Președintele CSM face precizări referitor la salariul său: „Nu am 34 de mii de lei pe lună”
După ce Moldova Curată a publicat un articol în care s-a anunțat, în baza datelor din declarația de avere, că președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a ridicat în anul 2017 un salariu lunar de 34 de mii de lei, cel vizat a făcut o precizare.
Victor Micu a expediat portalului Moldova Curată o copie a fișei salariale pentru luna decembrie 2017. Potrivit documentului, salariul calculat (care include și impozitele) pentru acea lună a fost de 25 420 de lei, la care s-a adăugat un adaos de 5080 de lei. Acest adaos este achitat lunar. Impozitul a constituit 4 235 de lei.
În declarația de avere și interese personale pentru anul 2017, președintele CSM a indicat faptul că în total, din salariu a avut un venit de circa 414 de mii de lei, sumă care, împărțită la 12 luni, arată că lunar Victor Micu a ridicat 34 de mii de lei, fapt menționat în articolul de pe Moldova Curată. ”Eu am vrut să indic totul, de aceea am pus în declarația de avere datele calculate, însă venitul obținut este mai mic. Acea sumă de 414 mii de lei anual este venitul calculat, inclusiv plata pentru concediu. Dacă se împarte la 12 luni, într-adevăr rezultă suma de 34 de mii de lei ca salariu, însă, de fapt, salariul de la CSM este mai mic”, a spus Victor Micu.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cadouri declarate de funcționari: cană din piatră de ja...
Dintre cele 16 ministere din componența Guvernului, doar 5 au anunțat, solicitate de Moldova Curată, că au înscrise câteva obiecte în registrele cadourilor simbolice. Toate au confirmat că au deschise asemenea registre, așa cum obligă Hotărârea Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013, însă în majoritatea cazurilor acestea sunt goale. Expertul anticorupție Galina Bostan spune că acest lucru s-ar putea explica prin faptul că funcționarii au o înțelegere greșită în privința obligativității declarării cadourilor și ar putea crede că trebuie să le declare doar pe cele primite atunci când se află în componenţa delegațiilor oficiale.
Funcţia de mediator comunitar este incompatibilă cu man...
În localităţile din Republica Moldova populate compact sau mixt de persoane de etnie romă există deja de trei ani o funcţie nouă - cea de mediator comunitar. Acesta este angajat în primărie şi îşi ajută comunitatea în rezolvarea problemelor de incluziune socială sau educaţională. Deoarece este remunerat din bugetul primăriei, mediatorul comunitar nu poate deţine şi mandatul de consilier local.
Drumul spre casa directorului Apă-Canal este blocat ile...
Moldova Curată a publicat, la 26 septembrie curent, un articol care scotea în vileag faptul că, în satul Goianul Nou din comuna Stăuceni, municipiul Chişinău, accesul pe strada unde locuieşte Constantin Becciev, directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău”, este blocat din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, la colţul străzii, e plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Inspectoratul Naţional de Patrulare (INP) s-a autosesizat în baza acestui articol şi, în aceeaşi zi, indicatorul, care era instalat ilegal, a fost scos. În schimb, drumul din partea de la deal a casei lui Constantin Becciev a rămas încă blocat cu acele plăci de beton. Primarul de Stăuceni susţine că plăcile nu vor fi scoase.
Dispersarea competenţelor de testare a integrităţii pro...
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a elaborat recent un proiect de lege pentru modificarea unui şir de acte legislative (Legea privind testarea integrităţii profesionale, Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie etc.) cu scopul de a înlătura neconcordanţele dintre Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale cu alte legi. Adiţional, autorii au argumentat că acest proiect derivă şi din necesitatea implementării unor acţiuni din Strategia Naţională Anticorupţie.
Preşedintele CNI: „Vom rămâne la sapă de lemn, dacă nu...
Persoanele cu funcţii de răspundere în serviciul public ar putea avea posibilitatea, începând cu anul viitor, să-şi declare veniturile şi proprietăţile în formă electronică, printr-un program special numit „E-integritate”. Specialiştii afirmă că această modalitate va elimina erorile comise fără intenţie sau cu bună ştiinţă de către subiecţi, deoarece programul va include câmpuri de date obligatorii. Dacă acestea nu vor fi completate, declaraţia nu va putea fi recepţionată. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) spune însă declararea electronică va fi posibilă de la anul viitor doar în situaţia în care deputaţii vor vota proiectele de lege care presupun reformarea CNI, dar şi modificarea formularului de declarare a averilor şi intereselor personale.