Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și firmă cu licitații de milioane
Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.
În declarația de avere și interese personale pentru 2016, Alexandr Chendighelean raportează două terenuri intravilane, cu o valoare cadastrală totală de circa 150 de mii de lei, un apartament de 38,7 metri pătrați și o valoare cadastrală de 39 de mii de lei, precum și o vilă de 128,8 metri pătrați, care ar costa aproximativ 88 de mii de lei. Funcționarul locuiește însă într-o altă casă, de câteva ori mai mare, care se află într-o pădurice de pe malul lacului Comrat. Terenul de 20 de ari, pe care se înalță casa cu două etaje și cu o suprafață de 618,3 metri pătrați, finisată cu piatră, și o construcție accesorie de 81 de metri pătrați, este îngrădit cu un gard de beton. Terenul și construcțiile sunt evaluate, oficial, la peste un milion de lei, valoarea de piață a acestora este însă mult mai mare.
Datele de la Cadastru arată că în iunie 2000 terenul și imobilele erau înregistrate pe numele lui Alexandru Chendighelean, iar nouă luni mai târziu, în acte era trecut și numele soției acestuia, Alla. Doi ani mai târziu, pe 17 septembrie 2003, proprietar al imobilelor a devenit compania Geximsud SRL, fondată de Chendighelean în august 1999. Pe 17 februarie 2006, conform datelor de la Cadastru, atât terenul, cât și construcțiile, au fost înscrise pe numele firmei fondate de funcționarul din Găgăuzia – Fabrica Oloi Pak SRL. Pe parcursul anilor, proprietățile respective au fost puse în gaj în repetate rânduri, pentru sume cuprinse între 387 de mii de lei și 492 de mii de dolari. Ultimul credit, contractat în noiembrie 2013 în valoare de 3,5 milioane de lei, în prezent este stins.
Firmele și licitațiile câștigate
Oficial, Alexandru Chendighelean a fondat trei companii, însă după ce a venit la cârma Direcției generale pentru complexul agroindustrial a Găgăuziei, s-a retras din două dintre ele. Astfel, în august 1999 funcționarul a fondat firma Geximsud SRL, specializată în prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor.
În decembrie 2005, împreună cu partenera sa de afaceri, Maria Acbaș, Alexandru Chendighelean a fondat compania Doksancom SRL, care deține cea mai mare fermă de animale de prăsilă din Moldova. La rândul său, firma respectivă apare în lista de fondatori a unei alte companii – Fabrica Oloi Pak SRL, care prelucrează laptele produs la fermă. În august 2016, imediat după numirea în funcție, oficial, de afacerile lui Alexandru Chendighelean se ocupă Maria Acbaș. Doksancom SRL este administrată în prezent de Igor Acbaș, fiul Mariei Acbaș, iar unica legătură oficială cu Alexandr Chendighelean este numele soției sale, Alla, care încă mai figurează, alături de Doksancom SRL, în echipa de fondatori ai companiei Fabrica Oloi Pak SRL.
Firma Doksankom a fost ”abonată” la subvențiile statului, primind în trei ani 12,5 milioane lei. Potrivit portalului Mold Street, în prezent compania nu mai poate beneficia de subvenții. Agenția de Intervenție şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) invocă drept argument prevederile noilor reguli de subvenţionare stipulate în Regulamentul privind condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural (FNDAMR), intrat în vigoare la finele lunii iunie 2017, potrivit Mold-Street.
Tot la banii statului e abonată și Fabrica Oloi Pak SRL, care pe parcursul ultimilor șapte ani a câștigat peste 600 de concursuri pentru livrarea produselor alimentare în diferite instituții de stat din sudul țării, în special din Găgăuzia. De când Alexandr Chendighelean a ocupat postul de șef al Direcției generale pentru complexul agroindustrial a autonomiei găgăuze, compania sa a semnat contracte de achiziție în valoare totală de 8,4 milioane de lei. Primele trei cele mai mari contracte, în valoare de peste jumătate de milion de lei, firma le-a semnat cu Primăria Comrat.
Alexandr Chendighelean: „Nu eram obligat să declar casa, iar de firme nu mă mai leagă nimic”
L-am contactat pe Alexandr Chendighelean pentru a afla de ce nu și-a declarat imobilul în care locuiește și care este trecut în acte pe numele firmei sale. „Casa nu este în proprietatea mea”, ne-a tăiat-o funcționarul. „De unde ați luat că firma pe numele căreia e scrisă e a mea? Toate astea sunt în trecut. Acum eu sunt funcționar public și din punct de vedere juridic nu am nicio legătură directă cu firmele respective. În plus, în declarația de avere nu trebuie să indic bunuri care nu sunt în proprietatea mea”, ne-a explicat funcționarul.
Reprezentant ANI: „Funcționarul era obligat să declare tot ce deține sau folosește împreună cu soția”
Eugeniu Vițu, șeful serviciului comunicare din cadrul Autorității Naționale de Integritate, însă, îl contrazice. Acesta a declarat pentru Moldova Curată că funcționarul de la Comrat era obligat să indice în declarația de avere și interese personale imobilul în care locuiește. „Aici e conflict de interese evident. Casa este a firmei, firma este a soției. În primul rând el trebuie să declare domiciliul unde locuiește, modul de dobândire fiind uzul. Trebuie să indice că nu e în posesia familiei, dar se folosesc de suprafață și locuiesc acolo. Legea obligă funcționarii să indice adresa și parametrii tehnici ai imobilului unde locuiesc. Forma de proprietate nu contează, dar trebuie să indice lucrul ăsta. În al doilea rând, subiecții declarațiilor sunt obligați să raporteze toate averile sale și ale soților sau soțiilor. Faptul că inițial imobilul a fost înscris pe numele funcționarului respectiv, ulterior pe numele unei firme, după care pe numele altei firme denotă faptul că el a încercat să ascundă urmele”, ne-a declarat Eugeniu Vițu.
