Gafă a deputaților de aproape jumătate de milion de lei
Doi directori ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Nicolae Răileanu și Leonid Belinschi, continuă să activeze în cadrul instituției, chiar dacă mandatele le-au expirat încă acum un an și jumătate. Aceștia susțin că nu se pot concedia, pentru că Parlamentul nu a decis încheierea mandatelor, în schimb a votat numirea altor doi directori la ANRE. Timp de un an și jumătate, cât au lucrat cu mandatul expirat, Răileanu și Belinschi au primit împreună peste un milion și jumătate de lei.
Opt directori în loc de cinci
Astăzi, ANRE are opt directori cu salarii lunare de peste 40 de mii de lei. Dintre aceștia, doar cinci sunt cu acte în regulă. Nicolae Răileanu și Leonid Belinschi au mandatele expirate încă din ianuarie 2012, iar directorul general Victor Parlicov a fost demis din funcție de către Parlament în iulie 2013. Astăzi, Curtea Constituțională a decis că demiterea lui Parlicov a fost neconstituțională și a dispus restabilirea acestuia în funcție. De asemenea, statul va fi obligat să-i plătească trei salarii pentru perioada în care a fost demis ilegal. Salariu mediu lunar al șefului de la ANRE este de 41 de mii de lei. Astfel, doar pentru această decizie a deputaților, din buget vor fi cheltuite 123 de mii de lei. Dar asta nu e tot. După destituirea lui Parlicov, Parlamentul a numit un nou director general la ANRE, Sergiu Ciobanu. Astăzi, după decizia Curții, contractul său de angajare este lovit de nulitate.
„Nu știu exact ce se va întâmpla cu domnul Ciobanu, dar din câte știu Curtea Constituțională a stabilit că numirea sa a fost neconstituțională. Sper să nu fim puși în situația să împărțim același scaun”, a declarat Parlicov pentru Moldova Curată.
O altă greșeală
Cei 123 de mii de lei aruncați în vânt de Parlament nu sunt singurele cheltuieli de salarizare nejustificate de la ANRE. Cu mandate expirate de un an și ceva, Nicolae Răileanu și Leonid Belinschi au toate șansele să ceară compensații financiare similare pentru cele trei luni de când în locul lor la ANRE au fost numiți alți directori. Adică, cel puțin alte peste 246 de mii de lei împreună.
„Noi nu suntem nici concediați, nici salarizați. La numirea în funcție a noilor directori, Ghenadie Pârţu şi Iurie Onică, Parlamentul a uitat să adopte o altă hotărâre cu privire la încetarea mandatelor noastre. Astăzi, noi nu ne putem lua carnetele de muncă pentru a ne căuta un alt serviciu. Responsabilii de la direcția de cadre spun că al nostru contract de muncă urmează a fi reziliat de Parlament, pentru că el este angajatorul nostru”, ne-a explicat Răileanu. Acesta intenționează să se adreseze în judecată pentru a-și soluționa problema.
Precedentul există
Șansele de a câștiga procesul sunt destul de mari, ne asigură Victor Parlicov, precizând că, în 2010, ANRE a mai avut un caz similar când a fost obligat să-i plătească despăgubiri substanțiale unui director care s-a aflat într-o situație similară.
„Pe atunci, directorii ANRE erau numiți de Guvern. Mandatul directorului expirase, dar Guvernul nu adoptase o hotărâre cu privire la rezilierea contractului de muncă. În schimb, numise un alt director la instituție. Fostul director se adresase în judecată și a câștigat procesul, iar noi a trebuit să îi plătim despăgubiri pentru lunile de până la rezilierea oficială a contractului de către Guvern”, afirmă directorul general al ANRE.
Parlamentul își neagă vina
Pe perioada ianuarie 2012 - iulie 2013, cât au activat cu mandatele expirate, Răileanu și Belinschi au câștigat de la ANRE fiecare câte aproximativ 750 de mii de lei. Potrivit declarației de avere pentru anul 2012, salariul lui Răileanu a fost de 552 de mii de lei, iar al lui Belinschi – de 538 de mii de lei. Dacă Parlamentul nu își va repara greșeala până la sfârșitul acestui an, eroarea ne va costa încă jumătate de milion de lei.
Președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, afirmă însă că nu este nevoie de nicio decizie suplimentară pentru a rezilia contractele cu Răileanu și Belinschi.
„Mandatele lor au expirat de un an, iar din iulie am numit noi directori, ceea ce înseamnă că ei automat nu mai pot lucra”, a declarat deputatul.
Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Prevederile legale referitoare la integritatea procuror...
În Recomandarea 1604 (2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică guvernată în baza principiului supremaţiei legii, a fost recunoscut rolul esenţial al procurorului în asigurarea securităţii şi libertăţii în societatea europeană prin:
Numele donatorilor partidelor rămân deocamdată ascunse
Chiar dacă partidele au depus deja de două luni rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), numele persoanelor care finanțează partidele rămân necunoscute. CEC refuză să publice aceste informații, motivând că nu știe exact care date pot fi publicate și care nu, pentru că sunt protejate de Legea privind datele cu caracter personal.
Comisia de disciplină din cadrul Judecătoriei Chișinău...
Eugeniu Garbuz, grefierul de la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) care a înlocuit numele ”Plahotniuc” cu ”Filat” în procesul-verbal de audiere a lui Veaceslav Platon nu a fost sancționat. Președintele instanței a motivat că sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată, deoarece de la data săvârșirii abaterii disciplinare a expirat termenul de prescripție.
Primarul din Bașacalia, suspectat de fals în declarații
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, pentru admiterea falsului în declarații. Anul trecut, membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au stabilit că Petru Tarlev nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei ”Demitan” SRL. Curtea de Apel Chișinău (CA) a menținut decizia fostei CNI. Primarul însă a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Alexandru Cimbriciuc: „Demisia a fost planificată. Jurn...
La câteva zile după ce şi-a prezentat demisia, viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc spune că această acțiune nu are nici o legătură cu scandalul în care a fost implicat fiul său. În timp ce ministrul Apărării Anatol Şalaru afirmă că respectă decizia lui Cimbriciuc, mai multe organizaţii de media solicită Procuraturii Generale să investigheze acest caz, iar demnitarul să fie sancționat conform legii.
Aici așteptăm comentariul tău!