EXPERŢII SOLICITĂ PÂRGHII LEGALE PENTRU PEDEPSIREA DEMNITARILOR ŞI A FUNCŢIONARILOR ÎMBOGĂŢIŢI ILEGAL

Dezbateri 1 noiembrie 2013 965

Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate.



Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.

Experţii afirmă că în ultimul an Moldova nu a înregistrat progrese în asigurarea accesului publicului la datele despre veniturile, proprietăţile şi interesele personale ale demnitarilor şi ale funcţionarilor publici, dimpotrivă, situaţia la acest capitol s-a înrăutăţit. Astfel, din cele 20 de instituţii ale administraţiei publice centrale, paginile web ale cărora au fost monitorizate, doar 13 publică declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale miniştrilor şi doar 8 – cele ale viceminiştrilor. Acest lucru contravine hotărârii Guvernului „Privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet” nr. 188 din 03 aprilie 2012, care obligă autorităţile administraţiei publice centrale să plaseze pe paginile web informaţia de interes public, inclusiv declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale conducerii instituţiei. În ce priveşte autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi şi nivelul al doilea, aceste prevederi au titlu de recomandare.

Activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), de asemenea, nu este satisfăcătoare în ce priveşte asigurarea accesului publicului la acest gen de informaţii. Ianina Spinei, expert Transparency International Moldova, a menţionat că site-ul CNI este greu de accesat şi nu oferă toată informaţia necesară, iar instituţia nu dispune de suficiente pârghii pentru a constata o diferenţă vădită între veniturile şi averile demnitarilor. „La moment, CNI poate aplica sancţiuni contravenţionale doar în cazul în care demnitarul nu şi-a prezentat declaraţia sau dacă se depistează erori în declaraţii. Din păcate, nu există pârghii legale pentru a-i pedepsi pe cei care s-au îmbogăţit ilicit”, a spus Ianina Spinei. Ea s-a arătat convinsă că primele condamnări pentru marea corupţie ar fi posibile dacă Parlamentul va adopta pachetul de legi anticorupţie, aprobat recent de Guvern, care prevede, între altele, confiscarea extinsă a averilor dobândite ilegal.

Vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, afirmă că în legislaţie există mai multe carenţe care împiedică identificarea discrepanţelor dintre veniturile şi averile demnitarilor, dar şi dificultăţi de ordin tehnic, inclusiv lipsa programelor speciale IT care sunt foarte costisitoare. „Avem o problemă cu identificarea veniturilor şi compararea acestora cu valoarea bunurilor procurate, deoarece informaţia pe venituri se prezintă pentru 12 luni, iar cea pe proprietăţi – pe 15 luni. Respectiv, diferenţele vădite dintre venituri şi proprietăţi sunt greu de constatat”, a spus V. Strătilă. El a mai specificat că CNI a colectat 100 mii de declaraţii pentru anul 2012, însă aproximativ 2 mii din ele sunt greu de descifrat, fapt care îngreunează procesul de verificare.

Lilia Zaharia, reporter al portalului www.moldovacurata.md, a menţionat că la nivelul autorităţilor publice locale, situaţia cu publicarea declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate este şi mai proastă decât la nivel central. Astfel, din cele 33 de consilii raionale, paginile web ale cărora au fost monitorizate, doar şase s-au conformat hotărârii Guvernului care le recomandă să plaseze pe site-uri diferite categorii de informaţii de interes public. Cea mai multă informaţie se conţine pe site-urile CR Ialoveni, Nisporeni, Sângerei, Teleneşti, Ungheni şi Călăraşi, iar cea mai puţină – pe site-urile CR Basarabeasca, Briceni, Donduşeni, Edineţ şi Făleşti. În condiţiile în care hotărârea de guvern nu are un caracter obligatoriu pentru administraţiile locale, persoane cu funcţii de răspundere nici nu se grăbesc să plaseze pe site-uri informaţiile de interes public.

