Republica Moldova, restantă la capitolul creării unui sistem funcțional de asigurare a integrității deputaților

Arhiva 21 septembrie 2014 783

În anul 2015, în runda a IV-a de evaluare, Republica Moldova va fi evaluată de către Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) în ce privește conformitatea cu standardele care asigură inclusiv integritatea parlamentarilor. Republica Moldova va trebui să aducă dovezi că are prevederi şi practici aplicabile deputaţilor în Parlament, referitoare la:



· principiile etice şi regulile deontologice; 
· conflictul de interese;
· interdicţia sau limitarea anumitor activităţi;
· declararea veniturilor, proprietăţii şi intereselor personale;
· controlul asupra aplicării prevederilor cu privire la conflictul de interese şi declararea veniturilor, proprietăţilor, intereselor personale;
· sensibilizare.

Acest exerciţiu ar putea fi unul complicat pentru Republica Moldova, dacă nu se va reuşi completarea cadrului legal naţional cu norme mai cuprinzătoare referitoare la principiile etice şi regulile deontologice (la moment, nu există un cod de etică aplicabil deputaţilor), precum şi cu norme mai explicite referitoare la conflictul de interese (Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese este mai puţin aplicabilă deputaţilor, pornind de la caracterul electiv al mandatului pe care îl deţin). La fel de dificilă ar putea fi probarea eficienţei Comisiei Naţionale de Integritate în controlul declaraţiilor deputaţilor în condiţiile în care Comisia, de facto, este dependentă, instituţional şi financiar, de Parlament, iar finalitatea activităţii de control este compromisă de deficienţele mecanismului de sancţionare.

Rolul esenţial al parlamentarilor în lupta împotriva corupţiei este indiscutabil. În sensul Rezoluţiei 1214 (2000) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, un parlament este o instituţie fundamentală a unei ţări, deoarece este expresia esenţială a voinţei poporului şi, prin urmare, are drept primă responsabilitate de a lupa împotriva corupţiei sub toate formele, mai ales în viaţa publică. Parlamentele trebuie să îndeplinească această sarcină în interesul moralităţii generale a societăţii, precum şi al progresului său economic durabil, unde onestitatea şi încrederea sunt vitale. Potrivit documentului citat, pentru a lupta eficient împotriva corupţiei, în calitatea lor de autoritate politică supremă a unei ţări şi de instanţă de control, parlamentele ar trebui, inclusiv, să lanseze ideea că parlamentarii au datoria nu doar să respecte legea, dar şi să prezinte drept exemplu de incoruptibilitate pentru întreaga societate.

Cît de departe sînt membrii Parlamentului Republicii Moldova de a ne oferi un exemplu de cinste şi onestitate ne demonstrează rezultatele sondajelor de opinie. Potrivit Barometrului Opiniei Publice - aprilie 2014, Parlamentul înregistrează un nivel de încredere de 22 % (pentru comparaţie: președintele țării – 25%; Guvernul – 28%), nivelul de încredere fiind constant faţă de perioada similară de acum 2 ani. Credibilitatea Parlamentului, ca instituţie, este afectată și de cotele, tradiţional, mici de încredere înregistrate pentru partidele politice (19 % din respondenţi au avut foarte multă sau oarecare încredere în partidele politice).

În acest context, măsura în care partidele politice, în statutele sale, veghează asupra integrităţii ca valoare, la general, şi asupra integrităţii membrilor săi, în particular, devine esenţială. Bineînţeles, o analiză a statutelor tuturor partidelor înregistrate în Republica Moldova ar fi un exerciţiu mai puţin util. Partidele politice naţionale nu sînt foarte originale, prevederile din statutele unora regăsindu-se fidel în statutele altora. Totuşi, merită atenţie statutele partidelor din actuala coaliţie de guvernare: Partidul Democrat din Moldova (PDM); Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM); Partidul Liberal Reformator (PLR). Or, anume aceste partide, constituind majoritatea parlamentară, determină calitatea actului de guvernare.

În linii generale, doar PDM, prin statutul său, impune exigenţe de ordin moral membrilor săi. Astfel, membru al PDM poate deveni orice cetăţean al Republicii Moldova, indiferent de originea etnică, sex, rasă, religie, apartenenţa socială şi starea materială şi care întruneşte următoarele condiţii: a împlinit vîrsta de 18 ani; recunoaşte şi respectă Programul şi Statutul PDM; are o conduită profesională, morală şi politică ce corespunde intereselor ţării şi ale PDM; este apreciat şi cunoscut ca un cetăţean onest şi competent, cu o bună reputaţie, care poate contribui la îndeplinirea obiectivelor PDM. Nu pot fi membri ai PDM: persoanele lipsite de drepturi electorale; persoanele cărora, conform prevederilor legale, le este interzisă participarea la activităţi cu caracter politic; persoanele care susţin şi întreprind acţiuni extremiste, rasiste, xenofobe, şovine, altele ce contravin Constituţiei Republicii Moldova, principiilor democratice şi ale statului de drept.  