Deși neagă că ar avea vreo legătură cu Fabrica Oloi Pak sau cu Doksancom SRL, funcționarul i-a făcut o excursie în luna mai 2017 la ferma de vaci lui Iurie Ușurelu, ex-viceministrul agriculturii și industriei alimentare, în prezent secretar general la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. „În virtutea funcției pe care o am pot intra pe teritoriul oricărei întreprinderi agricole din Găgăuzia. E sfera mea de activitate”, ne-a declarat Alexandr Chendighelean.
La 21 decembrie 2017, după ce a prezentat raportul de activitate al Direcției generale pentru complexul agroindustrial a Găgăuziei, Adunarea Populară de la Comrat a adoptat o rezoluție prin care a recunoscut nesatisfăcătoare activitatea administrației Direcției. În același timp, cu votul majorității deputaților, a fost inițiată procedura de demitere a lui Alexandr Chendighelean din funcția de șef al Direcției generale pentru complexul agroindustrial. Funcționarul a contestat actul respectiv. În perioada următoare instanța de judecată urmează să emită o decizie cu privire la acest caz.
Mariana Colun
Această investigație apare în cadrul Proiectului „Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația Presei Independente, cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Casa în care locuiește Alexandr Chendighelean, înregistrată pe numele firmei sale și neindicată în declarația de avere
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Constantin Becciev nu a depus niciodată vreo declaraţie...
Directorul Societăţii pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, nu a depus la Comisia Naţională de Integritate (CNI) declaraţia de avere pentru anul 2012, invocând faptul că nu este „subiect al declarării”. Prin urmare, acesta nu a declarat că este prorietarul unei case impunătoare situată într-o suburbie a municipiului Chişinău şi nu a făcut public faptul că face parte din organele de conducere, supraveghere şi control ale unei bănci comerciale din R. Moldova.
Căldură ”familială” la Î.M „Rețele Termice”
Un grup de opt consilieri ai Consiliului orășenesc Călărași au expediat în luna martie curent la Procuratura Călărași și la Procuratura Anticorupție o scrisoare în care reclamau abuzuri. Potrivit consilierilor, directorul Întreprinderii Municipale „Rețele Termice” din Călărași, instituție ce a fost fondată de către Consiliul orășenesc, și-a angajat la această întreprindere soția, fiul și fiica, iar aceștia ar fi remunerați cu salarii ce variază între șase și nouă mii de lei pe lună. Directorul neagă acuzațiile și spune că ar fi vorba de ”o răfuială politică”.
Primăria Chișinău, acuzată că a plătit salariu unui fun...
Primăria Chișinău este acuzată că ar fi prejudiciat bugetul public cu circa 350 de mii de lei, pe care i-a plătit drept salariu și cheltuieli de deplasare unei angajate care nu se afla în țară. Este vorba despre Gabriela Ciumac, șefa Direcției relații externe, cooperare regională și integrare europeană din cadrul Primăriei. Aceasta își ridica salariul chiar dacă de facto, nu era la serviciu și activa în calitate de ofițer de credite la Banca Europeană de Investiții (BEI) din Luxembourg. Acum Inspecția Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor cere municipalității returnarea banilor în visteria publică.
Achiziţii publice şi subvenţii pentru firmele familiei...
Firma familiei deputatului Ion Balan a câştigat recent un concurs public prin care va livra produse alimentare Departamentului dotări din cadrul Ministerului Apărării, contractul având valoarea totală de 110 mii de lei. Firma activează în domeniul agriculturii, iar doi ani în urmă, asociată cu alte câteva întreprinderi din localitate, inclusiv ale rudelor sale, a beneficiat de subvenţii de la stat în valoare de 350 de mii de dolari, bani care au fost investiţi în construirea unui depozit frigorific în satul Lingura din raionul Cantemir, localitatea de baştină a deputatului. Ion Balan spune că nu a influențat în nici un fel aceste tranzacții și s-a arătat revoltat că l-am întrebat despre ele.
Valoarea unor declarații de integritate ale miniștrilor...
Doi dintre cei 19 membri ai Guvernului Filip care au semnat declarații de integritate la învestire se află acum în arest, bănuiți de fapte de corupție. Totuși, în acele declarații pe propria răspundere ei au afirmat că nu au comis nimic ilegal, nu s-au aflat în conflicte de interese și nu vor accepta nici un fel de sugestii sau influențe în activitatea lor. Moldova Curată a analizat situația actuala a fiecărui semnatar ale acelor declarații (care au doar valoare morală, nicidecum juridică), la mai mult de un an de la depunere.
ADEVĂRUL: Cine este enigmaticul milionar moldovean, inv...
Una dintre companiile ruseşti din grupul care a preluat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău este controlată de un multimilionar originar din Republica Moldova. El are afaceri în domeniul transportului feroviar şi nu este exclus să aibă planuri şi pentru Calea Ferată din Moldova.
