Donațiile către partid și firma nedeclarată a președintelui raionului Nisporeni
Ion Artene, președintele raionului Nisporeni, a donat Partidului Democrat din Moldova (PDM), din care face parte, aproape o treime din venitul anual al familiei sale, în ultimele două campanii electorale. El locuiește împreună cu soția, și ea funcționară, într-o casă particulară din orașul Nisporeni și este fondator și administrator al unui SRL, pe care, nici el, nici soția, nu l-au indicat în declarațiile de avere.
La 8 iulie 2015, cu votul a 20 din totalul de 33 de consilieri raionali aleși, Ion Artene devine președintele raionului Nisporeni. Pentru el și-au dat votul 15 democrați, 2 comuniști, un socialist și doi consilieri de la Blocul „Iurie Leancă”. „Mă numesc Ion Artene, sunt consilier din partea PDM în Consiliul Raional Nisporeni, am vârsta de 46 de ani, activez în oficiul cadastral Nisporeni, voi susţine în continuare toate pornirile şi lucrurile, faptele bune care au fost iniţiate în ultimii 4 ani”, menționa Artene în momentul în care cerea voturile colegilor consilieri. El este vicepreședintele Organizației Teritoriale Nisporeni a PDM.
A donat partidului o treime din venitul familiei
Faptul că este membru de partid activ și implicat se poate vedea analizând listele donatorilor PDM din ultimele două campanii electorale. Astfel, în campania pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Ion Artene, care era atunci șeful Oficiului Cadastral Teritorial Nisporeni, dona 10 mii de lei. Gestul său a fost urmat de doi subalterni, care la fel au donat câte 10 mii de lei formațiunii conduse, oficial, de Marian Lupu. În campania electorală din 14 iunie 2015, atunci când au avut loc alegeri locale, Ion Artene a fost mai generos cu partidul, care avea să-l propună la funcția de președinte de raion. De această dată a donat 50 de mii de lei, practic jumătate din salariul său anual. În total, cei 60 mii de lei donați reprezintă aproape o treime din venitul anual al familiei Artene, formată din doi soți funcționari. Soția sa, Maria Artene, este contabil-șef la Inspectoratul Fiscal de Stat Nisporeni.
Declarația cu privire la venituri și proprietate a lui Ion Artene nu poate fi accesată pe site-ul Consiliului Raional Nisporeni. Am primit-o de la reprezentanții insituției după ce am telefonat și am solicitat ca aceasta să ne fie prezentată. Conform declarației pentru perioada 1 ianuarie 2015-8 iulie 2015, Ion Artene a avut, în prima jumătate de an, venituri din salariu de 65,9 mii de lei, iar soția, Maria Artene, a avut, în perioada similară, un venit salarial de 48,4 mii de lei. Totodată, soția beneficiază și de o pensie, care, în primele 6 luni din 2015 a constituit 6210 lei. Din indemnizația de consilier raional și cea de consilier orășenesc Nisporeni, Ion Artene a mai adunat 13 mii de lei în perioada ianuarie-iulie 2015. Formularul declarației completate nu avea spațiu prevăzut pentru indicarea proprietăților mobile și imobile, în schimb în el exista rubrică specială pentru declararea firmelor deținute de semnatar. Cu toate acestea, Ion Artene nu a indicat întreprinderea pe care o deține.
Firma nedeclarată și averea indicată de soție
Conform informațiilor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), Ion Artene este fondator și administrator de firmă. SRL „Imecart” a fost fondată în 2010 și înregistrată în casa din orașul Nisporeni, înscrisă pe numele său. SRL-ul are activități declarate în domeniul arhitecturii și construcțiilor civile, domeniu în care Artene a activat, fiind șef la Cadastru. Totuși, principalul gen de activitate îl reprezintă „intermedierea pentru cumpărarea, vânzarea și închirierea bunurilor imobiliare cu destinație tehnică și de producție”. Firma, cel puțin în 2012, nu i-a adus venituri oficiale.
Pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI), declarația cu privire la venituri și proprietăți pe 2014 a soției lui Ion Artene, Maria, funcționar public, lipsește, la fel ca și cele ale altor funcționari. În declarația din 2013, Maria Artene indica un venit din salariu de 81 mii de lei și din pensie - de 14900 de lei. Soțul, Ion Artene, pe atunci consilier raional și director la filiala Nisporeni a ÎS Cadastru, a avut în acel an un venit cumulat de 110 mii de lei. Maria Artene mai declara cinci terenuri, procurate în perioada 1993-2012, o casă de locuit, de 105 m.p. (cea în care este înregistrată firma lui Ion Artene), un garaj, dar și alte 2 clădiri. Maria Artene declara și un automobil, Renault Scenic, fabricat în 2003, cumpărat în 2011 cu 60 mii de lei, și folosit de soțul său. În perioada 2012-2014, Maria Artene a scris că a avut de rambursat un credit, în valoare de 35 de mii de lei. Ea nu a indicat în declarația de avere și firma soțului, fondată în 2010, deși legea o obliga să facă acest lucru. Un mic calcul arată că, de exemplu, în 2013, soții Artene au avut un venit anual, cumulat, de 190 mii de lei. Astfel, cei 60 mii de le donați de Ion Artene în 2014 și 2015 PDM-ului reprezintă aproape o treime din venitul lor din acel an. Ținând cont de faptul că și în 2014 cei doi soți au avut aceleași funcții, veniturile, cel mai probabil, au fost același.
