Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și firmă cu licitații de milioane

2013-2018 21 februarie 2018 591

Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.



În declarația de avere și interese personale pentru 2016, Alexandr Chendighelean raportează două terenuri intravilane, cu o valoare cadastrală totală de circa 150 de mii de lei, un apartament de 38,7 metri pătrați și o valoare cadastrală de 39 de mii de lei, precum și o vilă de 128,8 metri pătrați, care ar costa aproximativ 88 de mii de lei. Funcționarul locuiește însă într-o altă casă, de câteva ori mai mare, care se află într-o pădurice de pe malul lacului Comrat. Terenul de 20 de ari, pe care se înalță casa cu două etaje și cu o suprafață de 618,3 metri pătrați, finisată cu piatră, și o construcție accesorie de 81 de metri pătrați, este îngrădit cu un gard de beton. Terenul și construcțiile sunt evaluate, oficial, la peste un milion de lei, valoarea de piață a acestora este însă mult mai mare.

Datele de la Cadastru arată că în iunie 2000 terenul și imobilele erau înregistrate pe numele lui Alexandru Chendighelean, iar nouă luni mai târziu, în acte era trecut și numele soției acestuia, Alla. Doi ani mai târziu, pe 17 septembrie 2003, proprietar al imobilelor a devenit compania Geximsud SRL, fondată de Chendighelean în august 1999. Pe 17 februarie 2006, conform datelor de la Cadastru, atât terenul, cât și construcțiile, au fost înscrise pe numele firmei fondate de funcționarul din Găgăuzia – Fabrica Oloi Pak SRL. Pe parcursul anilor, proprietățile respective au fost puse în gaj în repetate rânduri, pentru sume cuprinse între 387 de mii de lei și 492 de mii de dolari. Ultimul credit, contractat în noiembrie 2013 în valoare de 3,5 milioane de lei, în prezent este stins.

Alexandr Chendighelean alături de Iurie Ușurelu la una dintre firmele sale

Firmele și licitațiile câștigate

Oficial, Alexandru Chendighelean a fondat trei companii, însă după ce a venit la cârma Direcției generale pentru complexul agroindustrial a Găgăuziei, s-a retras din două dintre ele. Astfel, în august 1999 funcționarul a fondat firma Geximsud SRL, specializată în prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor.

În decembrie 2005, împreună cu partenera sa de afaceri, Maria Acbaș, Alexandru Chendighelean a fondat compania Doksancom SRL, care deține cea mai mare fermă de animale de prăsilă din Moldova. La rândul său, firma respectivă apare în lista de fondatori a unei alte companii – Fabrica Oloi Pak SRL, care prelucrează laptele produs la fermă. În august 2016, imediat după numirea în funcție, oficial, de afacerile lui Alexandru Chendighelean se ocupă Maria Acbaș. Doksancom SRL este administrată în prezent de Igor Acbaș, fiul Mariei Acbaș, iar unica legătură oficială cu Alexandr Chendighelean este numele soției sale, Alla, care încă mai figurează, alături de Doksancom SRL, în echipa de fondatori ai companiei Fabrica Oloi Pak SRL.

Firma Doksankom a fost ”abonată” la subvențiile statului, primind în trei ani 12,5 milioane lei. Potrivit portalului Mold Street, în prezent compania nu mai poate beneficia de subvenții. Agenția de Intervenție şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) invocă drept argument prevederile noilor reguli de subvenţionare stipulate în Regulamentul privind condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural (FNDAMR), intrat în vigoare la finele lunii iunie 2017, potrivit Mold-Street.

Tot la banii statului e abonată și Fabrica Oloi Pak SRL, care pe parcursul ultimilor șapte ani a câștigat peste 600 de concursuri pentru livrarea produselor alimentare în diferite instituții de stat din sudul țării, în special din Găgăuzia. De când Alexandr Chendighelean a ocupat postul de șef al Direcției generale pentru complexul agroindustrial a autonomiei găgăuze, compania sa a semnat contracte de achiziție în valoare totală de 8,4 milioane de lei. Primele trei cele mai mari contracte, în valoare de peste jumătate de milion de lei, firma le-a semnat cu Primăria Comrat.

Alexandr Chendighelean: „Nu eram obligat să declar casa, iar de firme nu mă mai leagă nimic”

L-am contactat pe Alexandr Chendighelean pentru a afla de ce nu și-a declarat imobilul în care locuiește și care este trecut în acte pe numele firmei sale. „Casa nu este în proprietatea mea”, ne-a tăiat-o funcționarul. „De unde ați luat că firma pe numele căreia e scrisă e a mea? Toate astea sunt în trecut. Acum eu sunt funcționar public și din punct de vedere juridic nu am nicio legătură directă cu firmele respective. În plus, în declarația de avere nu trebuie să indic bunuri care nu sunt în proprietatea mea”, ne-a explicat funcționarul.