Participanţii la dezbatere au optat pentru obligarea atât a factorilor de decizie de la nivel central, cât şi a celor de nivel local să plaseze pe paginile web toată informaţia, inclusiv declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale conducătorilor. A fost recomandată înăsprirea sancţiunilor contravenţionale şi penale pentru nedeclararea sau declararea eronată a veniturilor şi proprietăţilor; obligarea CNI să publice nu doar deciziile, dar şi motivarea deciziilor prin care se constată încălcarea regimului de declarare a averilor şi intereselor personale, sau se constată lipsa unor asemenea încălcări; modernizarea procedurilor de declarare a veniturilor şi proprietăţilor, inclusiv studierea posibilităţii de introducere a „declaraţiei electronice”.

Ion Mazur, Coordonator programe API



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2019

API a prezentat rezultatele primului raport de monitori...

Cadrul legal oferă suficiente instrumente pentru realizarea unui control eficient al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice. Totodată, chiar dacă în ultimele luni au fost înregistrate unele semne de îmunătățire a activității Autorității Naționale de Integritate (ANI), totuși acestea nu sunt suficente pentru a asigura continuitatea și durabilitatea sistemului de integritate, iar lacunele și confuziile din legislație trebuie excluse. Aceste și alte aspecte au fost nuanțate de experții API și participanții la masa rotundă de prezentare a primului raport de monitorizare a eficienței sistemului național de integritate și a activității ANI, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) la 23 octombrie curent. Raportul conține concluzii și recomandări importante adresate factorilor de decizie din Parlament și Guvern, dar și ANI și Consiliul de Integritate (CI).

26 decembrie 2019
1556
Dezbateri

A fost lansată Iniţiativa Civică pentru Integritatea în...

Cinci organizaţii neguvernamentale (Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice (CIN) şi Fundaţia Soros - Moldova (FSM)) au lansat Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public, prin care îşi propun să sporească controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de conducere în instituţiile publice, monitorizând eficienţa mecanismului de verificare a averilor şi intereselor acestora. Evenimentul de lansare a avut loc la 27 mai 2014, în cadrul unei mese rotunde organizată de portalul Moldova Curată.

28 mai 2014
1538
Dezbateri

Avertizorii de integritate nu sunt „turnători”, ci pers...

De aproape un an, în Republica Moldova este în vigoare Legea privind avertizorii de integritate care încurajează angajații din sectorul public și privat să dezvăluie practici ilegale și abuzive de la locul lor de muncă. Deși legea este funcțională, până în prezent nu este înregistrat oficial niciun caz când angajați sau foști angajați să dezvăluie eventuale cazuri de corupție, încălcări ale drepturilor fundamentate ale persoanei, ale securității naționale sau alte nereguli care ar afecta interesul public. Experții anticorupție și specialiștii în domeniul drepturilor omului care au participat la un Club de presă, organizat cu sprijinul PNUD la 11 octombrie curent, îi îndeamnă pe cetățeni să-și atribuie rolul de avertizor de integritate și să declare ilegalitățile. Sesizările pot fi făcute atât în adresa angajatorului, Centrului Național Anticorupție (CNA) cât și public, în presă.

15 octombrie 2019
1667
Dezbateri

În loc să fie sancționați, unii funcționarii cu problem...

Jumătate din persoanele vizate în ultimii 4 ani în investigații jurnalistice ca având probleme de integritate sunt și astăzi în funcții, iar unele chiar au fost avansate. Majoritatea controalelor pornite de instituțiile de drept în urma investigațiilor jurnalistice nu s-au soldat cu sancțiuni. Sunt concluziile studiului “Reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice: autosesizări multe, rezultate puține”, realizat de doi experți ai Asociației Presei Independente și lansat luni, 22 ianuarie. 

22 ianuarie 2018
1055
2021

Masă rotundă. Lacune și inexactități în proiectul de le...

29 septembrie 2021
1670
Dezbateri

Opinii la o dezbatere organizată de Moldova Curată: con...

Numărul cazurilor de confiscare a averilor ilicite este în creștere în ultimii ani, dar mult prea mic față de așteptările societății, au constatat mai mulți experți în cadrul mesei rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată la tema „Confiscarea averilor în cazurile penale și civile: rezultate puține, perspective vagi”.

28 martie 2018
1032