Directorul general al Î.S. „Poşta Moldovei” este obligat să-şi declare veniturile obţinute în afara ţării

2013-2018 18 aprilie 2016 240
Serghei Nastas

Directorul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, Serghei Nastas, despre care Moldova Curată a scris că are în Spania o afacere pe care nu a indicat-o în declaraţia de avere, susţine că nu este obligat să-şi declare cotele-părţi deţinute în firma din afara ţării. Ce-i drept, reacţia a venit din partea „Poştei Moldovei”, nu a directorului personal. Această afirmaţie este însă contrazisă de jurişti.



Firma pe care o deţine Serghei Nastas la Madrid se numeşte „NASTAS SER SOCIEDAD LIMITADA”. Potrivit Registrului Comerţului din Spania, întreprinderea a fost constituită în anul 2007, iar principalul domeniu de activitate al ei este gestionarea şi administrarea proprietăţilor imobiliare (vânzare, cumpărare, proiectare, construcţie etc.).

Deşi timp de aproape o săptămână Moldova Curată a aşteptat ca Serghei Nastas să vină cu explicaţii de ce nu şi-a declarat afacerea din Spania, directorul Î.S “Poşta Moldovei” nu a comentat situaţia.

„Poşta Moldovei” vrea dreptul la replică

Săptămâna trecută, Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” ne-a expediat însă un text  care ar avea titlu de replică a lui Serghei Nastas. Iniţial acest text nu era semnat de către domnul Nastas, fiind expediat de reprezentanţii unei Direcţii din cadrul instituţiei.

În text este confirmat faptul că Serghei Nastas deţine o afacere în Spania, însă se spune că acest lucru nu este o descoperire, ci că funcţionarul ar fi declarat acest lucru anterior în cadrul unui interviu pentru portalul NewsMaker.md. „Din acest interviu putem concluziona faptul că domnul Serghei Nastas deţine o afacere în străinătate, lucru care niciodată nu a fost ţinut în secret. Din contra, funcţionarul de nenumărate ori a accentuat faptul că experienţa sa în gestionarea unei afaceri proprii, peste hotarele ţării, îl ajută să vadă mai bine problemele cu care se confruntă întreprinderea de stat, precum şi soluţiile pentru rezolvarea acestora”, se spune în textul expediat de „Poşta Moldovei”.

Reprezentanţii Întreprinderii mai afirmă că Serghei Nastas nu ar fi obligat prin lege să-şi declare cotele-părţi la firma înregistrată în afara ţării. Cităm: „Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a persoanelor cu funcţie de conducere, la care se face referire în articol, nu prevede obligaţia de a indica cota-parte în capitalul social al societăţii comerciale aflate în străinătate. Analizând Legea şi Anexa nr.1, observăm care bunuri aflate în străinătate urmează a fi declarate. Din acestea fac parte: bunurile imobile, clădiri, bunuri mobile, active financiare, documentele care incorporează drepturi patrimoniale, datorii. Astfel, declaraţia de avere a Domnului Serghei Nastas, nu conţine nereguli. Afacerea sa din Madrid, fiind declarată în Regatul Spaniol”.

CNI: „Legea prevede expres…”

Acest argument invocat de Întreprinderea „Poşta Moldovei” este combătut de Comisia Naţională de Integritate (CNI). Lilian Chişca, şeful Direcţiei control venituri şi proprietăţi de la CNI, afirmă că subiecţii declarării sunt obligaţi prin lege să-şi indice bunurile şi veniturile obţinute de ei şi familia acestora, atât cele din Republica Moldova, cât şi din afara ţării. Imediat după publicarea investigaţiei, Comisia Naţională de Integritate (CNI) a început un control pe numele conducătorului de la Î.S „Poşta Moldovei”.

Aceeaşi poziţie o are şi Lilia Ioniţa, coordonatoare de proiect în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC). „Legea îl obligă pe funcţionar să declare tot, indiferent unde se află averea acestuia. Articolul 4 (punctul 1.e) din această lege stipulează că trebuie indicată cota-parte în capitalul social al societăţilor comerciale a declarantului şi a membrilor familiei lui. Acest articol mai prevede că declararea veniturilor şi proprietăţii din teritoriul Republicii Moldova, cât şi de peste hotarele ei”, precizează experta CAPC.

La rândul său, Nadejda Hriptievschi, juristă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că ar fi un paradox ca în legislaţie să fie stipulată doar obligativitatea declarării veniturilor şi bunurilor din ţară. „Sigur că legea prevede să fie declarat totul. Cu această concepţie, fiecare subiect al declarării şi-ar cumpăra case şi şi-ar deschide afaceri din afara ţării”, afirmă Nadejda Hriptievschi.

În investigaţie este vizat Serghei Nastas, nu Î.S „Poşta Moldovei”

Jurista critică şi modul în care a reacţionat instituţia în urma celor relatate de Moldova Curată. „Replica despre care vorbiţi trebuie să conţină răspunsul lui Serghei Nastas şi nu a instituţiei, deoarece informaţia publicată în investigaţie îl vizează direct pe subiectul declarării”, precizează experta CRJM.

