Câteva organizații culturale care au susținut votul uninominal beneficiază de bani publici oferiți de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

2013-2018 30 septembrie 2018 49
Colaj foto

În acest an, Ministerul Educației Culturii și Cercetării, condus de ministra democrată Monica Babuc, a alocat în jur de 4 milioane de lei pentru activitatea a zeci de fundații și asociații culturale, de două ori mai mult decât anul trecut. O bună parte dintre beneficiare sunt conduse de lideri ai Partidului Democrat (PDM) sau sunt fundații care anul trecut au susținut proiectul de lege de schimbare a sistemului uninominal. Chiar dacă unii conducători ai acestor organizații sunt lideri activi a PDM, conducerea MECC susține că îi este imposibil să identifice eventualii membri de partid din fiecare asociație.



Valoarea alocațiilor pentru organizațiile obștești s-a mărit în anul 2018

Dacă anul trecut a alocat din bugetul public suma de 2 milioane de lei pentru finanțarea a 52 de proiecte culturale, în acest an MECC a fost mai generos și a alocat circa 4 milioane de lei pentru 91 de proiecte ale asociațiilor obștești. Lista proiectelor culturale ale asociațiilor obștești cu finanțare parțială de la bugetul de stat în anul 2018 a fost publicată pe pagina web a Ministerului, iar în ea găsim unele organizații care au susținut votul uninominal, propus de PDM, prin semnarea unei scrisori adresate ambasadelor acreditate la Chișinău. Din punctul nostru de vedere, cel mai important lucru de precizat este faptul că cetățenii moldoveni își doresc schimbarea sistemului electoral prin introducerea votului uninominal – atât cetățenii care locuiesc pe teritoriul național, cât și numeroasa noastră diasporă (...). Considerăm deci și noi, în acord cu majoritatea cetățenilor moldoveni, că modificarea sistemului electoral pentru alegerea Parlamentului ar fi un pas bun, un pas înainte pentru îmbunătățirea relației dintre clasa politică și cetățeni”, scriau semnatarii scrisorii.

Printre ei se afla și interpretul de muzică populară Nicolae Glib, care în primăvara anului trecut promova sistemul uninominal. ”În Parlament dacă vin oameni de încredere și aceștia pot fi numai și numai pe care îi cunoști. De atâta, eu sunt pentru votul uninominal”, a declarat artistul într-un reportaj pentru Publika TV.

În anul 2016, Fundația sa a beneficiat de finanțare parțială de la bugetul de stat, în valoare de 20 000 de lei. În acest an suma s-a mărit - pentru organizarea Festivalului Naţional de Folclor ’’Nicolae Glib”, a fost planificată suma de 30 de mii de lei. Evenimentul s-a desfășurat la 3 iunie curent.

90 de mii de lei pentru ”consolidarea relațiilor dintre autoritățile publice locale și autoritățile publice centrale”

Cu o sumă mare – 90 de mii de lei s-a ales și Asociația Obștească ”Consiliul Național Consultativ al Șefilor Direcțiilor/Secțiilor Cultură și Oamenilor de Cultură”. Cu acești bani organizația și-a sumat angajamentul că ”va consolida relațiile dintre autoritățile publice locale și autoritățile publice centrale întru formarea și dezvoltarea competențelor profesionale necesare pentru o administrare/gestionare eficientă a instituțiilor de cultură”.

MECC a mai finanțat în acest an cu suma de o sută de mii de lei un alt proiect propus de această asociație - Festivalul-concurs Transfrontalier ”Răsune fanfare, fără hotare”, ediția a IV-a. Organizația este condusă de Vasile Moroșanu, actualul șef al Secției cultură din raionul Anenii Noi. Același conducător gestionează și Organizația „Perlele Moldovei” - care a obținut în acest an finanțarea altor două proiecte culturale în valoare totală de 50 de mii de lei. Anul trecut, acesta a declarat  că susține trecerea la sistemul uninominal. ”Poziţia mea rămâne fermă şi pozitivă faţă de votul uninominal. A ajuns timpul să punem în mişcare mintea moldovanului, nu să alegem lista, partidul”, declara acesta, de asemenea, pentru Publika TV.

