În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl va alege?
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
Pachetul de legi care vizează reformarea sistemului de verificare a averilor și intereselor persoanelor cu funcţii publice, numit și „pachetul de integritate”, se află acum în Parlament, după ce a fost aprobat de Guvern la începutul lunii februarie curent. Dacă iniţiativele vor fi acceptate de aleşii poporului, Comisia Naţională de Integritate va fi reorganizată în Centrul Naţional de Integritate, iar competenţele vor fi extinse de la verificarea averilor subiecţilor declarării veniturilor şi intereselor personale până la sancţionarea acestora. Centrul va fi condus de un președinte şi un vicepreședinte, numiți în funcție de Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului de Integritate din cadrul CNI. Acest Consiliu va avea mai multe atribuţii: va putea propune şefului statului suspendarea din funcţie a conducerii Centrului, va efectua controlul averilor şi intereselor personale ale președintelui și vicepreședintelui Centrului, va examina sesizările în care sunt vizaţi aceştia etc.
Consiliul de Integritate va fi format din reprezentanţi ai structurilor de stat: Guvern, Comisia juridică, numiri şi imunităţi din Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Totodată, în componenţa Consiliului va fi şi un reprezentant propus de Congresul Autorităţilor Publice Locale (CALM), unul din rândul societăţii civile din domeniul juridic, protecției drepturilor omului sau anticorupție, dar şi un jurnalist.
Cine şi cum va alege jurnalistul care va fi membru al Consiliului de Integritate?
Proiectul de lege prevede că reprezentantul jurnaliştilor va fi selectat prin concurs de către Ministerul Justiţiei, în baza unui Regulament aprobat de Guvern. Experţi în domeniul media, dar şi unii jurişti, au alte propuneri. Tatiana Puiu, avocată la Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului” este de părere că membrul Consiliului de Integritate din partea jurnaliştilor ar trebui propus de către Consiliul de Presă din Moldova care este o structură naţională independentă de autoreglementare jurnalistică. Unii profenişti mass-media cred că în procesul de selectare ar trebui să participe mai multe organizaţii neguvernamentale din domeniul media. „Numele jurnalistului ar trebui să fie propus de organizatorii Forumului mass-media din Republica Moldova (în octombrie 2015 a avut loc prima ediţie a acestui Forum): Consiliul de Presă, Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Electronice și Centrul Tânărului Jurnalist. Sunt ONG-uri credibile și reprezentative pentru breasla noastră. Ele ar fi capabile să propună, în comun, un jurnalist care să fie vocea noastră în acest Consiliu”, este de părere jurnalistul Vitalie Călugăreanu.
Şi Ludmila Andronic, preşedinta Consiliului de Presă din Moldova, crede că jurnalistul care va fi numit membru în Consiliul de Integritate trebuie selectat de o comisie formată de organizaţiile neguvernamentale de media. „Ar trebui elaborat un regulament de selecţie a acestui candidat, apoi să fie anunţat un concurs public, la care să poată aplica toţi jurnaliştii care vor dori. Persoana care va candida trebuie să vrea să lucreze în Consiliu şi, cel mai important, să înţeleagă cu ce se va ocupa în acea structură. Mă gândesc că jurnaliştii de investigaţie sunt cei mai indicaţi să fie membri în Consiliul de Integritate, deoarece ei deţin mai multe informaţii şi cunosc diverse metode de analize”, susţine Ludmila Andronic.
Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, de asemenea pledează ca reprezentantul mass-mediei în Consiliul de Integritate să fie un jurnalist specializat în acest domeniu. „Alianţa Anticorupţie propune ca jurnalistul să fie specializat în domeniul anticorupţie şi drepturile omului. Nu este posibil ca o persoană nepregătită, lipsită de integritate, să fie acceptată într-o asemenea funcţie responsabilă, în situaţia când cel puţin 2/3 din presa din Moldova este concentrată”, afirmă Olga Bâtcă.
Legislatorii aşteaptă propuneri
În opinia deputatului Anatolie Zagorodnîi, vicepreşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, criteriile de selectare a jurnalistului, propuse de ONG-urile de profil, ar trebui legiferate, pentru a nu lăsa loc de interpretări. „Regulamente avem foarte multe, însă legea-i lege. Ar fi bine ca experţii în domeniul media, dar şi juriştii, să vină cu propuneri despre modul de selectare a jurnalistului în Consiliul de Integritate şi noi le vom analiza, iar ulterior ar putea fi introduse în proiectul de lege pentru a fi votat în Parlament. Noi aşteptăm acele propuneri”, a declarat deputatul.
Lilia Zaharia
Această publicație este realizată de Alianţa Anticorupţie în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Doi deputaţi şi trei judecători, din nou în vizorul CNI
În şedinţa de joi, 3 octombrie 2013, a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), vor fi examinate declaraţiile de avere depuse de către doi deputaţi şi trei judecători. Astfel, pe numele deputaţilor Vladimir Hotineanu şi al lui Nicolae Juravschi vor fi emise acte de iniţiere a controlului averilor acestora. Acte de constatare privind eventualele încălcări efectuate în timpul declarării proprietăţilor vor fi emise pe numele magistraţilor: Tudor Micu, judecător al Curţii de Apel Chişinău; Liuba Pruteanu, vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al municipiul Chşinău şi Nicolae Gordilă, judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).
De luni până vineri - funcţionar public, sâmbăta şi dum...
În satul Grădiniţa din raionul Căuşeni, secretarul consiliului local deţine prin cumul şi funcţia de asistent social. Experţii afirmă că funcţionarul public nu are dreptul să primească alte remunerări decât din activităţi didactice, ştiinţifice sau de creaţie.
Președintele raionului Dondușeni, fondator la o firmă c...
Victor Chiriac, președintele raionului Dondușeni, a ales să rămână în această funcție, deși putea să ajungă deputat după demisia din Legislativ a lui Igor Corman. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 el a fost al 27-lea pe lista Partidului Democrat (PDM). La alegerile locale din 14 iunie 2015, fiind președinte al Organizației Teritoriale Dondușeni a PDM, Victor Chiriac a fost cap de listă, devenind ulterior consilier raional, iar pe 8 iulie 2015 a fost ales președinte de raion cu voturile democraților, liberal-democraților, liberalilor și comuniștilor. Printre cei care l-au votat se regăsește și un văr de-al său, însă președintele raionului nu crede că la mijloc e un conflict de interese. De meserie medic, Chiriac este fondator, împreună cu alți câțiva apropiați, inclusiv cu verișorul care l-a votat președinte, la un SRL cu activități în agricultură, care a raportat, în 2012, venituri din vânzări de 100 de milioane de lei.
A cărat ciment cu maşina de serviciu, dar a scăpat de a...
Valeriu Didencu, secretarul Consiliului Municipal Chişinău, surprins cu maşina de serviciu la un depozit al unui centru comercial, de unde a cumpărat ciment, a scăpat de amendă. Reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) invocă expirarea termenului de prescripţie pentru aplicarea sancţiunii. Experţii constată că ofiţerii CNA aduc acest argument în favoarea lor aproape în toate cazurile de acest fel şi sunt de părerea că angajaţii acestei structuri nu au voinţa să meargă până la capăt.
