Funcționar din Găgăuzia: casă de lux nedeclarată și firmă cu licitații de milioane
Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Gagauz-Yeri (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.), locuiește într-o casă de lux de pe malul lacului Comrat, pe care nu a indicat-o în declarația de avere și interese personale. Datele de la Cadastru arată că imobilul este înregistrat pe numele firmei fondate de Chendighelean – Fabrica Oloi Pak SRL, administrate în prezent de o persoană pe nume Maria Acbaș. Compania, care deține fabrica de lactate „Sana”, a câștigat în ultimii ani contracte în valoare totală de zeci de milioane de lei pentru livrarea produselor alimentare în instituțiile de stat din sudul Moldovei, în special din Autonomia Găgăuză.
În declarația de avere și interese personale pentru 2016, Alexandr Chendighelean raportează două terenuri intravilane, cu o valoare cadastrală totală de circa 150 de mii de lei, un apartament de 38,7 metri pătrați și o valoare cadastrală de 39 de mii de lei, precum și o vilă de 128,8 metri pătrați, care ar costa aproximativ 88 de mii de lei. Funcționarul locuiește însă într-o altă casă, de câteva ori mai mare, care se află într-o pădurice de pe malul lacului Comrat. Terenul de 20 de ari, pe care se înalță casa cu două etaje și cu o suprafață de 618,3 metri pătrați, finisată cu piatră, și o construcție accesorie de 81 de metri pătrați, este îngrădit cu un gard de beton. Terenul și construcțiile sunt evaluate, oficial, la peste un milion de lei, valoarea de piață a acestora este însă mult mai mare.
Datele de la Cadastru arată că în iunie 2000 terenul și imobilele erau înregistrate pe numele lui Alexandru Chendighelean, iar nouă luni mai târziu, în acte era trecut și numele soției acestuia, Alla. Doi ani mai târziu, pe 17 septembrie 2003, proprietar al imobilelor a devenit compania Geximsud SRL, fondată de Chendighelean în august 1999. Pe 17 februarie 2006, conform datelor de la Cadastru, atât terenul, cât și construcțiile, au fost înscrise pe numele firmei fondate de funcționarul din Găgăuzia – Fabrica Oloi Pak SRL. Pe parcursul anilor, proprietățile respective au fost puse în gaj în repetate rânduri, pentru sume cuprinse între 387 de mii de lei și 492 de mii de dolari. Ultimul credit, contractat în noiembrie 2013 în valoare de 3,5 milioane de lei, în prezent este stins.
Firmele și licitațiile câștigate
Oficial, Alexandru Chendighelean a fondat trei companii, însă după ce a venit la cârma Direcției generale pentru complexul agroindustrial a Găgăuziei, s-a retras din două dintre ele. Astfel, în august 1999 funcționarul a fondat firma Geximsud SRL, specializată în prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor.
În decembrie 2005, împreună cu partenera sa de afaceri, Maria Acbaș, Alexandru Chendighelean a fondat compania Doksancom SRL, care deține cea mai mare fermă de animale de prăsilă din Moldova. La rândul său, firma respectivă apare în lista de fondatori a unei alte companii – Fabrica Oloi Pak SRL, care prelucrează laptele produs la fermă. În august 2016, imediat după numirea în funcție, oficial, de afacerile lui Alexandru Chendighelean se ocupă Maria Acbaș. Doksancom SRL este administrată în prezent de Igor Acbaș, fiul Mariei Acbaș, iar unica legătură oficială cu Alexandr Chendighelean este numele soției sale, Alla, care încă mai figurează, alături de Doksancom SRL, în echipa de fondatori ai companiei Fabrica Oloi Pak SRL.
Firma Doksankom a fost ”abonată” la subvențiile statului, primind în trei ani 12,5 milioane lei. Potrivit portalului Mold Street, în prezent compania nu mai poate beneficia de subvenții. Agenția de Intervenție şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) invocă drept argument prevederile noilor reguli de subvenţionare stipulate în Regulamentul privind condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural (FNDAMR), intrat în vigoare la finele lunii iunie 2017, potrivit Mold-Street.
