Fosta directoare a Liceului „Nicolae Iorga” din Capitală, condamnată definitiv
Fosta directoare a Liceului „Nicolae Iorga” din Chişinău, prinsă în flagrant luând de la un părinte 600 de euro pentru a-i accepta copilul prin transfer în şcoală, nu scapă de pedeapsă. Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au lăsat în vigoare decizia pronunţată de Curtea de Apel Chişinău. În iunie 2014, magistraţii au decis să-i suspende condiţionat pedeapsa cu închisoare pe un termen de probă de doi ani, după ce, cu două luni înainte, Judecătoria sectorului Botanica a hotărât să o trimită după gratii pentru cinci ani. Asta presupune că fosta directoare nu va sta la puşcărie, cu condiţia că timp de doi ani nu va comite nicio abatere.
Tot în următorii doi ani Valentina Iurco nu are dreptul să predea elevilor. La fel, ea trebuie să plătească o amendă de 20.000 de lei. Decizia Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) a fost pronunţată la 17 decembrie şi este irevocabilă. Magistraţii au găsit-o vinovată de corupere pasivă după ce, în august 2013, un părinte i-a cerut să accepte transferul copilului său, care până atunci învățase în altă școală.
Potrivit deciziei CSJ, unde sunt descrise faptele, directoarea liceului ar fi dispus ca elevul să scrie un rezumat al cărţii sale preferate. Verificând lucrarea, Valentina Iurco ar fi depistat mai multe greşeli, explicând mamei copilului că lucrarea este slabă, iar liceul este unul de elită, unde nu toţi sunt acceptaţi. Mama ar fi declarat la Centrul Naţional Anticorupţie că directoarea instituţiei i-a sugerat să plătească, doar că „la ce cunoştinţe are copilului, 300 de euro nu vor fi de ajuns”.
A doua zi a venit tatăl elevului, care i-ar fi propus directoarei bani. „Ea i-a explicat că nu este la piaţa unde se vinde şi se cumpără, dar dacă el vrea să o mulţumească, să o facă ca în cazul unui medic, adică fără s-o întrebe. În discuţie, l-a mai întrebat unde lucrează. Acesta i-a răspuns că activează la o companie turistică, scriindu-i denumirea pe foaie şi numărul de telefon. L-a mai întrebat cât costă o viză turistică, la ce el i-a răspuns că în jur de 500 euro”, se arată în document.
Valentina Iurco ar mai fi încercat să afle de ce reducere ar putea beneficia dacă ar vrea să meargă la odihnă. Tatăl elevului i-ar fi promis 10%. Bărbatul ar fi scris pe foaie o cifră.
„Astfel, ea a înţeles că e vorba de bani. Atunci s-a gândit că este un gest frumos către instituţia de învăţământ pe care o conduce. El a rugat-o încă o dată să-i înmatriculeze copilul. Ea a scris confirmarea, iar el a scos din buzunar nişte bani şi a încercat să-i numere, iar ea a înţeles că este o provocare şi că ceva urât se organizează. Fiind speriată a luat creionul şi cu el a dat banii la o parte fără să pună mâna pe ei, iar el a luat telefonul staţionar şi l-a pus peste bani. El i-a spus la revedere şi imediat au intrat colaboratorii CNA”, potrivit deciziei CSJ.
Fosta directoare a liceului, care a ocupat această funcţie din 1997, a pledat nevinovată, insistând că Centrul Naţional Anticorupţie i-ar fi fabricat dosarul pentru a o înlătura de la conducerea instituţiei. Avocatul inculpatei, Igor Stratan, a cerut în instanţă ca acţiunile Valentinei Iurco să fie recalificate şi să-i fie stabilită o pedeapsă non-privativă de libertate. Apărătorul a insistat ca femeia să nu fie privată de dreptul de a practica activitatea didactică, aceasta fiind singura sursă care îi aduce venit. Igor Stratan a invocat că fosta directoare a recunoscut că a acceptat banii oferiţi, dar nu i-a extorcat. „Mă abţin de la comentarii pentru că sunt mai multe subtilităţi”, ne-a spus avocatul, după ce i-am solicitat să comenteze hotărârea magistraţilor.
Pe de altă parte, responsabilii de la Ministerul Educaţiei cred că decizia a servit o lecţie. „Atât timp cât Femida îşi face treaba, această hotărâre îi va responsabiliza pe angajaţii din Educaţie. Cei care muncesc onest, să fie motivaţi, iar cei care calcă pe alături, să culeagă roadele. Decizia magistraţilor e o premieră. Cel puţin, în timpul mandatului meu, nu-mi mai amintesc despre astfel de situaţii”, a comentat Igor Grosu, viceministru al Educaţiei.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Ghenadi Mitriuc, un fidel donator al socialiștilor,...
După câteva încercări de a ajunge primar al municipiului Ungheni, Ghenadi Mitriuc, membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a devenit președinte al raionului Ungheni. El este cunoscut opiniei publice pentru donațiile mari pe care le-a făcut partidului său, dar și pentru că deține cetățenia statului român, deși a blamat de mai multe ori România.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
Depunerea declaraţiilor de avere: instrument eficient d...
În statele membre ale Uniunii Europene precum Polonia şi Letonia, declararea averilor de către persoanele cu funcţii de răspundere este o practică ce contribuie la responsabilizarea demnitarilor şi funcţionarilor publici. Primarul oraşului Lublin din Polonia şi directorul Consiliului Fiscal din cadrul Ministerului de Finanţe din Letonia susţin că procesul de declarare a averilor facilitează depistarea posibilelor cazuri de îmbogăţire ilicită, de conflicte de interese, de incompatibilitate, precum și descoperirea și investigarea actelor de corupţie în sectorul public. Aceste practici au fost explicate în exclusivitate pentru Moldova Curată de către cei doi oficiali.
Un fost primar cere de la un jurnalist jumătate de mili...
Fostul primar al satului Păpăuţi din raionul Rezina și fost lider a organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat din acest raion cere de la directorul ziarului regional „Cuvântul” despăgubiri de jumătate de milion de lei. Leonid Balan, care anterior a fost condamnat pentru că ar fi comis mai multe încălcări ale legii în cazul privatizării unei Cooperative Agricole (CAP), s-a supărat că Tudor Iașcenco l-a pomenit în mai multe investigații jurnalistice, inclusiv din anul 2011. Jurnalistul, la rândul său, spune că are toate documentele necesare pentru a-și proba concluziile făcute în investigații.
Primari cu interese şi averi ascunse
După alegerile locale din vara anului 2015, mai mulţi primari din ţară nu şi-au declarat interesele personale la Comisia Naţională de Integritate(CNI). Printre ei sunt aleşi locali aflați la primul mandat, dar şi dintre cei care ar fi trebuit să aibă deja obișnuița depunerii acestor declarații.