Reprezentant ANI: „Funcționarul era obligat să declare tot ce deține sau folosește împreună cu soția”

Eugeniu Vițu, șeful serviciului comunicare din cadrul Autorității Naționale de Integritate, însă, îl contrazice. Acesta a declarat pentru Moldova Curată că funcționarul de la Comrat era obligat să indice în declarația de avere și interese personale imobilul în care locuiește. „Aici e conflict de interese evident. Casa este a firmei, firma este a soției. În primul rând el trebuie să declare domiciliul unde locuiește, modul de dobândire fiind uzul. Trebuie să indice că nu e în posesia familiei, dar se folosesc de suprafață și locuiesc acolo. Legea obligă funcționarii să indice adresa și parametrii tehnici ai imobilului unde locuiesc. Forma de proprietate nu contează, dar trebuie să indice lucrul ăsta. În al doilea rând, subiecții declarațiilor sunt obligați să raporteze toate averile sale și ale soților sau soțiilor. Faptul că inițial imobilul a fost înscris pe numele funcționarului respectiv, ulterior pe numele unei firme, după care pe numele altei firme denotă faptul că el a încercat să ascundă urmele”, ne-a declarat Eugeniu Vițu.

Deși neagă că ar avea vreo legătură cu Fabrica Oloi Pak sau cu Doksancom SRL, funcționarul i-a făcut o excursie în luna mai 2017 la ferma de vaci lui Iurie Ușurelu, ex-viceministrul agriculturii și industriei alimentare, în prezent secretar general la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. „În virtutea funcției pe care o am pot intra pe teritoriul oricărei întreprinderi agricole din Găgăuzia. E sfera mea de activitate”, ne-a declarat Alexandr Chendighelean.

La 21 decembrie 2017, după ce a prezentat raportul de activitate al Direcției generale pentru complexul agroindustrial a Găgăuziei, Adunarea Populară de la Comrat a adoptat o rezoluție prin care a recunoscut nesatisfăcătoare activitatea administrației Direcției. În același timp, cu votul majorității deputaților, a fost inițiată procedura de demitere a lui Alexandr Chendighelean din funcția de șef al Direcției generale pentru complexul agroindustrial. Funcționarul a contestat actul respectiv. În perioada următoare instanța de judecată urmează să emită o decizie cu privire la acest caz.

Mariana Colun

Această investigație apare în cadrul Proiectului „Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat    de    Asociația Presei Independente,   cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Casa în care locuiește Alexandr Chendighelean, înregistrată pe numele firmei sale și neindicată în declarația de avere



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2013-2018

Conflicte de interese, protectionism și afaceri camufl...

Familia primarului PDM de la Bogzești, Telenești, Vasile Ozun, deține trei firme de construcții care câștigă constant contracte de zeci de milioane de lei la concursurile de achiziții publice.  O firmă este trecută în acte pe numele său, una - pe al fiului și a treia - pe numele fostei soții. Recent Consiliul Concurenței le-a amenadat pe toate trei cu sute de mii de lei pentru înțelegeri de cartel. Amenzile însă nu au schimbat nimic. Cel puțin două firme continuă să participe împreună la concursurile publice de achiziții. O relație deosebită cele trei întreprinderi o au cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, unde memoria instituțională e scurtă. În anul 2016 una dintre firme a fost obligată de judecată să restituie banii pe care Ministerul îi plătise pentru proiectarea sediului Teatrului „Eugene Ionesco”, deoarece lucrările nu fuseseră executate. Acesta este temei de introducere a firmei în lista neagră a achizițiilor publice. Ministerul însă a uitat. În luna mai 2018 i-a încredințat două contracte de 32 de milioane de lei pentru reconstrucția unei instituții de învățământ. O altă firmă, cea a fiului, este singura care câștigă licitațiile pentru lucrări de construcție la Primăria Bogzești. Legea spune că o astfel de relație reprezintă conflict de interese. 

17 septembrie 2018
467
2013-2018

Bani publici ”plimbați” pe patru roți

Cu drumuri stricate, fără sisteme de apeduct și canalizare moderne, fără iluminare stradală, dar cu mașini noi la primărie. Așa arată mai mult de 20 de localități din țară care și-au cumpărat în primele nouă luni ale anului curent adevărate bijuterii pe roți. Dacă unii primari s-au mulțumit cu mașini mai ieftine, alții - au investit sute de mii de lei, din bani publici, pentru confort. Aleșii locali spun că au făcut achizițiile doar pentru binele localității.

29 octombrie 2017
421
2013-2018

Acuzații noi în dosarul șefului Direcției Educație a se...

În dosarul deschis de procurori în anul 2014 pe numele lui Ion Vrânceanu, șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din Chișinău, apar noi probe care în prezent sunt examinate și analizate de magistratul Silvia Gârbu de la Judecătoria Buiucani. Astfel, pe lângă acuzațiile de îmbogățire ilicită și fals în decarația de avere, Ion Vrânceanu este învinuit și de depășirea atribuțiilor de serviciu. S-a descoperit că în anul 2014, timp de câteva luni, în două instituții de învățământ din sectorul Buiucani o școală auto a închiriat spații și chiar a predat ore de șoferie, doar în baza unor înțelegeri verbale, fără ca actele necesare să fie întocmite și fără achitarea unor plăți legale.

20 ianuarie 2016
346
2013-2018

Businessuri ascunse în Legislativ

Mai mulți deputați din actualul Parlament „uită” să își treacă în declarația de avere afaceri pe care le dețin

04 octombrie 2013
407