Profil candidat: Ion Terguță

Arhiva 27 ianuarie 2019 53

Integritatea în activitatea politică



Ion Terguță, 46 de ani, este vicepreședintele Partidului Liberal Democrat (PLDM), jurnalist de profesie.  A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova, iar ulterior a susținut teza de master „Piaţa TV din R. Moldova” la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), Facultatea Business Administration. A mai studiat la Şcoala de studii politice a Consiliului Europei (2012- 2013) și la Institutul de Management, Dezvoltare Rurală şi Perfecţionare (2006 – 2007).

Ion Terguță a fost ales vicepreședinte al PLDM în luna iulie 2018, după ce, din luna noiembrie 2017, a exercitat funcția de purtător de cuvânt al partidului, acestea fiind primele sale legături oficiale cu politica din Republica Moldova.

Conform informațiilor din CV-ul său, la care face referire și portalul media-azi.md, Ion Terguță este jurnalist și expert media, iar din 2009 și până în 2016 a fost director al Reprezentanţei Naţionale a Republicii Moldova a TRCI „MIR”, fiind și membru al Consiliului Director al TRCI „MIR”, dar și reprezentantul Guvernului R. Moldova în Consiliul de Administrare al TRCI „MIR”. Compania Teleradio „Mir" este o structură media a Comunităţii Statelor Independente, care funcţionează din octombrie 1992, iar R. Moldova este una dintre cele nouă ţări fondatoare. În 2009, Terguță l-a înlocuit în această funcție pe Constantin Starîș, un fost deputat comunist, fiind propus de către Guvernul condus de Vladimir Filat, tot el ex-președinte al PLDM.

În octombrie 2016, Cancelaria de Stat a propus, iar Guvernul, condus de premierul Pavel Filip, a acceptat demiterea lui Terguță din această funcție, spre nemulțumirea mai multor organizații de media. Potrivit unei declarații a ONG-urilor de media, decizia autorităților vine în urma criticilor și a poziției tranșante a jurnalistului în probleme stringente pentru mass-media din Moldova, cum sunt concentrarea presei în mâinile unui grup de oameni politici, monopolul de pe piața publicității etc.

Integritatea în declararea averii și intereselor personale

Ion Terguță nu a deținut funcții publice și nu a depus declarații de avere și interese. În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, care cuprinde anii 2017 și 2018, candidatul arată că a câștigat, în acești doi ani, 686 109 lei din trei locuri – asociațiile obștești ”Media Alternativa”, ”Sănătate pentru tineri” și de la PLDM. Soția sa a avut un venit similar de la Amnesty International Moldova.

Ion Terguță este proprietarul a două terenuri, unul obținut în anul 1992 și altul în 2012, și al unui apartament dobândit în anul 2007, cu suprafața de 74 m. p. El indică, de asemenea, faptul că deține și o construcție nefinalizată, cu suprafața de 212 m. p.  Familia sa are și două autoturisme: un Honda C-RV fabricat în 2008 și dobândit în 2010, și o Toyota Auris din 2011, dar cumpărată în anul 2017 cu 115 000 de lei.

Conform informațiilor din registrul Agenției Servicii Publice, nici Ion Terguță, nici soția sa, nu dețin calitatea de fondatori sau administratori de firme pe teritoriul R. Moldova.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice sau de partid 

În 2012, fiind director al Reprezentanţei Naţionale a Republicii Moldova a TRCI „MIR”, Terguță a fost decorat cu Ordinul „Drujba” oferit de Federația Rusă, prin decretul președintelui Vladimir Putin. „Ordinul „Drujba„ … este o distincție aniversară, oferită cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la fondarea TRCI „MIR„. Meritele mele sunt inexistente aici. Procedurile au început la câteva luni de la numirea mea în funcție (2010) și au trecut prin toate instanțele diplomatice și guvernamentale, inclusiv moldovenești. Este o distincție care nu-mi este adresată mie personal, ci instituției (filialei TRCI MIR din R. Moldova). Singurul meu merit este că eram în funcție la acel moment. Refuzul de a primi această distincție este sinonim cu declanșarea unui scandal diplomatic”, a declarat Terguță, citat de ziarulnational.md.

În anii 2005-2009 Ion Terguță a fost director al postului de televiziune DTV, iar până atunci - vicedirector al Agenţiei de presă Info-Prim și redactor şef a Departamentului Actualităţi  al postului de radio ANTENA C. De asemenea, a fost redactor-şef al Departamentului Actualităţi la Radio Moldova Internaţional. Conform media-azi.md, Ion Terguță este autor al unei serii de materiale de analiză privind trecerea la emisia digitală, publicate de Monitor Media (2013-2015) și expert media în cadrul proiectului „Monitorizarea Libertăţii Presei în Ţările Parteneriatului Estic” implementat de Internews Ucraina cu suportul Uniunii Europene prin intermediul Centrului de Jurnalism Independent (2014 - 2015).

În 2015, Ion Terguță a candidat la funcția de director al postului public de televiziune, Moldova 1, însă nu a fost ales.

Ion Terguță nu a exercitat funcții publice, activitatea de vicepreședinte al PLDM, unde a fost ales în luna iulie 2018, fiind singura legătură directă cu un partid politic din R. Moldova.

Ion Terguță a donat 600 de lei în campania electorală pentru alegerile locale pentru candidatul comun al PPDA, PAS și PLDM, Andrei Năstase.

Cazier judiciar

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.


Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Procuratura rămâne fără procurori: 10% dintre procurori...

De la începutul acestui an 65 de procurori din toată țara au plecat din sistem din proprie inițiativă, asta înseamnă cam 10% din tot corpul de procurori. Numai la ultima şedinţă a Consiliului Superior al Procurorilor, din 12 noiembrie 2015, au fost examinate 5 cereri de demisie. Motivele invocate sunt salariile mici, de aproximativ 5 mii de lei lunar, lipsa reformelor în sistem și planificata adoptare a unei modificări a legii cu privire la avocatura, care va lăsa procurorii fără dreptul de a deveni avocați fără să susțină examen.

20 noiembrie 2015
65
Arhiva

Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...

Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.

01 noiembrie 2013
59
Arhiva

Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și pro...

Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.

29 iulie 2019
65
Arhiva

Magistraţi cu condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi...

Toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie notaţi până în prezent de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost „răsplătiţi” cu calificativul „excelent”, deşi majoritatea acestor magistraţi se fac vinovaţi de condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în ultimii şase ani.

13 ianuarie 2014
93
Arhiva

Profil candidat: Alla Dolință

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
101
Arhiva

Profil electoral: Alexandru Leșan, candidatul PDM pentr...

Alexandru Leșan este candidatul Partidului Democrat pentru funcția de primar al comunei Coșnița, raionul Dubăsari.

19 octombrie 2019
92