În structura CNI va fi şi un jurnalist. Cine şi cum îl va alege?
Potrivit iniţiativei legislative de reformare a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), în componenţa acestei instituţii va fi creată o structură nouă, numită Consiliul de Integritate. Membri ai acestui Consiliu vor fi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice, unul din societatea civilă şi un jurnalist. Proiectul de lege prevede că jurnalistul va fi selectat de către Ministerul Justiţiei, însă unii jurişti şi reprezentanţi ai mass-media nu sunt de acord cu această modalitate de selectare.
Pachetul de legi care vizează reformarea sistemului de verificare a averilor și intereselor persoanelor cu funcţii publice, numit și „pachetul de integritate”, se află acum în Parlament, după ce a fost aprobat de Guvern la începutul lunii februarie curent. Dacă iniţiativele vor fi acceptate de aleşii poporului, Comisia Naţională de Integritate va fi reorganizată în Centrul Naţional de Integritate, iar competenţele vor fi extinse de la verificarea averilor subiecţilor declarării veniturilor şi intereselor personale până la sancţionarea acestora. Centrul va fi condus de un președinte şi un vicepreședinte, numiți în funcție de Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului de Integritate din cadrul CNI. Acest Consiliu va avea mai multe atribuţii: va putea propune şefului statului suspendarea din funcţie a conducerii Centrului, va efectua controlul averilor şi intereselor personale ale președintelui și vicepreședintelui Centrului, va examina sesizările în care sunt vizaţi aceştia etc.
Consiliul de Integritate va fi format din reprezentanţi ai structurilor de stat: Guvern, Comisia juridică, numiri şi imunităţi din Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Totodată, în componenţa Consiliului va fi şi un reprezentant propus de Congresul Autorităţilor Publice Locale (CALM), unul din rândul societăţii civile din domeniul juridic, protecției drepturilor omului sau anticorupție, dar şi un jurnalist.
Cine şi cum va alege jurnalistul care va fi membru al Consiliului de Integritate?
Proiectul de lege prevede că reprezentantul jurnaliştilor va fi selectat prin concurs de către Ministerul Justiţiei, în baza unui Regulament aprobat de Guvern. Experţi în domeniul media, dar şi unii jurişti, au alte propuneri. Tatiana Puiu, avocată la Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului” este de părere că membrul Consiliului de Integritate din partea jurnaliştilor ar trebui propus de către Consiliul de Presă din Moldova care este o structură naţională independentă de autoreglementare jurnalistică. Unii profenişti mass-media cred că în procesul de selectare ar trebui să participe mai multe organizaţii neguvernamentale din domeniul media. „Numele jurnalistului ar trebui să fie propus de organizatorii Forumului mass-media din Republica Moldova (în octombrie 2015 a avut loc prima ediţie a acestui Forum): Consiliul de Presă, Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Electronice și Centrul Tânărului Jurnalist. Sunt ONG-uri credibile și reprezentative pentru breasla noastră. Ele ar fi capabile să propună, în comun, un jurnalist care să fie vocea noastră în acest Consiliu”, este de părere jurnalistul Vitalie Călugăreanu.
Şi Ludmila Andronic, preşedinta Consiliului de Presă din Moldova, crede că jurnalistul care va fi numit membru în Consiliul de Integritate trebuie selectat de o comisie formată de organizaţiile neguvernamentale de media. „Ar trebui elaborat un regulament de selecţie a acestui candidat, apoi să fie anunţat un concurs public, la care să poată aplica toţi jurnaliştii care vor dori. Persoana care va candida trebuie să vrea să lucreze în Consiliu şi, cel mai important, să înţeleagă cu ce se va ocupa în acea structură. Mă gândesc că jurnaliştii de investigaţie sunt cei mai indicaţi să fie membri în Consiliul de Integritate, deoarece ei deţin mai multe informaţii şi cunosc diverse metode de analize”, susţine Ludmila Andronic.
Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, de asemenea pledează ca reprezentantul mass-mediei în Consiliul de Integritate să fie un jurnalist specializat în acest domeniu. „Alianţa Anticorupţie propune ca jurnalistul să fie specializat în domeniul anticorupţie şi drepturile omului. Nu este posibil ca o persoană nepregătită, lipsită de integritate, să fie acceptată într-o asemenea funcţie responsabilă, în situaţia când cel puţin 2/3 din presa din Moldova este concentrată”, afirmă Olga Bâtcă.
Legislatorii aşteaptă propuneri
În opinia deputatului Anatolie Zagorodnîi, vicepreşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, criteriile de selectare a jurnalistului, propuse de ONG-urile de profil, ar trebui legiferate, pentru a nu lăsa loc de interpretări. „Regulamente avem foarte multe, însă legea-i lege. Ar fi bine ca experţii în domeniul media, dar şi juriştii, să vină cu propuneri despre modul de selectare a jurnalistului în Consiliul de Integritate şi noi le vom analiza, iar ulterior ar putea fi introduse în proiectul de lege pentru a fi votat în Parlament. Noi aşteptăm acele propuneri”, a declarat deputatul.
Lilia Zaharia
Această publicație este realizată de Alianţa Anticorupţie în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Un consilier raional de la Basarabeasca a rămas fără ma...
Fostul consilier raional de la Basarabeasca, Ivan Secov s-a aflat în incompatibilitate de funcţii timp de doi ani, însă Comisia Electorală a Centrală (CEC) a observat acest lucru abia acum şi a decis să îi ridice mandatul. La rândul său, Secov, care este şi director interimar al Spitalului raional Basarabeasca, spune că nu a ştiut că nu poate ocupa aceste două poziţii în acelaşi timp.