Tot la banii statului e abonată și Fabrica Oloi Pak SRL, care pe parcursul ultimilor șapte ani a câștigat peste 600 de concursuri pentru livrarea produselor alimentare în diferite instituții de stat din sudul țării, în special din Găgăuzia. De când Alexandr Chendighelean a ocupat postul de șef al Direcției generale pentru complexul agroindustrial a autonomiei găgăuze, compania sa a semnat contracte de achiziție în valoare totală de 8,4 milioane de lei. Primele trei cele mai mari contracte, în valoare de peste jumătate de milion de lei, firma le-a semnat cu Primăria Comrat.
Alexandr Chendighelean: „Nu eram obligat să declar casa, iar de firme nu mă mai leagă nimic”
L-am contactat pe Alexandr Chendighelean pentru a afla de ce nu și-a declarat imobilul în care locuiește și care este trecut în acte pe numele firmei sale. „Casa nu este în proprietatea mea”, ne-a tăiat-o funcționarul. „De unde ați luat că firma pe numele căreia e scrisă e a mea? Toate astea sunt în trecut. Acum eu sunt funcționar public și din punct de vedere juridic nu am nicio legătură directă cu firmele respective. În plus, în declarația de avere nu trebuie să indic bunuri care nu sunt în proprietatea mea”, ne-a explicat funcționarul.
Reprezentant ANI: „Funcționarul era obligat să declare tot ce deține sau folosește împreună cu soția”
Eugeniu Vițu, șeful serviciului comunicare din cadrul Autorității Naționale de Integritate, însă, îl contrazice. Acesta a declarat pentru Moldova Curată că funcționarul de la Comrat era obligat să indice în declarația de avere și interese personale imobilul în care locuiește. „Aici e conflict de interese evident. Casa este a firmei, firma este a soției. În primul rând el trebuie să declare domiciliul unde locuiește, modul de dobândire fiind uzul. Trebuie să indice că nu e în posesia familiei, dar se folosesc de suprafață și locuiesc acolo. Legea obligă funcționarii să indice adresa și parametrii tehnici ai imobilului unde locuiesc. Forma de proprietate nu contează, dar trebuie să indice lucrul ăsta. În al doilea rând, subiecții declarațiilor sunt obligați să raporteze toate averile sale și ale soților sau soțiilor. Faptul că inițial imobilul a fost înscris pe numele funcționarului respectiv, ulterior pe numele unei firme, după care pe numele altei firme denotă faptul că el a încercat să ascundă urmele”, ne-a declarat Eugeniu Vițu.
Deși neagă că ar avea vreo legătură cu Fabrica Oloi Pak sau cu Doksancom SRL, funcționarul i-a făcut o excursie în luna mai 2017 la ferma de vaci lui Iurie Ușurelu, ex-viceministrul agriculturii și industriei alimentare, în prezent secretar general la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. „În virtutea funcției pe care o am pot intra pe teritoriul oricărei întreprinderi agricole din Găgăuzia. E sfera mea de activitate”, ne-a declarat Alexandr Chendighelean.
La 21 decembrie 2017, după ce a prezentat raportul de activitate al Direcției generale pentru complexul agroindustrial a Găgăuziei, Adunarea Populară de la Comrat a adoptat o rezoluție prin care a recunoscut nesatisfăcătoare activitatea administrației Direcției. În același timp, cu votul majorității deputaților, a fost inițiată procedura de demitere a lui Alexandr Chendighelean din funcția de șef al Direcției generale pentru complexul agroindustrial. Funcționarul a contestat actul respectiv. În perioada următoare instanța de judecată urmează să emită o decizie cu privire la acest caz.
Mariana Colun
Această investigație apare în cadrul Proiectului „Consolidarea principiului integrității și acordarea asistenței juridice pentru obținerea informațiilor de interes public prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația Presei Independente, cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Casa în care locuiește Alexandr Chendighelean, înregistrată pe numele firmei sale și neindicată în declarația de avere
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
ELECTORALA 2019. Socialistul Petru Corduneanu refuză să...
