Nici un demnitar nu a fost demis pentru admiterea conflictelor de interese sau incompatibilităţii de funcţii

2013-2018 24 iulie 2014 185
imagine simbol

Deşi Comisia Naţională de Integritate (CNI) a emis, cu un an în urmă, acte prin care a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţii de funcţii sau conflictelor de interese pe numele mai multor funcţionari şi demnitari publici, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost demisă. Preşedintele CNI declară că majoritatea celor vizaţi atacă deciziile Comisiei în instanţă, iar dosarele sunt examinate mai mult timp, deoarece cadrul legislativ actual nu stabileşte un tremen-limită de examinare a unui dosar.



Moldova Curată a scris pe parcursul a peste un an mai multe articole în care relata despre funcţionari, demnitari, judecători şi procurori care ar fi încălcat regimul juridic al declarării veniturilor, al conflictelor de interese şi al incompatibilităţii. Până acum au fost sancţionate doar câteva persoane publice care au încălcat regimul declarării averilor, însă nimeni nu a fost demis pentru admiterea conflictelor de interese şi incompatibilităţii de funcţii.

Primul caz în care Moldova Curată relata despre un conflict de interese a fost cel în care era vizat primarul satului Ghidighici din municipiul Chişinău. Anul trecut, MC menţiona în articolul „Localitatea Ghidighici, „afacerea” familei Begleţ” că  primarul satului,  în anul 2007, la scurt timp după ce şi-a început mandatul, l-a numit în funcţia de viceprimar pe fiul său, Alexandru Begleţ. La 21 martie 2013, CNI a adoptat un act de constatare în care decidea că alesul local a încălcat regimul conflictelor de interese. În prezent, potrivit CNI, cazul se află în instanţa de fond, primarul contestând decizia membrilor Comisiei.

Un alt ales local ajuns în vizorul CNI este Ion Balan, primarul comunei Ignăţei din raionul Rezina. În materialul “Lapte “muls” din interes” se menţiona despre faptul că elevii din clasele primare de la gimnaziul şi copiii de la grădiniţa din aceeaşi localitate primeau lapte şi pâine de la întreprinderea care aparţine şefei grădiniţei, Natalia Balan, ea fiind soţia primarului. Pe acest caz, CNI a stabilit existenţa unui conflict de interese, iar alesul local a fost amendat cu 4000 de lei, urmând a fi revocat din funcţie. Prin urmare, Oficiului Teritorial Orhei(OTC) al Cancelariei de Stat a început procedura de revocare, însă primarul a contestat decizia în instanţă. Judecătoria Rezina a dat câştig de cauză OTC Orhei. La rândul său, alesul local a atacat decizia instanţei de fond la Curtea de Apel Chişinău. Acolo urmau să aibă loc două şedinţe, dar primarul a cerut amânarea lor, deoarece nu ar avea avocat.

Un alt primar, un alt dosar nefinalizat

Şi cazul primarului comunei Regina Maria din raionul Soroca se află încă în instanţa de fond, deşi Moldova Curată a descoperit încă în luna iulie 2013, în articolul “Fonduri regeşti pentru “firma casei”, că primarul Oleg Nastas a desemnat drept câştigătoare a unui concurs de achiziţie, firma care este condusă de soţia sa.  În luna ianuarie curent CNI a costatat că primarul a admis un conflict de interese, iar Oleg Nastas a contestat actul CNI în instanţă. Cazul se află pe rol, fiind deja amânate două şedinţe de judecată, una în luna martie şi alta în luna mai curent. În ambele cazuri primarul a fost cel care a solicitat amânarea. Următoarea şedinţă va avea loc în luna octombrie 2014.

Preşedintele raionului Ungheni cere timp să studieze actul CNI

În aceeaşi lună va fi şi procesul de judecată în care este implicat preşedintele raionului Ungheni, Iurie Toma. CNI a constatat conflict de interese, deoarece în vara anului 2012, familia lui Iurie Toma a plecat în Lituania cu maşina de serviciu. Membrii CNI s-au bazat pe materialul „La Ungheni, talentele sunt selectate pe criterii de rudenie?”, publicat de MC. Iurie Toma nu a fost de acord cu actul CNI, atacându-l în instanţă. În luna mai curent, preşedintele raionului Ungheni a solicitat instanţei să i se acorde un termen pentru a face cunoştinţă cu actul CNI.

