Profil candidat: Ion Terguță

Arhiva 27 ianuarie 2019 3092

Integritatea în activitatea politică



Ion Terguță, 46 de ani, este vicepreședintele Partidului Liberal Democrat (PLDM), jurnalist de profesie.  A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova, iar ulterior a susținut teza de master „Piaţa TV din R. Moldova” la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), Facultatea Business Administration. A mai studiat la Şcoala de studii politice a Consiliului Europei (2012- 2013) și la Institutul de Management, Dezvoltare Rurală şi Perfecţionare (2006 – 2007).

Ion Terguță a fost ales vicepreședinte al PLDM în luna iulie 2018, după ce, din luna noiembrie 2017, a exercitat funcția de purtător de cuvânt al partidului, acestea fiind primele sale legături oficiale cu politica din Republica Moldova.

Conform informațiilor din CV-ul său, la care face referire și portalul media-azi.md, Ion Terguță este jurnalist și expert media, iar din 2009 și până în 2016 a fost director al Reprezentanţei Naţionale a Republicii Moldova a TRCI „MIR”, fiind și membru al Consiliului Director al TRCI „MIR”, dar și reprezentantul Guvernului R. Moldova în Consiliul de Administrare al TRCI „MIR”. Compania Teleradio „Mir" este o structură media a Comunităţii Statelor Independente, care funcţionează din octombrie 1992, iar R. Moldova este una dintre cele nouă ţări fondatoare. În 2009, Terguță l-a înlocuit în această funcție pe Constantin Starîș, un fost deputat comunist, fiind propus de către Guvernul condus de Vladimir Filat, tot el ex-președinte al PLDM.

În octombrie 2016, Cancelaria de Stat a propus, iar Guvernul, condus de premierul Pavel Filip, a acceptat demiterea lui Terguță din această funcție, spre nemulțumirea mai multor organizații de media. Potrivit unei declarații a ONG-urilor de media, decizia autorităților vine în urma criticilor și a poziției tranșante a jurnalistului în probleme stringente pentru mass-media din Moldova, cum sunt concentrarea presei în mâinile unui grup de oameni politici, monopolul de pe piața publicității etc.

Integritatea în declararea averii și intereselor personale

Ion Terguță nu a deținut funcții publice și nu a depus declarații de avere și interese. În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, care cuprinde anii 2017 și 2018, candidatul arată că a câștigat, în acești doi ani, 686 109 lei din trei locuri – asociațiile obștești ”Media Alternativa”, ”Sănătate pentru tineri” și de la PLDM. Soția sa a avut un venit similar de la Amnesty International Moldova.

Ion Terguță este proprietarul a două terenuri, unul obținut în anul 1992 și altul în 2012, și al unui apartament dobândit în anul 2007, cu suprafața de 74 m. p. El indică, de asemenea, faptul că deține și o construcție nefinalizată, cu suprafața de 212 m. p.  Familia sa are și două autoturisme: un Honda C-RV fabricat în 2008 și dobândit în 2010, și o Toyota Auris din 2011, dar cumpărată în anul 2017 cu 115 000 de lei.

Conform informațiilor din registrul Agenției Servicii Publice, nici Ion Terguță, nici soția sa, nu dețin calitatea de fondatori sau administratori de firme pe teritoriul R. Moldova.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice sau de partid 

În 2012, fiind director al Reprezentanţei Naţionale a Republicii Moldova a TRCI „MIR”, Terguță a fost decorat cu Ordinul „Drujba” oferit de Federația Rusă, prin decretul președintelui Vladimir Putin. „Ordinul „Drujba„ … este o distincție aniversară, oferită cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la fondarea TRCI „MIR„. Meritele mele sunt inexistente aici. Procedurile au început la câteva luni de la numirea mea în funcție (2010) și au trecut prin toate instanțele diplomatice și guvernamentale, inclusiv moldovenești. Este o distincție care nu-mi este adresată mie personal, ci instituției (filialei TRCI MIR din R. Moldova). Singurul meu merit este că eram în funcție la acel moment. Refuzul de a primi această distincție este sinonim cu declanșarea unui scandal diplomatic”, a declarat Terguță, citat de ziarulnational.md.

În anii 2005-2009 Ion Terguță a fost director al postului de televiziune DTV, iar până atunci - vicedirector al Agenţiei de presă Info-Prim și redactor şef a Departamentului Actualităţi  al postului de radio ANTENA C. De asemenea, a fost redactor-şef al Departamentului Actualităţi la Radio Moldova Internaţional. Conform media-azi.md, Ion Terguță este autor al unei serii de materiale de analiză privind trecerea la emisia digitală, publicate de Monitor Media (2013-2015) și expert media în cadrul proiectului „Monitorizarea Libertăţii Presei în Ţările Parteneriatului Estic” implementat de Internews Ucraina cu suportul Uniunii Europene prin intermediul Centrului de Jurnalism Independent (2014 - 2015).

În 2015, Ion Terguță a candidat la funcția de director al postului public de televiziune, Moldova 1, însă nu a fost ales.

Ion Terguță nu a exercitat funcții publice, activitatea de vicepreședinte al PLDM, unde a fost ales în luna iulie 2018, fiind singura legătură directă cu un partid politic din R. Moldova.

Ion Terguță a donat 600 de lei în campania electorală pentru alegerile locale pentru candidatul comun al PPDA, PAS și PLDM, Andrei Năstase.

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...

În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.

21 aprilie 2016
2215

Donațiile către partid și firma nedeclarată a președint...

Ion Artene, președintele raionului Nisporeni, a donat Partidului Democrat din Moldova (PDM), din care face parte, aproape o treime din venitul anual al familiei sale, în ultimele două campanii electorale. El locuiește împreună cu soția, și ea funcționară, într-o casă particulară din orașul Nisporeni și este fondator și administrator al unui SRL, pe care, nici el, nici soția, nu l-au indicat în declarațiile de avere.

10 noiembrie 2015
1975

ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă re...

Autoritatea Naţională de Integritate  (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.

03 august 2016
1675

Profil candidat: Sergiu Tutovan

Integritatea în activitatea politică

11 februarie 2019
2571

„Implicarea societăţii civile în promovarea integrităţi...

11 septembrie 2014
1664

Profil candidat: Iurie Tesa

Integritatea în activitatea politică

27 ianuarie 2019
2345