Totodată, Tatiana Puiu, avocată la Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului”, argumentează că replica reprezintă un răspuns al unei persoane care pretinde că i-a fost lezat dreptul la opinie într-un material răspândit de mass-media. „Replica va fi acordată doar pentru răspândirea judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient. Scopul replicii este de a veni cu explicaţii la opinii şi nu de autopromovare. Este o sursă alternativă de informaţie, expusă în termeni decenţi şi se acordă doar la cerere”, concluzionează Tatiana Puiu.

În mesajul expediat de Î.S „Poşta Moldovei” către Moldova Curată se face trimitere la prevederile Codului  Audiovizualului al Republicii Moldova. „Totodată, atragem atenţia că reieşind din prevederile art. 38 al Codului Audiovizualului  nerespectarea prevederilor legale privind acordarea dreptului la replică, rectificare şi la remedii echivalente reprezintă o contravenţie şi se sancţionează  potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare chiar şi cu retragerea licenţei de emisie”, este menţionat în mesaj.

Mariana Kalughin, expertă la CAPC, spune însă că portalurile şi ziarele nu cad sub incidenţa Codului Audiovizualului, iar dacă o persoană s-a simţit nedreptăţită în urma difuzării unui material jurnalistic, atunci aceasta este în drept să se adreseze la Consiliul de Presă sau chiar în instanţa de judecată.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Clădire din Nucleul Istoric al Chișinăului, ”hăcuită” d...

Un edificiu din centrul capitalei, înscris în Registrul Monumentelor Istorice de categorie locală, este demolat în prezent, cu permisiunea autorităților, iar în locul lui se va ridica un bloc pentru oficii. Este vorba despre clădirea în care și-a avut anterior sediul Consiliul Coordonator al Audiovizualului, situată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Alexei Șciusev. Deși legislația națională interzice ca edificiile cu statut de monument istoric să fie înstrăinate, prin derogare de la lege, clădirea a ajuns din proprietatea statului în proprietatea unor firme fondate de persoane cu afaceri în domeniul cărnii.

31 octombrie 2017
500
2013-2018

Terenurile forestiere arendate ilegal rămân în gestiune...

Ca şi în cazul achiziţiilor publice, contractele de arendă ale terenurilor forestiere încheiate în conflict de interese nu sunt anulate. Acest lucru se întâmplă deoarece atât Agenţia „Moldsilva”, care este una dintre părţile contractante, cât şi Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat conflictul de interese, nu au cerut în instanţă anularea actelor semnate ilegal, deşi legea le obligă să facă acest lucru. Unii experţi anticorupţie sunt de părere că atât timp cât instituţiile statului nu doresc să muncească, avem situaţia în care terenuri forestiere, proprietate a statului, să fie arendate în mod intenționat ilegal, fără ca cineva să fie sancţionat.

22 septembrie 2015
223
2013-2018

Contracte cu statul ”reciclate” de firma condusă de so...

Timp de un un an, firma ”Ecostat” SRL condusă de Alexei Buliga, soțul deputatei democrate Valentina Buliga, a câștigat șapte contracte de achiziții publice în valoare de un milion 425 de mii de lei. Firma s-a angajat să colecteze, să transporte și să neutralizeze deșeurile medicale din cinci spitale din țară.

23 ianuarie 2018
205
2013-2018

Salarii duble pentru viceminiştri

Fostele viceministre de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Dona Scola şi Mihaela Iacob, erau remunerate, pe când erau în funcţie, şi de la locul de muncă de bază, dar şi ca membre ale consiliilor de administraţie ale instituţiilor fondate de acest minister. Specialiştii afirmă că, în cazul respectiv, este vorba de incompatibilitate de funcţii.

27 noiembrie 2013
217
2013-2018

Firma condusă de soțul deputatei Valentina Buliga conti...

Firma ”Ecostat” SRL, al cărei administrator a devenit acum doi ani Alexei Buliga, soțul deputatei democrate Valentina Buliga, continuă să obțină contracte de prestare a serviciilor la instituțiile medicale din țară. În doar două luni ale anului curent, firma a încheiat cinci contracte în valoare de circa un milion 200 de mii de lei, după alte 7 contracte de peste un milion de  lei semnate în 2017. Firma a început să presteze servicii la spitale după ce administrator a devenit Alexei Buliga. Soția acestuia este președintă a Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie. Anterior, deputata a spus că nu are vreo legătură cu licitațiile organizate de spitale și câștigate de „Ecostat” SRL.

05 august 2018
272
2013-2018

Remunerări în familie: anul trecut, Gheorghe Duca a rid...

La finele lunii noiembrie curent, președintele Academiei de Științe din Moldova (AȘM), Gheorghe Duca, a anunțat că demisionează și că recurge la acest pas din cauza problemelor cu justiția, care i-ar fi afectat sănătatea. Din ultima declarație de avere și interese personale pentru anul 2017, depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), vedem că Gheorghe Duca a obținut un venit total de circa 765 mii de lei, adică în jur de circa 64 de mii de lei lunar. Aici sunt incluse veniturile din activitățile didactice și științifice realizate atât la nivel național, cât și internațional, dar și venitul obținut din pensie și indemnizații.

17 decembrie 2018
278