„Nu am indicat firma în declarație?”
Ion Artene s-a arătat surprins când l-am întrebat de ce nu a declarat firma „Imecart” SRL: „Sunt niște probleme cu site-ul. O să se rezolve și o să public declarația. Nu am indicat firma în declarație? (tăcere...) Nu, firma încă nu are activitate”. Referitor la donațiile către PDM, Artene a menționat: „Da, am donat. Campania se face o dată la patru ani, dar salariul... Donațiile au fost și din economiile personale”.
În septembrie 2015, la una din ședințele Consiliului Raional Nisporeni, consilierul liberal-democrat Ion Triboi a acuzat conducerea raionului de distribuirea pe criterii politice a 120 mii de lei din fondul de rezervă. Banii, susține Triboi, au ajuns în buzunarele unor funcționari publici, simpatizanți ai Partidului Democrat. Solicitat de Moldova Curată, Triboi a precizat că are deja pregătită o scrisoare în acest sens, pe care urmează s-o remită instituțiilor competente pentru examinare. El susține că deși neregulile depistate de el datează din perioada fostului președinte de raion, ele ar fi fost preluate și de către actuala conducere, care, la fel ca și fosta, reprezintă Partidul Democrat. „A fost o afirmație a consilierului. Distribuirea se face corect, și nici într-un caz, pe criterii politice”, a replicat Ion Artene.
Victor MOȘNEAG
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Reprezentanţii societăţii civile în componenţa viitorul...
Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa web proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate. Potrivit acestui document, reprezentanţii societăţii civile, membri ai Consiliului de Integritate din cadrul ANI, vor fi aleşi de Ministerul Justiţiei. Experţii în domeniu cer însă Ministerului Justiţiei să nu monopolizeze această Comisie şi să includă în componenţa ei şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale.
Colectorii de declaraţii nu au respectat legea, iar CNI...
În cadrul fiecărei instituţii publice din ţară au fost desemnate persoane responsabile de colectarea, până la 31 martie, a declaraţiilor de avere şi de interese personale ale tuturor angajaţilor, subiecţi ai Legii privind declararea veniturilor şi proprietăţilor. După stocarea declaraţiilor, colectorii trebuiau să le expedieze Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) în termen de 20 de zile de la primire, împreună cu extrasul autentificat din registrul de evidenţă a declaraţiilor, precum şi informaţia privind încălcarea termenelor de declarare a veniturilor şi a proprietăţii. Anatolie Donciu, preşedintele CNI, susţine că 90 la sută dintre colectori nu au prezentat la Comisie documentul de evidenţă a declaraţiilor şi cel de încălcare a termenului declarării averii şi intereselor personale. Prin urmare, Donciu solicită sancţionarea acestora.
Comandă politică la fosta CNI?
Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.
INTERVIU// Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul po...
Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare.
Chiar dacă şi-a recunoscut greşeala, un angajat al Depa...
Șeful adjunct al Direcției urmărire penală a Departamentului Poliției de Frontieră (DPF), Vitalie Lefter, a uitat să indice în declaraţia de avere pentru anul 2013 mai multe bunuri, între care un apartament, un autoturism, 10 conturi bancare și cota-parte de 90% din capitalul unei societăți comerciale. Ofițerul şi-a recunoscut greşeala în faţa membrilor Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), menţionând că despre existenţa unor bunuri nici nu a ştiut până acum. CNI însă nu l-a cruțat și a trimis dosarul la Procuratura Generală.
Poliția de Frontieră refuză să divulge numele „operato...
Datele despre traversarea frontierei și plecarea în Italia a tinerei care a acuzat de neglijență medicii de la Centrul Mamei și Copilului nu au fost furnizate de către Poliția de Frontieră, ci de către un „operator extern”, care are acces la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (SIIPF). Asta susține conducerea Poliției de Frontieră, solicitată de Moldova Curată. Instituția nu divulgă însă numele acestui „operator extern”, invocând ”lipsa unui substrat factologic suficient”.