25 de mii de lei pentru ”Plai Natal”

De asemenea, de bani a beneficiat și Asociațiea ”Plai înfloritor”, condusă de Elena Ter. Potrivit portalului Report.md, „la alegerile parlamentare din anul 2014, Elena Ter, alături de alți lideri ai comunităţilor etnice din Republica Moldova, şi-a exprimat sprijinul pentru Partidul Democrat în campania electorală”. Asociația beneficiază în acest an de 25 000 de lei din bugetul public pentru organizarea Festivalului ”Plai Natal”.

În lista de la Minister se regăsește și Asociația Muzical-Corală Chișinău – cu suma de 200 de mii de lei pentru organizarea a două concerte, dar și Liga Tineretului din Raionul Leova „Speranța”, care a susținut și ea votul uninominal. În acest an, potrivit documentului MECC, organizația de la Leova a primit 45 mii de lei.

Organizațiile membrilor de partid, cu bani de la buget

Societatea Modernizată prin Aspectele Reformelor Teritoriale (SMART), o organizație neguvernamentală fondată și condusă de Lilian Carmanu, președintele raionului Ialoveni, care este și vicepreședinte al organizației teritoriale Ialoveni a Partidului Democrat din Moldova. SMART a beneficiat de suma de 60 de mii de lei. Recent, Lilian Carmanu declara pentru Moldova Curată că banii au fost destinați organizării Festivalului cultural ”La gura teascului”. Evenimentul s-a desfășurat cu fast la 15 septembrie curent în orașul Ialoveni, unde a fost prezentă și ministra Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc.

O altă organizație beneficiară de bani publici a fost A.O. ”Familii Migrante”, condusă de membra PDM, Olga Coptu. Timp de aproape doi ani, aceasta a deținut funcția de șefă a Biroului Relații cu Diaspora, poziție din care și-a dat demisia în vara anului curent.

MECC a acordat acestei organizații suma de 35 de mii de lei pentru organizarea evenimentului cultural ”Leliţa Franţa joacă sârba moldovenească”. De fapt, acesta este un ”turneu rural” organizat de către un grup de muzicieni din Franţa şi Republica Moldova în satele moldovenești. Evenimentul s-a desfășurat în această vară.

MECC: ”Ar fi iresponsabilă și abuzivă încercarea Ministerului de a identifica eventualii membri de partide politice din respectivele organizații”

Portalul Moldova Curată a solicitat MECC să explice cum au fost selectate în acest an organizațiile care au beneficiat de bani publici pentru desfășurarea unor proiecte culturale. Printr-un răspuns expediat portalului Moldova Curată, MECC a dat asigurări că selecția acestor organizații a fost corectă. ”Principiile de selectare a organizațiilor câștigătoare (libera concurență, transparența, diversitatea, neretroactivitatea) se regăsesc în punctul 6 din capitolul I al Regulamentului cu privire la modul de finanțare din bugetul de stat a proiectelor culturale desfășurate de asociațiile obștești... În plus, fiecare din cei 7 membri ai comisiei de experți care evaluează proiectele culturale semnează o declarație de imparțialitate. Totodată, menționăm că rata înaltă de selectare (91 de proiecte culturale selectate pentru finanțare din 110 proiecte depuse) demonstrează că majoritatea absolută a aplicanților respectă prevederile Regulamentului, iar calitatea proiectelor este la un nivel ridicat, puținele proiecte respinse fiind practic toate incomplete sau depuse cu întârziere”, este răspunsul Ministerului.

Deși aceste organizații sunt conduse de membri de partid activi, Ministerul spune că nu poate verifica apartenența politică a beneficiarilor. ”Faptul că ipotetic pot exista proiecte câștigătoare depuse de persoane care sunt concomitent membri ai asociațiilor obștești, dar și membri de partide politice, nu constituie o încălcare a Regulamentului. Fiecare proiect cultural câștigător este finanțat doar după analiza intensă din minister a rapoartelor narative și financiare aferente, și Regulamentul menționat anterior nu permite finanțarea unor activități care nu au legătură nemijlocită cu proiectele în cauză sau cu asociația obștească care l-a depus. Nu în ultimul rând, cele aproximativ 100 de asociații obștești care au depus proiecte culturale în anul 2017 au câteva mii de membri și ar fi iresponsabilă și abuzivă încercarea Ministerului de a identifica eventualii membri de partide politice din respectivele organizații”, se mai spune în răspunsul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Olga Coptu a candidat la alegerile locale din anul 2015 pentru funcția de primar al orașului Cimișlia, înregistrând-se pe lista democraților.