PLDM nu înaintează vreo exigenţă de ordin moral membrilor săi. Poate fi membru al PLDM orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu deplină care, potrivit normelor legale, are dreptul la vot. Totuşi, persoana condamnată printr-o sentinţă de judecată irevocabilă pentru comiterea unei infracţiuni cu intenţie, dacă nu şi-a ispăşit pedeapsa, nu poate deveni membru al PDM.

PLR este şi mai puţin exigent. Orice cetăţean al Republicii Moldova care, potrivit normelor legale, are dreptul la vot, poate deveni membru al PLR, cu excepţia persoanei care, conform prevederilor legale, nu poate participa la activităţi cu caracter politic.    

Statutele partidelor în cauză conţin prevederi referitoare la drepturile membrilor, care, implicit, ar asigura un minim de integritate individuală. Astfel, Statutul PDM oferă tuturor membrilor drepturi egale, inclusiv, dreptul: de a înainta propuneri şi a-şi expune liber opiniile cu privire la activitatea politică şi organizatorică a organelor de conducere şi a persoanelor cu funcţie în PDM; de a expune critici referitoare la orice membru sau organ PDM; de a se adresa cu cereri şi propuneri în orice instanţă a PDM.

În acelaşi sens sînt şi prevederile statutelor PLDM şi PLR. Membrii PLDM au dreptul: să-şi exprime liber opiniile în cadrul organelor de conducere ale partidului (în cazul PLR – tuturor forumurilor partidului); să aibă iniţiative politice şi posibilitatea de a le exprima şi de a le propune spre dezbatere în organele de conducere; să aleagă şi să fie ales în funcţii de conducere în partid; să fie propus şi promovat în funcţii publice.

În partea referitoare la obligaţiile membrilor, doar statutul PDM prescrie, în linii generale, un anumit comportament, care ar corespunde principiilor etico-morale în societate, de rînd cu alte obligaţii care se regăsesc, într-o redacţie sau alta, şi în statutele PLDM şi PLR. Dintre acestea, enumerăm: respectarea prevederilor Statutului şi contribuirea la realizarea obiectivelor din Programul partidului; respectarea şi îndeplinirea hotărîrilor organelor de conducere, organelor de etică şi arbitraj ale partidului; respectarea disciplinei interne şi contribuirea la menţinerea şi consolidarea unităţii ideologice şi organizatorice a partidului; îndeplinirea cu cinste şi demnitate (în cazul PLR – şi cu competenţă) a mandatului primit în numele partidului la exercitarea funcţiilor publice.

Pentru abaterea de la normele interne de partid şi nerespectarea disciplinei, membrului PDM îi pot fi aplicate sancţiuni, statutul conţinînd prevederi referitoare la sancţiuni disciplinare şi modalităţile aplicării. Aplicarea sancţiunilor se decide prin votul majorităţii PDM prezenţi la adunarea generală a organizaţiei primare. Membrul PDM, ales în componenţa organelor de conducere, poate fi exclus din formațiune de organizaţia primară numai cu acordul scris al organului PDM, în care a fost aleasă persoana vizată. În schimb, în cazurile cînd hotărîrea de excludere este adoptată de organele ierarhic superioare (Consiliul raional, Consiliul Executiv, Consiliul Politic Naţional), organizaţia primară, în care persoana vizată este la evidenţă, nu este decît informată, verbal sau în scris, despre decizia în cauză. Hotărîrea de sancţionare a membrilor PDM poate fi contestată în termen de 30 de zile de la adoptare în Colegiul de Etică şi Arbitraj, care urmează să examineze contestaţia în termen de 30 zile din data înregistrării. Prevederi similare se conţin şi în statutele PLDM şi PLR.

Niciun partid nu şi-a rezervat dreptul, prin prevederi statutare exprese, de a retrage calitatea de membru persoanei care, prin activitatea desfăşurată sau comportament, s-a discreditat. Niciun partid nu înaintează cerinţe suplimentare, inclusiv care ar ţine de aspecte etico-morale, pentru membrii care pretind la funcţii în organele de conducere ale partidului. La fel, niciun partid nu solicită anumite calităţi etico-morale candidaţilor, din numele partidului, la funcţiile publice.

La general, partidele naţionale, pornind de la prevederile statutare, nu par a fi interesate prea mult de integritatea membrilor lor. Problema, însă, nu constă numai în prevederile deficitare ale statutelor, ci şi în practicile deficitare ale acestora.