Stratan: "Actul CNI - o "aberaţie"

În prima instanţă se află şi dosarul lui Mihail Stratan, şeful Agenţei pentru Eficienţă Energetică (AEE). În materialul “Interese cu “tensiune înaltă” se menţiona că firma fondată de Mihail Stratan a câştigat o licitaţie publică de achiziţionare a echipamentului energetic, în valoare de peste 44 mii de euro, destinat AEE. CNI a constatat că funcţionarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese. Directorul Agenţiei a atacat actul CNI în judecată, calificându-l drept „aberaţie”.

Cazuri câştigat în prima instanţă de Becciev

Constantin Becciev, directorul Intreprinderii Municipale „Apă-Canal Chișinău” a câştigat lupta cu CNI în instanţa de fond. La rândul ei, CNI a atacat la Curtea de Apel. În articolul “Constantin Becciev nu a depus niciodată vreo declaraţie de avere”, MC menţiona că funcţionarul nu îşi face publică averea, invocând faptul că nu este subiect al declarării. CNI însă afirmă că Becciev trebuie să-şi prezinte declaraţia de avere, deoarece Societatea pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”  are 100 % capital de stat. Judecătoria Râşcani din municipiul Chişinău a decis că Becciev nu este subiect al declarării veniturilor şi proprietăţilor, iar CNI a atacat această hotărâre la Curtea de Apel Chişinău.

Despăgubiri de 15 mii de lei

În prima instanţă a câştigat şi Mihail Șleahtițchi. Astfel, CNI a stabilit că acesta a admis unconflict de interes şi o stare de incompatibilitate de funcţii în cazul luării deciziilor de autorizare a unei asociaţiei obşteşti, la care el însuşi este fondator, să desfăşoare contra plată activitatea de avizare a planurilor şi programelor de formare profesională continuă pentru adulţi şi a deciziilor de coordonare a cuantumului taxelor pentru avizarea acestora. La rândul său, Șleahtițchi a contestat actul CNI. Judecătoria Râşcani a decis în luna mai curent anularea documentului, iar din contul instituţiei să se încaseze 15 mii de lei. Zece mii de lei din această sumă sunt cheltuieli de judecată, iar cinci mii de lei sunt destinate  compensării daunelor morale. CNI însă a atacat decizia primei instanţe la Curtea de Apel.

Preşedintele CNI, Anatolie Donciu, declară că într-adevăr nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost demisă pentru că a admis stare de conflicte de interese sau incompatibilitate, deoarece niciun caz nu a fost finalizat. “Majoritatea dosarelor sunt în instanţă, nu ştiu când vom avea un caz finalizat. Avem o astfel de situaţie deoarece cadrul legislativ naţional prevede examinarea dosarelor în “termen rezonabil”, iar această noţiune este una discutabilă. Astfel, părţile în proces pot invoca diverse motive pentru a amâna şedinţa. Eu cred că ar trebui stabilit un termen-limită de examinare, ca să nu avem situaţii când un dosar poate sta în instanţă şi un an”, specifică preşedintele CNI.

La rândul său, experta anticorupţie Galina Bostan declară că pentru astfel de abateri, persoanele cu funcţii de răspundere ar trebui sancţionate mai dur. "Amenda sau demiterea din funcţie este pedepsa pe care un funcţionar public ar accepta-o. Este necesat însă ca demnitarii şi funcţionarii care au admis situaţii de conflicte de interese în procesul de achiziţii publice, să fie obligaţi să întoarcă banii în bugetul instituţiei pe care o conduc", precizează Galina Bostan.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Terenurile forestiere arendate ilegal rămân în gestiune...

Ca şi în cazul achiziţiilor publice, contractele de arendă ale terenurilor forestiere încheiate în conflict de interese nu sunt anulate. Acest lucru se întâmplă deoarece atât Agenţia „Moldsilva”, care este una dintre părţile contractante, cât şi Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat conflictul de interese, nu au cerut în instanţă anularea actelor semnate ilegal, deşi legea le obligă să facă acest lucru. Unii experţi anticorupţie sunt de părere că atât timp cât instituţiile statului nu doresc să muncească, avem situaţia în care terenuri forestiere, proprietate a statului, să fie arendate în mod intenționat ilegal, fără ca cineva să fie sancţionat.

