Zeci de mii de declaraţii de avere ale funcţionarilor rămân neverificate
Procesul de verificare a declaraţiilor de venit ale funcționarilor publici pentru anul 2012 a eşuat. Aceasta este concluzia la care au ajuns, recent, experții Transparency Internaţional Moldova (TI - Moldova) care au monitorizat 20 de autorităţi publice centrale. Potrivit lor, circa 25 de mii de declarații pe venit și proprietăți, depuse în anii 2010-2011, n-au fost verificate. Experţii se arată îngrijoraţi de acest fapt, deoarece, spun ei, în acea perioadă s-a înregistrat un flux foarte mare de cadre în instituţiile monitorizate.
“Situaţia este alarmantă, deoarece nimeni nu a verificat existenţa declaraţiilor de avere ale acelor angajaţi care şi-au încetat activitatea în cadrul acestor instituţii, iar declaraţiile existente sunt verificate aleatoriu”, a declarat Lilia Carasciuc, director executiv al TI - Moldova. Una din soluţiile pe care le propune Carasciuc este ca organul de control al acestor declaraţii, adică Comisia Naţională de Integritate(CNI), să verifice acele declaraţii, pentru a stabili corectitudinea îndeplinirii lor.
Pe de altă parte, Dumitru Florea, şeful Direcţiei de control al veniturilor şi proprietăţii din cadrul CNI, susţine că acest lucru este aproape imposibil, deoarece numărul declaraţiilor ce urmează a fi verificate este foarte mare, iar termenele de prescripție pentru verificarea declarațiilor pe venit este de un an. Reprezentantul CNI mai afirmă că o soluţie de rezolvare a acestei probleme ar fi crearea unei baze de date digitale, unde vor fi stocate declaraţiile de venit şi proprietate, ca mai apoi acestea să fie verificate mai amănunţit.
Lilia Carasciuc conchide că neasigurarea în deplină măsură a controlului prealabil şi verificării condiţiilor de formă ale declaraţiilor de avere nu poate fi imputat în exclusivitate entităţilor monitorizate. Asta pentru că, odată cu punerea în aplicare de la 1 martie 2012 a noii redacţii a art. 10 din Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, s-a produs întreruperea şi chiar imposibilitatea definitivării controlului prealabil.
Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Tranzacții în familie la o primărie din raionul Râșcani
Primarul satului Corlăteni din raionul Râșcani, Anatolie Baciu, a cumpărat produse alimentare pentru grădinița din sat de la întreprinderea individuală a fratelui său, Mihail Baciu, la un an de când a obținut primul mandat de ales local. El spune că nu știa că nu poate încheia contracte cu fratele. «Știam că nu e voie cu cineva din familia mea, cu soția, de exemplu, dar cu fratele nu știam», spune primarul. Oricum, acest eventual conflict de interese va rămâne, cel mai probabil, neinvestigat, întrucât faptele s-au produs înainte de constituirea Comisiei Naționale de Integritate (CNI).
Primăria oraşului Călaraşi a făcut achiziţii de la maga...
În anul 2013, Primăria oraşului Călăraşi a cumpărat un televizor, două fotolii şi un frigider de la magazinul primarului Nicolae Melnic, care a semnat trei contracte de achiziții a bunurilor de mică valoare în sumă totală de 13 900 lei. Primarul este fondatorul firmei SRL “Nicolae Melnic”, iar soţia sa, Natalia Melnic, administrator. Edilul motivează achiziţiile prin faptul că în oraşul Călăraşi nu erau la moment alte magazine de electrocasnice.
Primarul din Bașacalia, suspectat de fals în declarații
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, pentru admiterea falsului în declarații. Anul trecut, membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au stabilit că Petru Tarlev nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei ”Demitan” SRL. Curtea de Apel Chișinău (CA) a menținut decizia fostei CNI. Primarul însă a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Aici așteptăm comentariul tău!