămas la Primărie întrucât a fost numit de către consiliul local în funcţia de primar interimar. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) susţine că decizia Consiliului este ilegală.

20 martie 2015
1222
2013-2018

De la Leova la Primorsk

Președinta raionului Leova, împreună cu câțiva colegi de partid, a însoțit Ansamblul de muzică și dans ,,Pruteanca” din localitate la un festival din Bulgaria. Această călătorie, care a costat peste 20 de mii de lei din bani publici, i-a supărat pe unii consilieri raionali, afirmând că mijloacele publice nu trebuie cheltuite pentru interesele personale ale funcționarilor.

08 noiembrie 2013
1024
2013-2018

Tranzacție descoperită la Primăria Chișinău: bani publi...

Trei apartamente pe care Primăria Chișinău le-a dat în anul 2013 la doi interpreți și unei judecătoare s-au dovedit a fi cu bucluc. Mai exact, cu probleme legate de respectarea legii. Astăzi această afacere face obiectul unui litigiu în judecată, fapt ce a developat o ilegalitate comisă prin complicitatea mai multor factori de decizie și subdiviziuni din Primăria Chișinău.

18 ianuarie 2018
984
2013-2018

Acuzații noi în dosarul șefului Direcției Educație a se...

În dosarul deschis de procurori în anul 2014 pe numele lui Ion Vrânceanu, șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din Chișinău, apar noi probe care în prezent sunt examinate și analizate de magistratul Silvia Gârbu de la Judecătoria Buiucani. Astfel, pe lângă acuzațiile de îmbogățire ilicită și fals în decarația de avere, Ion Vrânceanu este învinuit și de depășirea atribuțiilor de serviciu. S-a descoperit că în anul 2014, timp de câteva luni, în două instituții de învățământ din sectorul Buiucani o școală auto a închiriat spații și chiar a predat ore de șoferie, doar în baza unor înțelegeri verbale, fără ca actele necesare să fie întocmite și fără achitarea unor plăți legale.

20 ianuarie 2016
941
2013-2018

Bani publici ”plimbați” pe patru roți

Cu drumuri stricate, fără sisteme de apeduct și canalizare moderne, fără iluminare stradală, dar cu mașini noi la primărie. Așa arată mai mult de 20 de localități din țară care și-au cumpărat în primele nouă luni ale anului curent adevărate bijuterii pe roți. Dacă unii primari s-au mulțumit cu mașini mai ieftine, alții - au investit sute de mii de lei, din bani publici, pentru confort. Aleșii locali spun că au făcut achizițiile doar pentru binele localității.

29 octombrie 2017
1119
2013-2018

CNI criticată: a clasat un caz evident de conflict de i...

La începutul acestui an, şefa Direcţiei Finanţe a Consiliului Raional (CR) Cahul și-a angajat fiica în structura pe care o conducea, iar a doua zi s-a transferat într-o altă direcție. Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu a văzut un conflict de interese în această situație, argumentând că mama a soluţionat conflictul, transferându-se în altă funcţie. Experţii anticorupție susţin însă că CNI a luat o decizie incorectă, întrucât este vădit interesul de a promova o rudă într-o funcție publică și, în plus, a fost încălcat și Codul Muncii.

22 august 2014
944