Arapu şi Bănăruc, tratați diferențiat de către Curtea de Apel

Doi demnitari care s-au dus la nunta șefului Serviciului Vamal cu mașina de serviciu, au obținut în instanță decizii diferite pentru același cap de acuzare - conflict de interese. În cazul secretarului general adjunct al Guvernului, Eduard Bănăruc, Curtea de Apel (CA) Chișinău a lăsat în vigoare decizia Comisiei Naționale de Integritate (CNA) prin care s-a constatat conflict de interese, iar în cazul ministrului Finanțelor, Anatol Arapu, CA a trimis dosarul la reexaminare. Ambii au același avocat. Chiar dacă există o hotărâre definitivă a instanței, Bănăruc ar putea cere reexaminarea cauzei sale după modelul dosarului lui Anatol Arapu.

După iniţierea procedurii de control pe numele lui Anatol Arapu, CNI a primit o scrisoare de la Baza Auto a Cancelariei de Stat prin care aceasta informa că ministrul Finaţelor a închiriat maşina de serviciu în ziua nunții lui Tudor Balițchi, pe 22 noiembrie 2013 și că a plătit 340 de lei.

Membrii CNI au notat însă în actul de constatare că Baza Auto a Cancelariei de Stat „nu este în drept să presteze servicii de transport şi dare în arendă/închiriere a automobilelor puse deja la dispoziţia demnitarilor”. Prin urmare, CNI a decis că Anatol Arapu a încălcat legea cu privire la conflictul de interese, care prevede că „subiecţii declarării intereselor personale nu au dreptul să folosească, direct sau indirect, orice bun proprietate publică în interese personale”. Totodată în actul CNI se mai spune că achitarea serviciilor auto de căte Arapu pentru utilizarea automobilului de serviciu nu înlătură răspunderea acestuia pentru încălcarea restricţiei vizate.

Şi Eduard Bănăruc ar fi închiriat, la 22 decembrie, maşina de serviciu și ar fi plătit ceva mai mult - 432 de lei. Ca şi în situaţia lui Arapu, CNI a stabilit că Bănăruc a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, deoarece a utilizat automobilul de serviciu în scopuri personale.

Ambele cazuri la Curtea de Apel

Eduard Bănăruc a contestat actul CNI la Judecătoria Râşcani, municipiul Chişinău, solicitând anularea documentului. În luna martie curent, instanţa a respins cererea, menţionând că trebuia respectată procedura prealabilă de soluţionare a litigiului pe cale extrajudiciară. Bănăruc nu a fost de acord cu această decizie şi a atacat-o la Curtea de Apel Chişinău. În luna mai CA a menţinut hotărârea primei instanţe și a respins cererea de recurs a lui Bănăruc, astfel că a rămas în vigoare actul CNI. „Eu m-am condus de Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate, în care se spune că actul emis de CNI poate fi contestat în instanţa de judecată în 15 zile şi nu este prevăzută procedura de soluţionare pe cale extrajudiciară. Cred că ambele instanţe nu au procedat corect”, afirmă Bănăruc.

Situaţii similare, hotărâri diferite

Şi Anatol Arapu a contestat în instanţă actul CNI. Ca şi în cazul lui Bănăruc, Judecătoria Râşcani i-a restituit ministrului Finaţelor solicitarea, argumentând că trebuia respectată procedura de soluţionare a cauzei pe cale extrajudiciară. Oficialul însă a contestat decizia la Curtea de Apel, iar la 12 iunie aceasta a casat încheierea Judecătoriei Râşcani, argumentând că reclamantul nu este obligat să depună o cerere prealabilă la CNI. Astfel, CA Chişinău a trimis cauza înapoi la Judecătoria Râșcani, ca să fie examinată de către același complet de judecată care a respins cererea.

Cei doi demnitari sunt reprezentați în instanță de același avocat, Dorin Popescu. Acesta susţine că este foarte ciudat că în două situaţii similare, Curtea de Apel Chişinău a emis decizii diferite: una care menţine decizia instanţei de fond şi alta care o casează. Eduard Bănăruc a declarat pentru Moldova Curată că intenționează să solicite CA Chișinău să trimită dosarul său pentru reexaminare în instanța de fond, adică la Judecătoria Râșcani, invocând precedentul lui Anatol Arapu. Dacă însă va rămâne, totuși, în vigoare, actul CNI va fi trimis Centrului Național Anticorupție pentru a-i aplica o amendă lui Eduard Bănăruc în valoare de 6 mii de lei.

La rândul său, preşedintele CNI susţine că şi pentru instituţia pe care o conduce aceste două cazuri sunt fără precedent. „E prima oară când avem o situaţie în care pentru acelaşi cap de acuzare, Curtea de Apel emite două hotărâri diferite: una care menţine decizia CNI şi alta care trimite cazul la reexaminire. Sunt curios și eu să aflu cum se vor finaliza aceste cazuri”, a spus preşedintele CNI.

Lilia Zaharia