Cu titlu de exemplu, combaterea, în condiţiile supremaţiei legii, a corupţiei constituie unul din scopurile statutare ale PDM. La fel, PDM se pronunţă pentru subordonarea intereselor de partid intereselor majore ale ţării şi cetăţenilor, dar şi se declară pentru susţinerea şi promovarea persoanelor oneste, competente, devotate, capabile să contribuie cu abnegaţie la progresul Republicii Moldova şi la prosperarea poporului moldovenesc.

Şi pentru PLDM, dezrădăcinarea corupţiei este unul dintre obiective, de rînd cu: constituirea şi promovarea unei noi elite politice responsabile de soarta ţării, formată din persoane necompromise şi necorupte; aplicarea condiţiilor de accedere în funcţii publice în bază de concurs pe criteriul pregătirii profesionale şi implementarea mecanismelor de responsabilizare a funcţionarilor publici.

Ultimele două obiective se regăsesc, în aceeaşi redacţie, şi în Statutul PLR, PLR evitînd să insiste, în egală măsură, asupra dezrădăcinării corupţiei.  

În pofida obiectivelor declarate de partide,

- din informaţiile furnizate publicului, prevederile Legii nr. 271 din 18.12.2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice nu se aplică decît în privinţa judecătorilor şi procurorilor. Astfel, doar Consiliul Superior al Magistraturii solicită iniţierea procedurilor de verificare, pe cînd Guvernul şi Parlamentul par să nu insiste asupra acestor proceduri în cazul numirilor ce le revin;
- cu o întîrziere de 4 ani, a fost adoptată Hotărîrea Guvernului nr. 475 din 19.06.2014 cu privire la unele măsuri de realizare a Legii nr. 269 din 12.12.2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), astfel fiind aprobate Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului şi Nomenclatorul funcţiilor în care se angajează (îndeplinesc serviciul) persoanele care cad sub incidenţa legii prenotate;
- din lipsa cadrului normativ subordonat, care trebuia să fie adoptat de Guvern, rămîn fără aplicare prevederile Legii nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în partea ce ţine de organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de adjuncţi ai conducătorilor autorităţilor administrative.

Mariana Kalughin,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei

 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

CNI interpretează legea: în două cazuri similare adoptă...

Comisia Naţională de Integritate (CNI) continuă practica de a aplica standarde duble. Astfel, pentru două incompatibilităţi de funcţii, prima admisă de şeful Inspectoratului Fiscal de Stat Edineţ şi a doua de şeful-adjunct al IFS Ştefan Vodă, membrii comisiei au emis două decizii diferite, deşi situaţiile sunt similare. Ambii funcţionari sunt concomitent şi consilieri locali.

06 iunie 2016
1224
Arhiva

Profil candidat: Valeriu Ghilețchi

Integritatea în activitatea politică

16 februarie 2019
1219
Arhiva

Cazul apartamentelor pentru rudele lui Oleg Melniciuc:...

Procuratura Anticorupție a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să verifice un posibil conflict de interese în privința președintelui Judecătoriei sectorului Râșcani, Oleg Melniciuc. Sesizarea vizează modul în care mama și soacra lui Oleg Melniciuc au cumpărat apartamente la preț redus în blocul de pe strada Hristo Botev din Chișinău, destinat angajaților Judecătoriei Râșcani și celor ai Curții Constituționale. În prezent, Oleg Melniciuc este vicepreședinte al Judecătoriei municipiului Chișinău, ales la 29 noiembrie 2016, în legătură cu reorganizarea instanțelor judecătorești din țară.

01 februarie 2017
861
Arhiva

Proiectul de lege care interzice funcționarilor publici...

În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a deputatului Iurie Bolboceanu, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (nr. 88 din 04.03.2013), prin care se pretinde eficientizarea procesului de declarare şi control al intereselor personale. Astfel, se propun modificări și completări la Legea nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, la Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese și la Codul Penal.

02 aprilie 2014
768
Arhiva

Vicepretor al sectorului Ciocana şi consilier local în...

Igor Moraru, unul dintre vicepretorii sectorului Ciocana din municipiul Chişinău, este, în acelaşi timp, consilier local în comuna Bubuieci din municipiu. El este suspectat de către primarul comunei că s-ar afla în incompatibilitate de funcţii. Vicepretorul spune însă că situaţia a fost examinată de către Comisia Electorală Centrală (CEC), care a stabilit că nu există nicio abatere de la lege. Experţii anticorupţie afirmă însă că CEC şi-a depăşit atribuţiile, deoarece incompatibilitatea de funcţii poate fi examinată doar de către Comisia Naţională de Integritate (CNI).

19 ianuarie 2016
2102
Arhiva

Profil electoral: Diacov Serghei, candidatul Partidului...

Integritatea în activitatea politică

14 octombrie 2019
1298