Gafă a deputaților de aproape jumătate de milion de lei
Doi directori ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Nicolae Răileanu și Leonid Belinschi, continuă să activeze în cadrul instituției, chiar dacă mandatele le-au expirat încă acum un an și jumătate. Aceștia susțin că nu se pot concedia, pentru că Parlamentul nu a decis încheierea mandatelor, în schimb a votat numirea altor doi directori la ANRE. Timp de un an și jumătate, cât au lucrat cu mandatul expirat, Răileanu și Belinschi au primit împreună peste un milion și jumătate de lei.
Opt directori în loc de cinci
Astăzi, ANRE are opt directori cu salarii lunare de peste 40 de mii de lei. Dintre aceștia, doar cinci sunt cu acte în regulă. Nicolae Răileanu și Leonid Belinschi au mandatele expirate încă din ianuarie 2012, iar directorul general Victor Parlicov a fost demis din funcție de către Parlament în iulie 2013. Astăzi, Curtea Constituțională a decis că demiterea lui Parlicov a fost neconstituțională și a dispus restabilirea acestuia în funcție. De asemenea, statul va fi obligat să-i plătească trei salarii pentru perioada în care a fost demis ilegal. Salariu mediu lunar al șefului de la ANRE este de 41 de mii de lei. Astfel, doar pentru această decizie a deputaților, din buget vor fi cheltuite 123 de mii de lei. Dar asta nu e tot. După destituirea lui Parlicov, Parlamentul a numit un nou director general la ANRE, Sergiu Ciobanu. Astăzi, după decizia Curții, contractul său de angajare este lovit de nulitate.
„Nu știu exact ce se va întâmpla cu domnul Ciobanu, dar din câte știu Curtea Constituțională a stabilit că numirea sa a fost neconstituțională. Sper să nu fim puși în situația să împărțim același scaun”, a declarat Parlicov pentru Moldova Curată.
O altă greșeală
Cei 123 de mii de lei aruncați în vânt de Parlament nu sunt singurele cheltuieli de salarizare nejustificate de la ANRE. Cu mandate expirate de un an și ceva, Nicolae Răileanu și Leonid Belinschi au toate șansele să ceară compensații financiare similare pentru cele trei luni de când în locul lor la ANRE au fost numiți alți directori. Adică, cel puțin alte peste 246 de mii de lei împreună.
„Noi nu suntem nici concediați, nici salarizați. La numirea în funcție a noilor directori, Ghenadie Pârţu şi Iurie Onică, Parlamentul a uitat să adopte o altă hotărâre cu privire la încetarea mandatelor noastre. Astăzi, noi nu ne putem lua carnetele de muncă pentru a ne căuta un alt serviciu. Responsabilii de la direcția de cadre spun că al nostru contract de muncă urmează a fi reziliat de Parlament, pentru că el este angajatorul nostru”, ne-a explicat Răileanu. Acesta intenționează să se adreseze în judecată pentru a-și soluționa problema.
Precedentul există
Șansele de a câștiga procesul sunt destul de mari, ne asigură Victor Parlicov, precizând că, în 2010, ANRE a mai avut un caz similar când a fost obligat să-i plătească despăgubiri substanțiale unui director care s-a aflat într-o situație similară.
„Pe atunci, directorii ANRE erau numiți de Guvern. Mandatul directorului expirase, dar Guvernul nu adoptase o hotărâre cu privire la rezilierea contractului de muncă. În schimb, numise un alt director la instituție. Fostul director se adresase în judecată și a câștigat procesul, iar noi a trebuit să îi plătim despăgubiri pentru lunile de până la rezilierea oficială a contractului de către Guvern”, afirmă directorul general al ANRE.
Parlamentul își neagă vina
Pe perioada ianuarie 2012 - iulie 2013, cât au activat cu mandatele expirate, Răileanu și Belinschi au câștigat de la ANRE fiecare câte aproximativ 750 de mii de lei. Potrivit declarației de avere pentru anul 2012, salariul lui Răileanu a fost de 552 de mii de lei, iar al lui Belinschi – de 538 de mii de lei. Dacă Parlamentul nu își va repara greșeala până la sfârșitul acestui an, eroarea ne va costa încă jumătate de milion de lei.
Președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, afirmă însă că nu este nevoie de nicio decizie suplimentară pentru a rezilia contractele cu Răileanu și Belinschi.
„Mandatele lor au expirat de un an, iar din iulie am numit noi directori, ceea ce înseamnă că ei automat nu mai pot lucra”, a declarat deputatul.
Mariana Rață
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
O nouă iniţiativă a autorităţilor, criticată de experţi...
Pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi a sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele cu funcţii publice riscă să rămână la nivel de proiecte, deoarece în prezent se elaborează o altă iniţiativă. Documentul prevede lichidarea CNI şi transmiterea atribuţiilor acesteia către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Unii jurişti sunt de părerea că iniţiativa este periculoasă, deoarece va duce la concentrarea instituţiilor anticorupţie sub controlul unei singure forţe politice.
Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
Președintele Judecătoriei Cantemir și-a cumpărat un aut...
Președintele Judecătoriei raionului Cantemir, Tudor Berdilă, și-a achizționat anul trecut un automobil în valoare de aproape 400 de mii de lei (aproximativ 18 000 euro), sumă care îi depășește de două ori veniturile oficiale din salariul de magistrat. Solicitat de Moldova Curată, judecătorul s-a arătat indignat de faptul că ne interesăm de sursa din care a reușit să își cumpere BMW-ul fabricat în 2008, menționând că există probleme mai importante pe care ar trebui să le abordeze presa.