22 septembrie 2015
199
2013-2018

Acuzații noi în dosarul șefului Direcției Educație a se...

În dosarul deschis de procurori în anul 2014 pe numele lui Ion Vrânceanu, șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din Chișinău, apar noi probe care în prezent sunt examinate și analizate de magistratul Silvia Gârbu de la Judecătoria Buiucani. Astfel, pe lângă acuzațiile de îmbogățire ilicită și fals în decarația de avere, Ion Vrânceanu este învinuit și de depășirea atribuțiilor de serviciu. S-a descoperit că în anul 2014, timp de câteva luni, în două instituții de învățământ din sectorul Buiucani o școală auto a închiriat spații și chiar a predat ore de șoferie, doar în baza unor înțelegeri verbale, fără ca actele necesare să fie întocmite și fără achitarea unor plăți legale.

20 ianuarie 2016
203
2013-2018

Firmele șefului secției construcții Telenești, favorite...

Bugetul raionului Telenești este o sursă continuă de venituri pentru firmele unor consilieri locali, primari din raion sau angajați ai administrației raionale. În domeniul construcțiilor și reparației de clădiri și cel al reparației drumurilor un segment aparte din licitațiile publice revine firmelor ce aparțin familiei șefului secției construcții, Iacob Stegărescu. Două întreprinderi ale familiei acestuia, „Maristecons” și „Prodpan”, câștigă în mod constant contracte de prestare a serviciilor, fie la primăriile din raion, fie la diferite instituții de stat subordonate Consiliului Raional. Iacob Stegărescu, chiar dacă nu face parte din comisiile de concurs în procesul de achiziții, este persoana care întocmește/avizează planurile anuale de reparații și autorizează lucrările. 

26 aprilie 2018
278
2013-2018

Electorala 2019. Activitatea parlamentara, veniturile s...

Deputatul socialist Fiodor Găgăuz va candida la viitoarele alegeri parlamentare pe circumscripția Ceadîr-Lunga din partea PSRM. El a fost unul dintre organizatorii și susținătorii referendumului din 2 februarie 2014 din Găgăuzia, organizat la inițiativa guvernatorului regiunii Mihail Formuzal, prin decizia Adunării Populare de la Comrat, care a fost declarat ilegal de către autoritățile centrale ale Republicii Moldova. Referendumul s-a mai soldat cu un dosar penal pornit de Procuratura Generală pentru samavolnicie.

08 noiembrie 2018
260
2013-2018

Contracte de milioane pentru firma fratelui șefului Age...

Firma fratelui șefului Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), Viorel Moșneaga, a câștigat, de când acesta a fost numit în funcție, două licitații publice, semnând cu statul contracte de șase milioane de lei. Asta în condițiile în care agenții economici care au participat la tenderele respective nu au putut să conteste rezultatele licitațiilor, dat fiind că ANSC a devenit funcțională abia în septembrie 2017. Întâmplător sau nu, contractele au fost semnate după ce Viorel Moșneaga a fost numit director la Agenția responsabilă de soluționarea contestațiilor în achiziții publice.

12 octombrie 2017
178
2013-2018

Electorala 2019: Petru Burduja, figurant în dosarul ban...

Consilierul socialist în Consiliul Municipal Chișinău Petru Burduja urmează să candideze la alegerile parlamentare în circumscripția nr. 30, Ciocana. El administrează SRL ”Exclusiv Media”, compania fondată de deputatul socialist Corneliu Furculiță și care a primit 1,5 mln de euro drept împrumut de la o companie înregistrată în zona offshore din Bahamas. Petru Burduja este cel care, în calitate de administrator, a mers la bancă și a ridicat 20 de milioane de lei cash din acel împrumut, care ulterior au fost dați unor membri de partid. Toate acestea le-a descoperit proiectul RISE Moldova într-o investigație publicată în anul 2016. Acum, această tranzacție este investigată de Procuratura Anticorupție, chiar dacă cei care au realizat-o susțin că totul a fost făcut perfect legal.

13 noiembrie 2018
244