Lilia Zaharia

Această investigație apare în cadrul proiectului „Consolidarea principiului integrității persoanelor cu funcții publice și monitorizarea jurnalistică a activității ANI”, implementat    de   Asociația Presei Independente (API),  cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru continutul articolului îi revine API si nu reflecta neaparat poziția Fundației.

SMART a fost înregistrată când Lilian Carmanu deținea funcție de primar al comunei Mileștii Mici.


Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Directorul general al Î.S. „Poşta Moldovei” este obliga...

Directorul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, Serghei Nastas, despre care Moldova Curată a scris că are în Spania o afacere pe care nu a indicat-o în declaraţia de avere, susţine că nu este obligat să-şi declare cotele-părţi deţinute în firma din afara ţării. Ce-i drept, reacţia a venit din partea „Poştei Moldovei”, nu a directorului personal. Această afirmaţie este însă contrazisă de jurişti.

18 aprilie 2016
27
2013-2018

Clădire din Nucleul Istoric al Chișinăului, ”hăcuită” d...

Un edificiu din centrul capitalei, înscris în Registrul Monumentelor Istorice de categorie locală, este demolat în prezent, cu permisiunea autorităților, iar în locul lui se va ridica un bloc pentru oficii. Este vorba despre clădirea în care și-a avut anterior sediul Consiliul Coordonator al Audiovizualului, situată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Alexei Șciusev. Deși legislația națională interzice ca edificiile cu statut de monument istoric să fie înstrăinate, prin derogare de la lege, clădirea a ajuns din proprietatea statului în proprietatea unor firme fondate de persoane cu afaceri în domeniul cărnii.

31 octombrie 2017
44
2013-2018

Familia fostului ministru al Agriculturii: terenuri, ca...

Fostul ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, are acum litigii în instanţe pentru faptele pe care le-ar fi comis în timpul exercitării mandatului de ministru, adică în anii 2011-2014. El a dat în judecată Comisia Naţională de Integritate. Comisia a constatat că Vasile Bumacov a admis un conflict de interese atunci când o firmă condusă de fiul său şi administrată de ginerele său ar fi beneficiat de un credit preferenţial de circa 30 de mii de euro, prin intermediul unei instituţii subordonate Ministerului Agriculturii. Vasile Bumacov susţine că aceste acuzaţii ar fi o comandă politică.

07 octombrie 2015
58
2013-2018

Primăria rudelor la Bogzești

Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești lucrează, atât la primărie, cât și în consiliu, cu rudele sale: soră, cumnat, fin, naș. Unii dintre ei lucrează, în același timp, și la firmele primarului. În anul 2016 Comisia Națională de Integritate a constatat situație de conflict de interese în privința primarului și surorii sale, Aurelia Sclifos, care este contabilă-șefă la Primărie. Cu toate acestea, primarul (reprezentant al PDM) nu a fost amendat și conflictul nu a fost soluționat. Cei doi continuă să lucreze împreună. Vasile Ozun a refuzat să ne comenteze această situație, iar sora și cumnatul său s-au supărat că abordăm subiectul, spunând că primarul face multe lucruri bune pentru sat. 

12 octombrie 2018
75
2013-2018

Electorala 2019. Activitatea parlamentara, veniturile s...

Deputatul socialist Fiodor Găgăuz va candida la viitoarele alegeri parlamentare pe circumscripția Ceadîr-Lunga din partea PSRM. El a fost unul dintre organizatorii și susținătorii referendumului din 2 februarie 2014 din Găgăuzia, organizat la inițiativa guvernatorului regiunii Mihail Formuzal, prin decizia Adunării Populare de la Comrat, care a fost declarat ilegal de către autoritățile centrale ale Republicii Moldova. Referendumul s-a mai soldat cu un dosar penal pornit de Procuratura Generală pentru samavolnicie.

08 noiembrie 2018
43
2013-2018

Pro-ruși, dar cu cetățenie română. Deputații socialiști...

În campania electorală pentru parlamentarele din luna noiembrie 2014, dar și după alegeri, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, actualul șef al statului, a declarat de mai multe ori că deputații socialiști care dețin și cetățenia României vor renunța la aceasta. Până în prezent însă, șase deputați socialiști continuă să se bucure de calitatea de cetățean european, dar având o poziție anti-europeană. Aleșii poporului care dețin dublă cetățenie sunt: Alla Dolință, Corneliu Furculița, Anatolie Labuneț, Radu Mudreac, Ghenadi Mitriuc și Adrian Lebedinschi.

08 august 2017
32