Deputatul Petru Corduneanu (55 de ani), despre care Partidul Socialiștilor a anunțat recent că va candida la parlamentare pe circumscripția uninominală Hâncești, refuză să răspundă la întrebări legate de averile sale și banii pe care i-a donat partidului în ultimele campanii electorale. El nu a răspuns la întrebările expediate prin mail, iar la telefon a declarat reporterului Moldova Curată că va vedea mai întâi dacă statutul său de deputat îi permite să răspundă la acele întrebări. Ulterior, timp de câteva zile, nu a mai răspuns la apeluri.
Electorala 2019: Petru Burduja, figurant în dosarul ban...
Consilierul socialist în Consiliul Municipal Chișinău Petru Burduja urmează să candideze la alegerile parlamentare în circumscripția nr. 30, Ciocana. El administrează SRL ”Exclusiv Media”, compania fondată de deputatul socialist Corneliu Furculiță și care a primit 1,5 mln de euro drept împrumut de la o companie înregistrată în zona offshore din Bahamas. Petru Burduja este cel care, în calitate de administrator, a mers la bancă și a ridicat 20 de milioane de lei cash din acel împrumut, care ulterior au fost dați unor membri de partid. Toate acestea le-a descoperit proiectul RISE Moldova într-o investigație publicată în anul 2016. Acum, această tranzacție este investigată de Procuratura Anticorupție, chiar dacă cei care au realizat-o susțin că totul a fost făcut perfect legal.
Secretul de la „Moldsilva” a fost deconspirat (Partea...
Fostul director al Întreprinderii silvo-cinegetice (ÎSC) Străşeni, Eugeniu Nazaria, este un alt funcţionar de la „Moldsilva”, pe lângă cei despre care Moldova Curată a scris anterior, care a arendat contrar legii un teren de jumătate de hectar din fondul forestier pe care îl administra. La fel cum au făcut şi alţi funcţionari din conducerea Agenţiei „Moldsilva”, el a participat la licitaţii şi a arendat teren fără să aibă dreptul să facă acest lucru. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că fostul funcţionar a admis un conflict de interese. Actul CNI urmează să fie trimis în instanţă pentru ca aceasta să declare nul contractul de arendă. La două luni de la publicarea articolului de către Moldova Curată, Eugeniu Nazaria a fost concediat.
Acuzații noi în dosarul șefului Direcției Educație a se...
În dosarul deschis de procurori în anul 2014 pe numele lui Ion Vrânceanu, șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din Chișinău, apar noi probe care în prezent sunt examinate și analizate de magistratul Silvia Gârbu de la Judecătoria Buiucani. Astfel, pe lângă acuzațiile de îmbogățire ilicită și fals în decarația de avere, Ion Vrânceanu este învinuit și de depășirea atribuțiilor de serviciu. S-a descoperit că în anul 2014, timp de câteva luni, în două instituții de învățământ din sectorul Buiucani o școală auto a închiriat spații și chiar a predat ore de șoferie, doar în baza unor înțelegeri verbale, fără ca actele necesare să fie întocmite și fără achitarea unor plăți legale.
Primăria rudelor la Bogzești
Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești lucrează, atât la primărie, cât și în consiliu, cu rudele sale: soră, cumnat, fin, naș. Unii dintre ei lucrează, în același timp, și la firmele primarului. În anul 2016 Comisia Națională de Integritate a constatat situație de conflict de interese în privința primarului și surorii sale, Aurelia Sclifos, care este contabilă-șefă la Primărie. Cu toate acestea, primarul (reprezentant al PDM) nu a fost amendat și conflictul nu a fost soluționat. Cei doi continuă să lucreze împreună. Vasile Ozun a refuzat să ne comenteze această situație, iar sora și cumnatul său s-au supărat că abordăm subiectul, spunând că primarul face multe lucruri bune pentru sat.
Comuna Ignăţei are un primar nou
După şapte luni de la pronunţarea unei decizii definitive de către Curtea de Apel (CA) Chişinău prin care primarul comunei Ignăţei din raionul Rezina, Ion Balan, a fost revocat din funcţie, Consiliul local s-a conformat hotărârii instanţei. Din 27 martie, această localitate este condusă de primarul-interimar Teodosie Safaler, şeful sectorului local de poliţie.
